Concordia, 1861-1862 (Anul 1, nr. 1-44)
1861-10-24 / nr. 21
Amnin I. 1861 Mr. *1. Joi 12/24. Optovre, Ese de doa ori in septeraana Doraiiec’a si Joia. Pretiulu de preinraeraciune pentru provinciele austriace . Pe anu intregu . 8 fl. „ 6. lune . 5 „ ,, 3. „ .3 ,, Pentru principatele unite, si strainetate pe anu 14 fl. 40. cr. pe 6 lune 8 fl. 20. cr. pe 3 lune 4 fl. 60. cf. mon. austr. Prenumeraciunea se face in Pest’a la Spedîciunea diurnalului, localulu tipografiei Dlui Vasîliu Cosma , tiermulu Dunârii, in cas'a Piaristiloru. In Comituituri la tóte oficiele postali si la DD. Corespundînti ai Concordiei. Cancelariele episcopali sent rogate de a primi banii de prenumeraciune. A se adresfi pentru totu ce privesce amenestraciunea la spediciune, ear’ pentru cele ce privescu redactiunea la localulu acesteia in strat’a Pălăriei Nr. 9. Pentru inserciuni si totu feliulu de publicaciuni se respundu 6 cr. de linia.CONCORDIA DUMALD POLITICI] SI LITERARUL Acei Domni prenumeranti, al carom tempu de prenumeraciune va espira cu finea lui Optovre, sunt rogati de a mai respunde 1 fl, 50 cr. v, a suplenindu est modu pretiul prenumeraciunii pana la inchiarea anului cuvinte Redactianea- Revist’a Politeca. Pest’a 11/23. Optovre. Gazet’a de Augusta vestesce, cumca cea mai de aprope siedintia a dietei nemtiesci se va ocupa cu cestiunea reforuiei federali, si cumca cu tota probabiletatea Sasonia va face initiatîv’a in asta privintia. D. Beust va formula propuseciuni determinate cari voru ave de scopu a schimba conferinti’a permaninte a ministrilor de Francfortu d’impreuna cu formele ei che traganatorie, intru o potere esecutîva, carea se va compune d’in ministri de reginti a staturilor respetîve , cari voru face resoluciunile loru in calitate de plenipotîntiari. Dice mai de parte gaz. aug. cumca o reforma a constitutiunii federali, fie câtu de larga, d’in partea Austriei va intempina spriginire, car’ nu opuseciune precum credu multi. încoronarea regelui de Prusia s’au serbatu in 18. 1. c. cu cea mai rara pompa, carea se dice a fi costatu 5 milione de taleri d’in cari o jumetate porta list’a civile, car’cealalta va incuviintia-o acelu corpu legelatîvu pre a cărui membri, regele in cuventarea sa, i-au onoratu cu titlul de simpli statuitori. — Diurnalele nemtiesci spunu cu mare estasu poétecu, cumca in tota serbatorea încoronării scen’a, candu regele cu propri’a mana au luatu coron’a de pre mes’a Domnului (altariu) si si o puse mai antâiu pre capul seu, apoi pre al reginei, au fostu cea mai petrundietoria. Asta naciune de filosofi inca e capace câte o data de insufletire poetica. Ministeriu! de Vien’a nu sei insusi ce se faca cu dîet’a Croatiei, — proieptul de rescriptii al DluiMazuraniciu va respunde la tote puntele adresei, ferindu-se totusi ca de focu de periculos’a teorie a cucerirei, caci ast’a fatia cu Croatia nu ar fi la locu, — ci se va provoca ici colo la esemple istorice, asia d.e. are sedica, cumca precum odlîniora Croatia (si Ungaria) se lapedase de dreptul resîstîntiei armate, car’ mai tardiu au primitu sanctiunea pragm. si sucesîunea liniei femeesci, asta-di inca e unu astfelu de momentu in care interesele tierelor monarciei poftescu neaperatu ca se se primesca o forma comune pentru tratarea constitucionale a afacerilor comuni, si alt. A desface dîet’a nu se încumeta pentru ca vestigia (hungarica) terrent. Ceva decisîvu in asta privintia numai după reinternarea imperatului se va face. Dieta Transilvaniei nu se va poté aduna in Noemvre, ci numai cam cu finea lui Diecemvre; daca voru fi adeverate cele ce audimu in asta privintia apoi neci ca se va poté aduna mai curendu. Precum se sei mai de multu, guvernul Transilvaniei au facutu representaciune la M. Sa in contr’a convocării unei diete parteculari, basandu-se atâtu pe legea uniunii, câtu si pe legile Transilvaniei, cari nu suferu octroare; scurtu : petr’a smintelei e cumca censul de 8 fl. s’au estinsu la contribuciunea intréga, va sedica: pentru calor li s’au datu acelu dreptu care li-se cuveniu si lu pretînsera neincetatu, de a fi representati după numeral precumpenitoriu, si se nu fie batjocuriti vedienduse intr’o minoritate rusinatoare, ca apoi eara se seaca tote de nobis contra nos, precum se intemplase si la 1848, asta impregiurare amaresce multu pre majoritatea membrilor guvernului trans. si temendu-se ca întrebarea uniunii,carea neci nu se pusese intre propuseciunile reg. nu se va deslega precum ar dori D. loru, aflara pretestu buna si sprijinire forte potrivita in legalitatea rigida, si dechiarara, ca o astfelu de dieta ar fi nelegiuita, daca inse ace’a s’ar adună pe ori ce base, carea li-ar asecura isbutîrea la scopul binecunoscutu, ar fi câtu se pote de legiuita. DD. Consilierii guverniali, cari figureaza ca Romani au facutu o representaciune separata in numele minorității, densii inca apera legalitatea, incâtu ne făcu a presupune, câ Dior d’in puntu de vedere al legalității ar sta ,at’a se apere chiaru si aprobatele si compilatele, dar in fine totusi legalitatea se face jertfa sentiementului de supunere. D. Conradu Sch... cu votul seu cehi separatu au datu in alta estremitate. Pentru ca onor. publicu se cunosca aceste documinte interesanți, le vomu publică tote. N 337/1861. Conchiamare. La Asotiatiunea transilvana romana pentru înaintarea literaturei romane si cultivarea poporului romanu. Dupa ce Maiestatea Sa c. r. prin prenalta resolutiune din 6. Septembre a. c. se indura pre gratiosu a incuviintia infiintiarea Asociatiunei transilvane romane pentru înaintarea literaturei romane si cultivarea poporului romanu si a aprobă statutele aceleia , subscrisulu cu insarcinatu cu conducerea provisoria a afaceriloru Asotiatiunei, ’si ia voia, a conchiama pe 23. Oct. 4. Noemvre a. c. aici la Sibiiu pre toti inteligintii Natiunei noastre carii voiescu a fi membrii Asociatiunei, spre a luă parte la inaugurarea si deplina Constituire a aceleiasi. Sibiiu 29. Sept. 11. Oct. 1861. A n d r e i u Bar. de S i a g u n a. Episcopu. Viena 19. Optovre. Unu cerculariu al cancelariului ung. de curte, indireptatu catra comitii supremi, face cunoscutu mandatul imperatescu pentru scoaterea feciorilor la oste, si poftesce ca indata se dechiare daca e vre o sperare ca se colucre la ast’a deregatorii comitatului ear’ daca nu, ce socotesce si ce statuesce cornitele supr. spre a poté ajunge acestu scopu. Totodată s’au indireptatu unu rescriptu si catra Locutienintia, spre a cere opiniunea-i in asta piviniia. Lugosillo 3 Oct. — De cateva zile incace se aude pe la noi, ca la decisiunea acestui Comitatu, cu care in congregatiunea lunei trecute limb’a romana s’a redicatu de limba oficiale in teritoriulu Comitatului, sa fi venitu unu Intimatu dela In. Consiliu Locutiitoriu ungurescu, in care acést’a decisiune nu se aprobéza, si Comitatulu e provocatu a o retrage de buna voia, altcumu întrebuintiarea unora midiloce si mai aspre nu se va poté incungiura. Congregatiune in acest’a luna nu s’a trenutu, si asia n’amu potutu deveni la deplin’a cunoscintia a cuprinsului acestui Intimatu; inse iata ca mnulu 233—3499 , alu Feiei magiare „Pesti Napló“ d’in 10. Oct., aducandulu in unele puncte principale ale lui, ne scosa deocamdată d’in perplesitate. După acestu fonte, argumintele Locotenintiei suntu : ca autonomi’a comitatense nu se pote innalua preste poterea legislativa a tierei fara vatemarea, si periclitarea constitutiunei, si ca provocarea la operaturu Comisiunei dietale asiediate in caus a nacionalitatîloru e fara neci unu temeiu , după ce numai o lege sanctionata sua forma are acelu efeptu de a sterge si a nemici alte legi sustatatóre. La ce Fai’a „Pesti Napló“ ca unu comentariu scurtu adaoge, ca crede cumca comitatensii d’in Carasiu acést’a provocatiune patriotica si legale nu o voru esplica in partea sinistra, sio voru consideră ca o prochiamatiune obligata d’in partea poterei, care e pusa de inghietore preste legi. — (Acea firesce nu face nemica, ca totu pre acéstea potere Jurnalele, si Jurisdiptiunile altcumu ca pe întrecute o tituléza de putere ilegale; ne aducemu aminte de unu proverbiu magiaru, care pe romania ar insemná: déca vreu e alba, déca vreu e négra.) Iata, precumu vedemu, totu acelea arguminte, cu care s’au luptatu contrarii drepturiloru naționali aici la noi, in Transilvania, la Dieta, pretutindinea. Totu acea provocare minutioasa, scrupuloasa la legi, totu acea nebăgare in seama a cercustariloru, acea ignorare intr’adinsu a conjunctureloru politice si sociali, totu acea punere a lucruriloru pe vervulu acului, totu acea teoretisare mortista, totu acea procedura nepraptica! Noi, ce e dreptu, nu ne potemu denega respectilu nostru dela o astfeliu de consecuintia de feru , inse sa ni se erte, deca spunemu verde, cumca presupunerea nóstra despre harnici’a si desteritatea acestora barbati, ca barbati de statu, nu e préesagerata. Au nu e devis’a loru: mântuirea Patriei cu ori ce pretiu? — Asia dara firesce, si cu sacrificiulu convingeriloru nóstre private ori câtu de tari sa fia acelea. Altcumu ce e patriotismulu loru alta de câtu unu egoismu — de si nobilu, inse totusi unu egoismu personale? Patriotii acesti’a ’si plăcu siesi, si se desmérda intru sustienerea principiului: neci catueunu pasiu micu dela lege, neaducandusi aminte ca intre cutare cercustari nemicu e mai adeveratu decatu asiom’a: Summum jus, summa injuria, neaducandusi aminte ca cu tienerea acest’a mortisia de lege, — macara sa fia si rea — risca viitoriulu, fericirea Patriei, a natiuniloru, si a lor propria. Cumca In. Consiliu rescria asia, precumu a rescrisu, nu ne miramu, ma marturisimu sincera, ca neci n’amu asteptatu alta. Noi forte bine ne aducemu aminte de operaturu Comisiunei scolare d’in gremiulu aceluiasi In. Consiliu, care traptéza despre limb’a invetiamentului in scolile gimnasiali, unde cu o sucitura fina, luandu adeca numerulu scolariloru in genere d’in tóata tiera, ear’ nu alu singuraticeloru Institute, deduce ca scolarii magiari suntu in majoritate absoluta, pentru acea limb’a institutiunei in tóate Institutele trebue sa fia cea magiara? — Repetîmu, dela In. Consiliu n’amu asteptatu alta. Inse amu fi asteptatu, si amu asteptă dela barbatii aceia ai Patriei, carii trecu de nedependinti, de liberali, loiali , barbati de statu, de patrioţi buni, caror’a le face la inima fericirea si inflorirea Patriei, carii au concursu la consultările dietali, in parte le au si condusu, carii lucra in jurnalistica, carii pledéza pe la Comitate, — dela acesti’a amu fi asteptatu ca sa fia in câtuva mai practici, inse forte ne instelaremu. Mai la 10 milione de popoare d’in tierile de sub coron’a St. Stefanu striga cu unu graiu: respectati-ne nationalitatea , datî-ne limb’a , asia striga acumu, asia au strigatu nuante de ast’a cu 13 ani; si unu poporu in minoritate absoluta respunde: heimupotemu, mai asteptati , vedeti, noi avemu legi si dela legile acelea nu nepotemu abate. Sa mai asteptamu? Pana candu ? Au dera n’amu asteptatu destulu ? — Multi suntu intre noi in a caroru vine nu cerculéza sângele asia ferbinte, carii mai multu combinéza cu capulu decâtu cu inim’a, si acestia au dusu la inceputu: haide! sa mai asteptamu, sa mérga lucrulu pe cale de totulu legale după cumu o pricepu ei, sa nu fia neci o esceptiune. Inse ce observară si aceștia la desbaterile dietali? — Unde ar fi fostu loculu alu staveri principiulu asia, precumu se cuviniu , in Adresa, care se făcu unu Documentu publicu pentru tota lumea civilisata, se faceau esceptiuni sub diverse proteste, se dicea , sa nu mestecâmu caus’a nationalitatiloru cu desbaterile fundamentali , — ca si cumu întrebarea acést’a in tierile de sub coroan’a St. Stefanu, n’ar fi mai fundamentale de catu ori care alt’a. — Ablegatii nostri s’au luptatu cu leii — indesiertu! In adresa s’a trecutu unu pasu de intielesulu acela: „na 21