Clopotul, 1985 (Anul 41, nr. 4699-4750)

1985-01-04 / nr. 4699

Activitate politico-educativă intensă, în spiritul exigențelor formulate de Congresul al XXI-lea al partidului, de către tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Puternic ancorat in exigențele actualității La Șantierul de prospec­țiuni geologice și exploatarea nisipului Hudești lucrează un colectiv muncitoresc tînăr, cu probleme de muncă specifice. Fiind propagandist la cursul organizat aici, venind în con­tact cu oameni ____________ noi și o muncă nouă, necunos­cută mie, mi-am propus de la bun început o in­tegrare cît mai bună în colec­tivul muncitoresc. Adică să-i cunosc pe oameni, să cunosc sarcinile lor, metodele de lu­cru.­ Deși eu am alt loc de muncă, m-am simțit mereu alături de oamenii șantierului nu numai cu prilejul dezbate­rilor politico-ideologice, ci și în întreaga lor activitate con­­siderînd că învățămîntul de partid trebuie să contribuie la realizarea sarcinilor economi­ce. Și într-adevăr, planul la extracție nisip a fost îndepli­nit. și iar muncitorii au participat la îndeplinirea celorlalte sarcini ale comunei pe care le-am adus lor la cunoștință. In campania agricolă de toam­nă au muncit la recoltarea po­rumbului și a sfeclei de zahăr. Au avut în primire o supra­față de teren agricol pe care au lucrat-o bine. Muncitori destoinici pe șantier și în a­­gricultură, la fel de destoinici gospodari în sat, astfel înțeleg ei că trebuie să fie și în aceas­tă direcție îmi desfășor mun­ca politico-educativă cu care am fost însărcinat. Mihai ANTOCHI propagandist din comuna Hudești Din experiența propagandiștilor MUNCA — temă de studiu permanent * Sunt propagandist la un cerc al învățămîntului de partid din satul Cracalia. Cursanții muncesc în ferma vegetală a cooperativei agricole. Iată cî­­teva rezultate ale țăranilor co­operatori de la noi : s-au ob­ținut 3100 kg grîu în medie la hectar, iar de pe unele hec­tare chiar producții de circa 6 000 kg , 4­200 kg porumb la hectar în medie, dar și 20.000 kg știuleți la hectar pe unele tarlale ; comuna noastră a pre­dat la fondul de stat 3 180 tone cereale, 6.570 tone sfeclă de zahăr și alte produse agricole, în aceste realizări, credem noi, se regăsește și munca e­ducativă desfășurată în cadrul învățămîntului politico-ideolo­gic. Permanent, noi ne-am pro­pus ca unul din obiectivele principale ale învățămîntului să fie cultivarea atitudinii îna­intate față de muncă, precum și apărarea și dezvoltarea pro­prietății socialiste cooperatiste. Am ținut legătura cu biroul organizației de partid, cu con­ducerea fermei și a C.A.P. pen­tru a cunoaște faptele de mun­că la zi ale membrilor coope­­_____________ Datori. în ca­drul învățămîn­____________ titlui de partid, i-am evidențiat pe fruntași și au fost puse în discuție abaterile de la nor­mele eticii și echității socialis­te. Remarcabil e faptul că toți cursanții au avut o atitudine combativă, revoluționară, așa cum ne-a cerut tovarășul Nicolae Ceaușescu și la Con­gresul al XXI-lea al partidu­lui. Fără cruțare au fost cri­ticați cei care au provocat dis­trugeri în averea obștească. Precizez că n-am avut în fer­mă cazuri de sustrageri, dar distrugeri din neglijență au fost: Am încercat să-i fac pe toți să înțeleagă că aceste pier­deri sunt ale noastre, ale tu­turor, că ele diminuează nive­lul nostru de trai. Mihai LIVEANU, propagandist din comuna George Enescu 1984 • PERFORMERI ȘI PERFORMANTE • 1984 Continuăm tradiționala noastră anchetă de Anul Nou, prezentîndu-vă, în continuare, alte „vîrfuri" ale anului în­cheiat de curînd: o „Electrocontact“ • Regîn­­dind în spiritul eficienței toa­te produsele aflate în fabrica­ție, s-a ajuns la realizarea u­­nui beneficiu peste plan în va­loare de 43,2 milioane lei. Nu a trebuit să folosim sesizorii inductivi — produși aici — p­entru a... sesiza cele 24,1 mi­lioane lei cu care s-a depășit planul la producția marfă vîn­­dută și încasată. Cele mai bu­ne secții și conducătorii lor— montaj II — ing. Emil Moga, montaj I, ing. Laurențiu­ Dră­­gan, prelucrări mecanice — ing. Ion Brînzei. Atelierele fruntașe : comutatoare—mais­tru Costică Mardare, strungă­­rie — Gheorghe Clim, electric — Mihai Maftei. Brigăzile cu cele mai bune rezultate: mon­taj — Ștefan Vrăjitoru, con­fecții metalice — Dumitru Pă­trunjel, bachelită — Aurelian Mihalache.­­ I.U.P.S. e Numai ce-au pășit în decembrie și oamenii muncii de aici au și îndeplinit planul anual la producția mar­fă. Proiectanții din subordinea inginerului Iulian Macovei, proiectînd mașinile de gazat fire, de împletit trese, de bo­binat supercon, pompele SD, au făcut ca întreprinderea să iasă în lume cu produse de mare fiurte Secta E2 condu­să de inginerul Cristian Bazic este fruntașa întreprinderii.­­ Fabrica de izolatoare elec­trice din sticlă . După 11 luni aici era îndeplinit planul la export pentru întregul an. Au fost asimilate în producție cinci noi tipuri de izolatoare. Volumul producției fizice rea­lizate în 1984 este cu 10 la su­tă mai mare ca în anul prece­dent fără să fi crescut suprafa­ța de producție.­­ Întreprinderea mecanică a Frezorul Puiu Ariciuc este cel mai bun în meseria lui din întregul județ. Dumitru Cără­buș s-a situat pe locul doi la faza județeană a Olimpiadei strungarilor. Existența unor performeri de o asemenea ta­lie nu­i de mirare cînd din 1116 lucrători, 1034 au urmat cursurile de ridicare a pregă­tirii profesionale. Maistrul Flo­­rea Ostafe și lucrătorii din a­­telierul piulițe sînt cunoscuți în R.F.G. pentru calitatea piu­lițelor fabricate în Botoșani. Cu priceperea sa și a oameni­lor din subordine maistrul Costache Bahmăr, a „stors“, lunar, la forjă, cîte un milion lei peste ce era planificat. Sec­ția șuruburi condusă de ingi­nerul Mihail Matei a depășit planul cu 300 tone organe de asamblare. a I.P.L. 0 Cea mai reconfor­tantă odihnă, se apreciază în R. F.G.,­e asigură garnitura de­ mobilă dormitor FAMOS, pro­dusă în secția a doua condusă de subinginerul Dumitru Adăs­­căliței. Dar în secție lucrurile n-ar fi mers atît de bine dacă la mijloc nu s-ar fi aflat pri­ceperea maiștrilor Gheorghe Rîmbu, Gheorghe­ Moroșanu și Vasile Andrei. Pentru prima dată în atelierul condus de maistrul Aurel Mihai s-a pro­dus feronerie. Lucru­l atît de artistic încît sînt solicitări și din afara granițelor țării.­­ Întreprinderea de confec­ții Botoșani , Georgeta Puri­ce, Mariana Harabagiu și Ma­­ricela Lacu sînt cele mai bu­ne confecționere. Atelierul Bi­lenjerie condus de Maria An­­tonică este lider incontestabil în întrecerea socialistă a mun­cii. Cine vrea să fie la modă în 1985 în R.F.G., Italia, Fran­ța și S.U.A. trebuie să poarte pantaloni cu marca „I.C. Boto­șanu“.­­ Întreprinderea textilă „Moldova“ . Greu de spus da­că cea mai bună țesătoare este Adela Oroșanu sau Elena Bur­­lacu. Fiecare din ele lucrează pe cîte 12 războaie. Cu expe­riența sa de 30 de ani de mun­că în fabrică nu mai e de mi­rare că Paraschiva Păpușoi es­te cea mai bună filatoare. Te­­lena Olaru este firisoarea nu­mărul 1. „Cosînzeana“, „Romu­lus“, „Roxana“, „Carmencita“, „Manuela“, „Tinel“, „Marius“, „Nușa“ și cu cîte și mai cîte alte nume o fi strigat Moș Ge­­rilă produsele noi ale între­prinderii ! Inginerii Mariana Pascu și Ovidiu Năstase, teh­niciană Agurița Crișan întîm­­pină greutăți nu atît cu crea­rea de noi modele, cît cu gă­sirea unor nume pentru aces­tea ! 0 I.J.P.I.P.S. Dorohoi , în­cet dar sigur, lucrătorii din această întreprindere s-au im­pus cu autoritate cu produsele lor pe piețele din Italia, R.F.G., S. U.A., Austria, Anglia, Bel­gia, Danemarca și enumerarea poate fi contin­uată pînă se a­junge la 14 — numărul țări­lor în care exportă IJPIPS. în­treprinderea a realizat planul anual încă de la începutul lu­nii decembrie. D IMAGDP Dorohoi . Pro­iectanții din atelierul condus de inginerul Victor Leonte au asimilat prese mecanice de puteri din ce în ce mai mari pînă s-a ajuns la 1­000 TF. în atelierul construcții sudate a fost dat în folosință un trans­portor pentru table, soluție o­­riginală prin care colectivul e­­conomisește 700 mii lei anual. Instalațiile de afișaj electro­nic care au fost montate pe mașinile de prelucrat au con­tribuit în bună măsură la creș­terea productivității muncii.­­ I.S.P. Dorohoi . A intrat în producție secția de vitrifi­­care a porțelanului. Cu im­portante sporuri în calitatea produselor și productivitatea muncii au fost introduse teh­nologii noi : de execuție a pa­harelor prin tragere directă a piciorului, de decorare a ceș­tilor și farfuriilor din porțelan prin litografiere, executarea formelor de ipsos pentru bi­belouri direct din formele de lucru.­­ Filatura Flămînzi . Ingi­nerul Dan Cucoș și șeful de e­­chipă Ioan Balan au avut nu­meroase realizări în domeniul autoutilării. Schimbul­­ con­dus de maistrul Gheorghe Gîr­­bea a avut în 1984 cele mai bune rezultate în producție. Inginera Georgeta Albert și in­spectorul de personal Constan­tin Iftode s-au ocupat, cu bu­ne rezultate, de perfecționarea pregătirii profesionale a lucră­torilor. 0 în întrecerea socialistă a­­ unităților de profil, U.J.C.M. Botoșani a ocupat, în șapte luni din anul 1984, locul I pe țară. La o recentă consfătuire de la Brașov, unitatea botoșă­­neană a fost remarcată pozitiv pentru creșterile realizate în domeniile prestărilor de servi­cii și exportului.­­ La Fabrica de piine, în schimburile maiștrilor Petru Maxim, Gheorghe Pantoc și Tudor Țurcanu se coace cea mai bună pîine. Constantina Popescu este specialistă în mo­delarea produselor de panifi­cație. Mai rar cocători de pîi­ne ca Dumitru Atodiresei și Ion Purice. Am fost asigurați că în acest an vom găsi în ma­gazine biscuiți cu glazură de ciocolată fabricați la Botoșani.­­ Fără să fie vorba de vreo încurcătură de borcane, la Secția de producție alimenta­ră Botoșani au fost fabricate 3.230.000 borcane cu compo­turi, gemuri și legume. Și as­ta nu oricum, ci în condiții de calitate ireproșabile. 0 Comerț 0 CPADM Fru­mușica — președinte Vasile Bălășanu — este cea mai bu­nă unitate de acest fel din ju­deț. Constantin Alexa a adus cabana Stejarul pe locul I în­tre unitățile de profil din re­țeaua județului. Concursul „Buna servire“ i-a desemnat pe cei mai buni lucrători. Ei sunt: ospătarii — Elena Cor­­naci (Botoșani), cofetari — Du­­ța Jescu (Bucecea), patiseri — Vasile Croitoru (Săveni), bucă­tari — Elena Prisecaru (Boto­șani). Cea mai bună unitate prestatoare de servicii — cea din Darabani condusă de Va­leria Teișanu. Unități fruntașe în cadrul ICSAPH : Autoservire gară — responsabili Silvia și Vasile Iliescu , cofetăria Macul roșu — responsabil Constanța Chi­­haia, restaurantul Miorița, res­ponsabili Dumitru Măzăreanu și Mihai Hrițcu, laboratorul de cofetărie — responsabili Adina Anichiței și Lina Lupu. Cea mai bună ospătară — Tatiana Balan — restaurantul Parc. Bucătari vestiți : Constantin Pînzaru — Rapsodia și Ion A­­dăscăliței — Miorița. Marga­reta Aniculăesei este neîntre­cută în ce privește executarea preparatelor de cofetărie. (Va urma). Traian APETREI o ETAPA MUNICIPALA pentru genurile literar-drama­­tice s-a dovedit amplă și dis­putată mai ales la brigăzi ar­tistice și interpreți indivi­duali. Cel puțin întreprinde­rea Electrocontact deține re­cordul la numărul de brigăzi artistice ca urmare a unei in­tense și lăudabile preocupări a tuturor factorilor de condu­cere și a activiștilor culturali din unitate manifestate pe în­treg parcursul anului 1984. Din cele 7 brigăzi de secție de la Electrocontact, cinci s-au prezentat în concurs și au fost dintre cele mai bune. Muni­cipiul rămîne însă dator în a­­ceastă ediție a Festivalului cu formații bune de teatru (scurt și în mai multe acte), teatru de păpuși, montaje literar muzicale, ca urmare a faptu­lui că s-a ignorat existența specialiștilor din instituțiile artistice profesioniste. Ca elemente de plăcută sur­priză am reținut, în afara am­plei prezențe a Electrocontac­­tului, participarea elevată Școlii populare de artă și Ca­­­sei tineretului cu teatru scurt, iar la r­eîmpliniri trebuie si­tuate „în frunte“ Casa muni­cipală de cultură și Clubul „23 August“, aflate într-o se­rioasă scădere calitativă în a­­ceastă ediție. Au fost promovate la etapa județeană brigăzile artis­tice de la I. T. „Moldova“ și secțiile montaj­­ și mecano­­energetic de la Electrocontact, grupurile satirice de la pre­lucrări mecanice Electrocon­tact și I.A.T.C.; formațiile de teatru scurt de la Școala populară de artă și Electro­contact, scenetele umoristice de la Electrocontact și Casa tineretului, formația de tea­tru popular de la I.M.A I.A. și montajul literar-muzical de la Direcția Sanitară , interpreții de satiră și umor Dan Bacin­­schi și Tamara Boicu de la Integrata, Violeta Paltin Traian Tănase de la Electro­și contact, Gabriela Anghelache de la Casa municipală de cul­tură. S-au remarcat și mai mulți creatori de literatură — Gheorghe Foca, Gheorghe A­­lexa, Dan Bacinschi, Maria Ciubotaru și Anica Vrăbiuță. o FAZA ORĂȘENEASCĂ de la Dorohoi a lăsat o impre­sie bună prin diversitatea ge­nurilor și amploarea partici­pării artistice. Dacă avem în vedere că în aceeași zi s-a vernisat și expoziția de artă plastică a lui Valerian Țopa și s-a deschis orășelul copiilor, conchidem că data de 23 de­cembrie a fost pentru locui­torii Dorohoiului o adevărată sărbătoare cultural-artistică. Referindu-ne la etapa locală a Festivalului, trebuie să a­­preciem nivelul calitativ ri­dicat al competiției, faptul că valorile promovate la etapa județeană prezintă suficiente garanții de succes în confrun­tările ulterioare, cu condiția existenței și în continuare unor susținute preocupări din a partea tuturor celor implicați. Ca revelații artistice ale ac­tualei ediții se detașează an­samblul de cîntece și dansuri al I.M.U.G.D.P., un cuplu de pantomimă al Casei de cultu­ră, teatrul folcloric de la în­treprinderea minieră Mior­­cani, precum și entuziastele apariții de la P.T.T.R., I.S.P. și Spitalul orășenesc. Rămîn încă insuficient acoperite ge­nuri artistice de prim interes cum ar fi montajul literar-mu­zical de viziune artistică, ta­raful, teatrul de păpuși. La etapa județeană vor par­ticipa : corul mixt „George E­­nescu“ al Casei de cultură, grupurile vocal-folclorice ale Casei de cultură și I.S.P., grupul vocal-cameral de la Spitalul orășenesc, grupul vo­cal-instrumental „Eol“ al Ca­sei de cultură, grupul folk al Spitalului orășenesc, formația de dans modern a întreprin­derii de confecții, ansamblul de cîntece și dansuri al I.M.U.G.D.P. , formațiile de teatru scurt de la Casa de cul­tură, P.T.T.R. și I.S.P., teatrul de păpuși al Casei de cultură, brigăzile artistice de la Spi­talul orășenesc și întreprin­­derea de confecții, grupul sa­tiric și cuplul de pantomimă ale Casei de cultură, monta­jul literar-muzical al I.S.P., formația de teatru folcloric de la I. M. Miorcanu și reci­tatorii Ovidiu Aionesei, Iulian Azoiței, Mirela Micliuc . In­terpreții individuali de muzi­că populară Adela Hrițuleac, Viorica Ungureanu și Maria­na Crăciun (soliști vocali), loan Scripcaru (trompetă), loan Sandu (vioară) , soliștii de muzică­ ușoară și folk Ma­ria Bursuc, Vasile Vultur, Mi­­rel Sacagiu, duetul vocal și interpreții individuali Cornel Eșanu și Geta Iftimie. La Do­rohoi a fost cu adevărat o e­­tapă de masă a Festivalului, numărul artiștilor amatori și al spectatorilor fiind impre­sionant de mare. Constantin CEUCA colaborator CLOPOTUL nr. 4699/1985

Next