Clopotul, 1985 (Anul 41, nr. 4699-4750)
1985-01-04 / nr. 4699
Activitate politico-educativă intensă, în spiritul exigențelor formulate de Congresul al XXI-lea al partidului, de către tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Puternic ancorat in exigențele actualității La Șantierul de prospecțiuni geologice și exploatarea nisipului Hudești lucrează un colectiv muncitoresc tînăr, cu probleme de muncă specifice. Fiind propagandist la cursul organizat aici, venind în contact cu oameni ____________ noi și o muncă nouă, necunoscută mie, mi-am propus de la bun început o integrare cît mai bună în colectivul muncitoresc. Adică să-i cunosc pe oameni, să cunosc sarcinile lor, metodele de lucru. Deși eu am alt loc de muncă, m-am simțit mereu alături de oamenii șantierului nu numai cu prilejul dezbaterilor politico-ideologice, ci și în întreaga lor activitate considerînd că învățămîntul de partid trebuie să contribuie la realizarea sarcinilor economice. Și într-adevăr, planul la extracție nisip a fost îndeplinit. și iar muncitorii au participat la îndeplinirea celorlalte sarcini ale comunei pe care le-am adus lor la cunoștință. In campania agricolă de toamnă au muncit la recoltarea porumbului și a sfeclei de zahăr. Au avut în primire o suprafață de teren agricol pe care au lucrat-o bine. Muncitori destoinici pe șantier și în agricultură, la fel de destoinici gospodari în sat, astfel înțeleg ei că trebuie să fie și în această direcție îmi desfășor munca politico-educativă cu care am fost însărcinat. Mihai ANTOCHI propagandist din comuna Hudești Din experiența propagandiștilor MUNCA — temă de studiu permanent * Sunt propagandist la un cerc al învățămîntului de partid din satul Cracalia. Cursanții muncesc în ferma vegetală a cooperativei agricole. Iată cîteva rezultate ale țăranilor cooperatori de la noi : s-au obținut 3100 kg grîu în medie la hectar, iar de pe unele hectare chiar producții de circa 6 000 kg , 4200 kg porumb la hectar în medie, dar și 20.000 kg știuleți la hectar pe unele tarlale ; comuna noastră a predat la fondul de stat 3 180 tone cereale, 6.570 tone sfeclă de zahăr și alte produse agricole, în aceste realizări, credem noi, se regăsește și munca educativă desfășurată în cadrul învățămîntului politico-ideologic. Permanent, noi ne-am propus ca unul din obiectivele principale ale învățămîntului să fie cultivarea atitudinii înaintate față de muncă, precum și apărarea și dezvoltarea proprietății socialiste cooperatiste. Am ținut legătura cu biroul organizației de partid, cu conducerea fermei și a C.A.P. pentru a cunoaște faptele de muncă la zi ale membrilor coope_____________ Datori. în cadrul învățămîn____________ titlui de partid, i-am evidențiat pe fruntași și au fost puse în discuție abaterile de la normele eticii și echității socialiste. Remarcabil e faptul că toți cursanții au avut o atitudine combativă, revoluționară, așa cum ne-a cerut tovarășul Nicolae Ceaușescu și la Congresul al XXI-lea al partidului. Fără cruțare au fost criticați cei care au provocat distrugeri în averea obștească. Precizez că n-am avut în fermă cazuri de sustrageri, dar distrugeri din neglijență au fost: Am încercat să-i fac pe toți să înțeleagă că aceste pierderi sunt ale noastre, ale tuturor, că ele diminuează nivelul nostru de trai. Mihai LIVEANU, propagandist din comuna George Enescu 1984 • PERFORMERI ȘI PERFORMANTE • 1984 Continuăm tradiționala noastră anchetă de Anul Nou, prezentîndu-vă, în continuare, alte „vîrfuri" ale anului încheiat de curînd: o „Electrocontact“ • Regîndind în spiritul eficienței toate produsele aflate în fabricație, s-a ajuns la realizarea unui beneficiu peste plan în valoare de 43,2 milioane lei. Nu a trebuit să folosim sesizorii inductivi — produși aici — pentru a... sesiza cele 24,1 milioane lei cu care s-a depășit planul la producția marfă vîndută și încasată. Cele mai bune secții și conducătorii lor— montaj II — ing. Emil Moga, montaj I, ing. Laurențiu Drăgan, prelucrări mecanice — ing. Ion Brînzei. Atelierele fruntașe : comutatoare—maistru Costică Mardare, strungărie — Gheorghe Clim, electric — Mihai Maftei. Brigăzile cu cele mai bune rezultate: montaj — Ștefan Vrăjitoru, confecții metalice — Dumitru Pătrunjel, bachelită — Aurelian Mihalache. I.U.P.S. e Numai ce-au pășit în decembrie și oamenii muncii de aici au și îndeplinit planul anual la producția marfă. Proiectanții din subordinea inginerului Iulian Macovei, proiectînd mașinile de gazat fire, de împletit trese, de bobinat supercon, pompele SD, au făcut ca întreprinderea să iasă în lume cu produse de mare fiurte Secta E2 condusă de inginerul Cristian Bazic este fruntașa întreprinderii. Fabrica de izolatoare electrice din sticlă . După 11 luni aici era îndeplinit planul la export pentru întregul an. Au fost asimilate în producție cinci noi tipuri de izolatoare. Volumul producției fizice realizate în 1984 este cu 10 la sută mai mare ca în anul precedent fără să fi crescut suprafața de producție. Întreprinderea mecanică a Frezorul Puiu Ariciuc este cel mai bun în meseria lui din întregul județ. Dumitru Cărăbuș s-a situat pe locul doi la faza județeană a Olimpiadei strungarilor. Existența unor performeri de o asemenea talie nui de mirare cînd din 1116 lucrători, 1034 au urmat cursurile de ridicare a pregătirii profesionale. Maistrul Florea Ostafe și lucrătorii din atelierul piulițe sînt cunoscuți în R.F.G. pentru calitatea piulițelor fabricate în Botoșani. Cu priceperea sa și a oamenilor din subordine maistrul Costache Bahmăr, a „stors“, lunar, la forjă, cîte un milion lei peste ce era planificat. Secția șuruburi condusă de inginerul Mihail Matei a depășit planul cu 300 tone organe de asamblare. a I.P.L. 0 Cea mai reconfortantă odihnă, se apreciază în R. F.G.,e asigură garnitura de mobilă dormitor FAMOS, produsă în secția a doua condusă de subinginerul Dumitru Adăscăliței. Dar în secție lucrurile n-ar fi mers atît de bine dacă la mijloc nu s-ar fi aflat priceperea maiștrilor Gheorghe Rîmbu, Gheorghe Moroșanu și Vasile Andrei. Pentru prima dată în atelierul condus de maistrul Aurel Mihai s-a produs feronerie. Lucrul atît de artistic încît sînt solicitări și din afara granițelor țării. Întreprinderea de confecții Botoșani , Georgeta Purice, Mariana Harabagiu și Maricela Lacu sînt cele mai bune confecționere. Atelierul Bilenjerie condus de Maria Antonică este lider incontestabil în întrecerea socialistă a muncii. Cine vrea să fie la modă în 1985 în R.F.G., Italia, Franța și S.U.A. trebuie să poarte pantaloni cu marca „I.C. Botoșanu“. Întreprinderea textilă „Moldova“ . Greu de spus dacă cea mai bună țesătoare este Adela Oroșanu sau Elena Burlacu. Fiecare din ele lucrează pe cîte 12 războaie. Cu experiența sa de 30 de ani de muncă în fabrică nu mai e de mirare că Paraschiva Păpușoi este cea mai bună filatoare. Telena Olaru este firisoarea numărul 1. „Cosînzeana“, „Romulus“, „Roxana“, „Carmencita“, „Manuela“, „Tinel“, „Marius“, „Nușa“ și cu cîte și mai cîte alte nume o fi strigat Moș Gerilă produsele noi ale întreprinderii ! Inginerii Mariana Pascu și Ovidiu Năstase, tehniciană Agurița Crișan întîmpină greutăți nu atît cu crearea de noi modele, cît cu găsirea unor nume pentru acestea ! 0 I.J.P.I.P.S. Dorohoi , încet dar sigur, lucrătorii din această întreprindere s-au impus cu autoritate cu produsele lor pe piețele din Italia, R.F.G., S. U.A., Austria, Anglia, Belgia, Danemarca și enumerarea poate fi continuată pînă se ajunge la 14 — numărul țărilor în care exportă IJPIPS. întreprinderea a realizat planul anual încă de la începutul lunii decembrie. D IMAGDP Dorohoi . Proiectanții din atelierul condus de inginerul Victor Leonte au asimilat prese mecanice de puteri din ce în ce mai mari pînă s-a ajuns la 1000 TF. în atelierul construcții sudate a fost dat în folosință un transportor pentru table, soluție originală prin care colectivul economisește 700 mii lei anual. Instalațiile de afișaj electronic care au fost montate pe mașinile de prelucrat au contribuit în bună măsură la creșterea productivității muncii. I.S.P. Dorohoi . A intrat în producție secția de vitrificare a porțelanului. Cu importante sporuri în calitatea produselor și productivitatea muncii au fost introduse tehnologii noi : de execuție a paharelor prin tragere directă a piciorului, de decorare a ceștilor și farfuriilor din porțelan prin litografiere, executarea formelor de ipsos pentru bibelouri direct din formele de lucru. Filatura Flămînzi . Inginerul Dan Cucoș și șeful de echipă Ioan Balan au avut numeroase realizări în domeniul autoutilării. Schimbul condus de maistrul Gheorghe Gîrbea a avut în 1984 cele mai bune rezultate în producție. Inginera Georgeta Albert și inspectorul de personal Constantin Iftode s-au ocupat, cu bune rezultate, de perfecționarea pregătirii profesionale a lucrătorilor. 0 în întrecerea socialistă a unităților de profil, U.J.C.M. Botoșani a ocupat, în șapte luni din anul 1984, locul I pe țară. La o recentă consfătuire de la Brașov, unitatea botoșăneană a fost remarcată pozitiv pentru creșterile realizate în domeniile prestărilor de servicii și exportului. La Fabrica de piine, în schimburile maiștrilor Petru Maxim, Gheorghe Pantoc și Tudor Țurcanu se coace cea mai bună pîine. Constantina Popescu este specialistă în modelarea produselor de panificație. Mai rar cocători de pîine ca Dumitru Atodiresei și Ion Purice. Am fost asigurați că în acest an vom găsi în magazine biscuiți cu glazură de ciocolată fabricați la Botoșani. Fără să fie vorba de vreo încurcătură de borcane, la Secția de producție alimentară Botoșani au fost fabricate 3.230.000 borcane cu compoturi, gemuri și legume. Și asta nu oricum, ci în condiții de calitate ireproșabile. 0 Comerț 0 CPADM Frumușica — președinte Vasile Bălășanu — este cea mai bună unitate de acest fel din județ. Constantin Alexa a adus cabana Stejarul pe locul I între unitățile de profil din rețeaua județului. Concursul „Buna servire“ i-a desemnat pe cei mai buni lucrători. Ei sunt: ospătarii — Elena Cornaci (Botoșani), cofetari — Duța Jescu (Bucecea), patiseri — Vasile Croitoru (Săveni), bucătari — Elena Prisecaru (Botoșani). Cea mai bună unitate prestatoare de servicii — cea din Darabani condusă de Valeria Teișanu. Unități fruntașe în cadrul ICSAPH : Autoservire gară — responsabili Silvia și Vasile Iliescu , cofetăria Macul roșu — responsabil Constanța Chihaia, restaurantul Miorița, responsabili Dumitru Măzăreanu și Mihai Hrițcu, laboratorul de cofetărie — responsabili Adina Anichiței și Lina Lupu. Cea mai bună ospătară — Tatiana Balan — restaurantul Parc. Bucătari vestiți : Constantin Pînzaru — Rapsodia și Ion Adăscăliței — Miorița. Margareta Aniculăesei este neîntrecută în ce privește executarea preparatelor de cofetărie. (Va urma). Traian APETREI o ETAPA MUNICIPALA pentru genurile literar-dramatice s-a dovedit amplă și disputată mai ales la brigăzi artistice și interpreți individuali. Cel puțin întreprinderea Electrocontact deține recordul la numărul de brigăzi artistice ca urmare a unei intense și lăudabile preocupări a tuturor factorilor de conducere și a activiștilor culturali din unitate manifestate pe întreg parcursul anului 1984. Din cele 7 brigăzi de secție de la Electrocontact, cinci s-au prezentat în concurs și au fost dintre cele mai bune. Municipiul rămîne însă dator în această ediție a Festivalului cu formații bune de teatru (scurt și în mai multe acte), teatru de păpuși, montaje literar muzicale, ca urmare a faptului că s-a ignorat existența specialiștilor din instituțiile artistice profesioniste. Ca elemente de plăcută surpriză am reținut, în afara amplei prezențe a Electrocontactului, participarea elevată Școlii populare de artă și Casei tineretului cu teatru scurt, iar la reîmpliniri trebuie situate „în frunte“ Casa municipală de cultură și Clubul „23 August“, aflate într-o serioasă scădere calitativă în această ediție. Au fost promovate la etapa județeană brigăzile artistice de la I. T. „Moldova“ și secțiile montaj și mecanoenergetic de la Electrocontact, grupurile satirice de la prelucrări mecanice Electrocontact și I.A.T.C.; formațiile de teatru scurt de la Școala populară de artă și Electrocontact, scenetele umoristice de la Electrocontact și Casa tineretului, formația de teatru popular de la I.M.A I.A. și montajul literar-muzical de la Direcția Sanitară , interpreții de satiră și umor Dan Bacinschi și Tamara Boicu de la Integrata, Violeta Paltin Traian Tănase de la Electroși contact, Gabriela Anghelache de la Casa municipală de cultură. S-au remarcat și mai mulți creatori de literatură — Gheorghe Foca, Gheorghe Alexa, Dan Bacinschi, Maria Ciubotaru și Anica Vrăbiuță. o FAZA ORĂȘENEASCĂ de la Dorohoi a lăsat o impresie bună prin diversitatea genurilor și amploarea participării artistice. Dacă avem în vedere că în aceeași zi s-a vernisat și expoziția de artă plastică a lui Valerian Țopa și s-a deschis orășelul copiilor, conchidem că data de 23 decembrie a fost pentru locuitorii Dorohoiului o adevărată sărbătoare cultural-artistică. Referindu-ne la etapa locală a Festivalului, trebuie să apreciem nivelul calitativ ridicat al competiției, faptul că valorile promovate la etapa județeană prezintă suficiente garanții de succes în confruntările ulterioare, cu condiția existenței și în continuare unor susținute preocupări din a partea tuturor celor implicați. Ca revelații artistice ale actualei ediții se detașează ansamblul de cîntece și dansuri al I.M.U.G.D.P., un cuplu de pantomimă al Casei de cultură, teatrul folcloric de la întreprinderea minieră Miorcani, precum și entuziastele apariții de la P.T.T.R., I.S.P. și Spitalul orășenesc. Rămîn încă insuficient acoperite genuri artistice de prim interes cum ar fi montajul literar-muzical de viziune artistică, taraful, teatrul de păpuși. La etapa județeană vor participa : corul mixt „George Enescu“ al Casei de cultură, grupurile vocal-folclorice ale Casei de cultură și I.S.P., grupul vocal-cameral de la Spitalul orășenesc, grupul vocal-instrumental „Eol“ al Casei de cultură, grupul folk al Spitalului orășenesc, formația de dans modern a întreprinderii de confecții, ansamblul de cîntece și dansuri al I.M.U.G.D.P. , formațiile de teatru scurt de la Casa de cultură, P.T.T.R. și I.S.P., teatrul de păpuși al Casei de cultură, brigăzile artistice de la Spitalul orășenesc și întreprinderea de confecții, grupul satiric și cuplul de pantomimă ale Casei de cultură, montajul literar-muzical al I.S.P., formația de teatru folcloric de la I. M. Miorcanu și recitatorii Ovidiu Aionesei, Iulian Azoiței, Mirela Micliuc . Interpreții individuali de muzică populară Adela Hrițuleac, Viorica Ungureanu și Mariana Crăciun (soliști vocali), loan Scripcaru (trompetă), loan Sandu (vioară) , soliștii de muzică ușoară și folk Maria Bursuc, Vasile Vultur, Mirel Sacagiu, duetul vocal și interpreții individuali Cornel Eșanu și Geta Iftimie. La Dorohoi a fost cu adevărat o etapă de masă a Festivalului, numărul artiștilor amatori și al spectatorilor fiind impresionant de mare. Constantin CEUCA colaborator CLOPOTUL nr. 4699/1985