Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)

1863-06-25 / nr. 47

Anul 111. Rse de doa ori in septemana Doromnec’a si J o ia Pretiul pentru Austri’a pre anu intregui . . 10 fi. v. a. ,, jumetate de anu 5 ,, ,, ,, trei lune . . . 3 ,, ,, pentru Romani’a si Strainetate pre anu întregii . 14 fi. v. a. „ jumetate . . 7 ,, ,, ,, trei lune . . 350 cf. Nr. 47.—194. Joi 13 /35. Juniu, 1863. CONCORDIA Prenumerathinea se face la redactiunea diurnalului Strat’a Sacarului nr. 9. unde sunt a se adresă tote scrisorile. Scrisori nefrancate si corespundintre anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se ardu. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. DIURNALU POLITICII SI LITERA Rill. Mai de multe ori si d’in mai multe parti ni se descoperise dorinti’a, carea fusese si a nostra, de a edă diurnalul nostru de 3. ori in septemana, lamesuratu acestei dorintie si trebuintieloru nostre d’in di in di mai intetitorie, cu acestu prilegiu candu desbaterile si decisîunile in dîeta Transilvaniei voru fi de cea mai mare importantia nu numai pentru fratii nostri d’in acést’a tiera, ci si pentru noi esti d’incoce, a carora viétia nationale si politica-sociale se afla in cea mai strinsa corelatiune cu a fratiloru de d’incolo de Muntele - regescu, am socotîtu se facemu inceputulu, rt*KolTindn ue îi edâ în viitori» Concordia de trei ori in septemana-Paşii necesarii spre realisarea acestui propuşii sunt făcuţi si a vernit firma sperare de a potevncunosciutiâ câtu de curendu concesiunea respetîva ce o asceptâmu de la locurile mai înalte. Pretiulu de prenumeratiune pre semestrulu II. se va urca la ti. si la intemplare candu numeral prenumerantiloru nostri s’ar immulti astfelu: ca d’in spesele tipariului se mai intreca vre o sumuliti ■.— Redactiunea, nevrendu a vena neci unu cascigu va scade pretiul la 13 n. pre anu ((nu pre 12 de anu si 3 fl- 14 de anu). Socotindu-se atâtu formatul câtu si tîpaviul celu curatu alu Concordiei, acestu pretiu e atâtu de micu in câtu credemu câ on. publicu cetítoriu va sei apretiui staruintiele nostre cele loiali si va sprijini întreprinderea nostra cutediata pentru a pote multiumi dorinti’a publicului si pentru . vedică diurnalistic’a romana la gradul in care ea a mesuratu chiamarii sale, se pot a implini lipsele semtite. Redactiunea. Ilevist’a politica. Pest’a 12./24. Juniu. Atâtu cas’a boeriloru câtu si a ablegatiloru senatului imperiale in dilele aceste va luă la desbatere respetîvele proiepte de adresa, făcute prin comisiunile ambeloru case. , Oest. Zeit.“ scrie ca in proieptul de adresa al casei boeresci s’au atînsu si cestiunea polona. Cas’a e multiumita de pasii făcuţi prin dîplomati’a austriaca, descoperinfiu intemeiat’a sperantia ca guvernul in viitorime inca va luă in socotintia interesele nationali si besericesci ale Poloniei, staruindu pentru susţinerea pacii si a intregetatii statului. — „Morgenpost“ impartesiesce testul proieptului de adresa a casei ablegatiloru; resumemu d’intr’insul pasul ce privesce regatul Ungariei „Ne dore, dice ca nu lipsesce inca criucrarea representantiloru altora regate; bucurosi vomu intînde mana de ajutoriu ca pre temeiul constitutiunii se se delature tote greutățile cari impedeca pre representantii acelora regate intru colucrarea comune la scopul asemene pretiosu pentru toti locuitorii imperatiei. Asta dorere inse nu ne pote retiene ca se nu sacrificamu activitatea nostra spre deslegarea cestiuniloru celor mai de aprope si intetitorie ale imperatiei vntrege, ne lasandu ca pretiosele odori ale constitutiunii imperiului se vina la întrebare. Dorimu, ca guvernul se reesa la scopu intru staruintiele sale de arestatori victima constitutionale si intru acele regate unde aceea astadi inca nu esiste. Notele diplomatice ale Austriei, Franciei si Marei-Britanie, in privinti’a cestiunei polone, s’au speduitu in Mercuria trecuta, la Petrapole. Doua diurnale ministeriali, unul Francescu (Constitutionalul) si altul anglescu (Morning Post) constateaza cu multa invointia, ca documintele aceste sunt concepute intru aceluasi intielesu, si in mare parte a sa in termini identici, prin urmare ele constituescu o adeverata invontia intre cele trei curti. Singura diferintia ar fi, ca Austria nu graiesce despre armistitiu, ce se vede câ in notele poteriloru apusene au cuprinsu locu asta data. Diurnalul anglescu crede câ Rusia va primi propusetiunile ce i se facera, de nu, apoi resbelul pote resultâ nu d’in proieptele poteriloru, ci d’in cursul celu neresistibile ale v i n e m interoru. Cu tote aceste si alte amenintiari ce face organul Dlui Palmerston, se nu crédemn ca resbefulistâ la usia. Poterile pliniră cu traganaturele Ionisiese septemane pana a se invoi asupr’a programului substernutu Rusiei; ele vor lasă inca atât’a tempu, de nu mai multu, guvernului rusescu, pentru a prinde vre o resolutiune asupr ’a obieptului care e unul d’in cele mai delicate. Negotiatranilu cari voru urmă voru mai prelungi inca acelu restempu, si poterile ne fiindu neci despuse, neci gat’ii de resbelu,crn’a cu asprimea sa va sosi a pune capeta acestora intentiuni bataioase. D’in asta causa, partesanii unei intreventiuni militari in Poloni’a, dechiara ca ei nu mai ascepta nemica de la diplomatia si ar vie se impinga pre Europ’â, cu Franciji in frunte, la o întreprindere catediata de a restiitori nedependînti’a Poloniei. Diurnalul fr. „Patria.“ inca vorbesce intru acestu intielesu, sprijinindu argumentările sale prin cruntele esecutiuni cu cari autoritățile rusesci respundu la resbelul de stjerpire ce li făcu Polonii. Aceste, intru adeveru, sunt escee, intemple-se ele ori in care campu, dar mai vertosu candu unu guvernu are se primesca responsabilitatea pentru asemene erudimi, — cari de se voru urma nu voru pote decâtu se compromita, si mai multu in fati’a Europei caus’a cea si pasa acum inca forte nepopulare, a Rusiei. Diurnalul „Francia“ spune ca Juarez (presied. republ. mesicane) primindu scriea despre capitulatiunea Pueblei, an decretatu a strămută siediementul guvernului d’in Mesîcii la San-Luis de Potosí, crediendu ca asta mesura insemnéza resolutiunea de a nu aperâ capitalea mesîcana, dar asta conclusîune e pré silita, ca ce capitalea pote resiste forte bine si după depărtarca autoritatiloru, ba depărtarea ins’a-si adeveresce est Juarez spereza a fi sprijinita de catra provincie, ori ii voru cadé sub ocupatiunea straina, realisanau-se asta‘sperantia, cuprinderea Mesicului inca nu va inchia resbelul. Desbaterile asupr’a politicei guvernului italienescu se urmeza cu destula vivacitate in parlamentul de Taurini. D. Ratazzi fece înfruntări ministeriulu pentru politîc’a cea lina si neputinciosa in launtru, incâtu pentru cea esterna, vechiul presiedînte ministeriale recunosce greutăţile cestiunii Romane, crede inse ca guvernul n’au desfasiuratu energia destula in negotiatiunile sale dîplomatece. D. Ratazzi critica mai departe proiectul de conventiune cu Francia pentru intrenarea hotielor, precum si portarea guvernului in cestiunea polona; in sied, d’in 17. 1. c. a facutu opusetiune ministeriului intr’o cuventare cumpătata informa, dar forte violinte in realitate, apoi după datin’a sa au dechiaratu ca d’impreuna cu amicii sei va votă in favorea ministeriului. La aceste cuvinte D. Minghetî, presied. minist, au dechiaratu ca nu primesce votul de încredere ce-si propuse D. Ratazzi a-i da „de suntemu vrednici, dise elu, de tote învinuirile derese in contră-ne prin D. Razzi, departe ca sé aveam dreptu la unu votu de incredere, ar trebui se fimu pusi la stare de acusatiune“ Mai departe au urmatu cuventan a sa aperaadu politic a guvernului, care manatiene dreptul nationale, fatia cu Rom’a garanteza nedependînti’a poterii spiretuaii, fatia cu Franci’a e gat’a a infiră negotiatiuni pre temeiul principiului de neintreventiune. Francia, dice D. Minghetî, e in contr’a vointiei sale in Rom’a, unde sta fatia cu trei grele contradiceri: in contr’a principieloru d’in 1789 in contr’a sistemului de neintreventiune si in contr’a opului de reconstituire a Italiei, ce dens’a au ajutatu. Descopere încrederea sa intru imperatul Franciloru, care cunosce epoc’a sa, atinge apoi, vorbindu despre politic’a generale, câ incurcaturele europene voru usiorâ deslegarea cestiunii italice; ascepta in fine de la încrederea casei reconstituirea vechiei majoritati pentru sprijinirea guvernului. — Asta cuventare neteda si dedusa a ministrului, produse impresîune forte buna asupra deputatiloru, a caroru majoritate, se crede ca va da votu de încredere cabinetului. Representantii a diece poteri se voru reuni in London pentru ratificarea protocoleloru de curendu semnate cari de figu marginile noului regatu grecescu, a crescutu prin insulele ionice. Itali’a încă va Inventai de troni la deschiderea senatului imperiale. Onoratiloru membri a senatului impirialu. Maestatea Sa s’a induratu a mi incredintiă mie, ca in prenaltul seu nume se deschidu a dou’a sesiune a senatului imperiale, si se salutu pre onoraţii membri. Cu bucuria implinescu acést’a incredintiare onoratoria, si salutu pre archi ducii casei imperatesci adunati in pregiurul meu, pe multu reveritii, escelintii si onoraţii membri d’in ambele case. Putinu tempu a trecutu, de candu se întrerupse aptivitatea dieteloru, ce a fostu sacrata mai cu sama ceriniteloru si lipseloru sengurateceloru regaturi si provincie. Dvastra, onoratiloru membri a senatului imperialei de la a caroru conlucrare aterna implinirei chiamariloru acelora mari, carii s’au născuta d’in ingrijirea pentru bunăstarea si fericirea imperiului intregu, acum ve adunati a doua óra intru intielesul constitutiunei. Cu indestulire potemu privi peste aptivitatea representatiunei imperiale si a dieteloru provinciale, care in conlucrarea loru neturburata se intregescu un’a pre alt’a. Intr’unu modu plinu de viétia ne vine in minte cugetul, carele se baseza pe asiediemintele de statu, si prin care e apriatu ca in unitatea cea necesaria a întregului, se se pazeasca in câtu se poate liber’a si nedependintea miscare a partiloru. Fiindu ca prin rescriptul d’in 21 aprile a. c. s’a conchiamatit si diet’a marelui principatu alu Transilvaniei, deci d’intre regatele si provinciele împreunate su sceptrul Austriei, nu e nici unul, caruia se nu i se fie deschisa calea de a luă parte la consultările asupr’a afaceriloru comune, carii prin diplom’a d’in 20. opt. 1860 si patent’a d’in 26. fauut 1861 suntu reservate pentm representatiunea imperiala. Ertati-mi a sperii, cu convingerile despre calea si modul ce duce la scopul doritu ferbinte de noi de toti, a caroru espresiune loiala s’a asternutu nu de multu la palele tronului de catra cei de la marginele ale imperiului, se voru lati totu mai tare cu potere invingatóre si vom avé influintia spre binele publicu. (plăcere.) Daca privimu peste relatiunile imperiului, capetâniu curagiu, cu incredere vomu continuă lucrul inceputu, si cu deplina incredere cautâmu in fati’a viitoriului. Intre binecuventarile pacei cei neturburate s’a închisit sesiunea prima a senatului, iar’ candu deschidemu a dou’a, asisdere ne bucurâmu de pace, dorinti’a guvernului Maestatei Sale si scopul instiintietoru lui ferbinti e de a susţine acestea si de acu ’nainte neturburata. (plăcere.) Asecurati si scutiti de institutiuni liberale, vedemu nascandu-se activitatea vieţii spirituale si materiale in tote ramurile, puterea imperiului e in desvoltare repede, autoritatea si poterea lui cresce d’in ce in ceplăcere.) Daca cercetamu starea fînantieloru, vomu observă unu profectu indestulitoriu pe calea, pe care amu pasitu pentru definitiv’a loru regulare. Creditul statului, si valoarea baniloru totu cresce, iar’ despuseti unele favoritorie in privinti’a finantieloru, cari s’a facutu in anul trecutu, ne au pusu in stare ca se nu avemu lipsa de creditul straordinariu de 12 milione votatu pentru acoperirea deficitulu anuale precalculatu. Aruncarea speseloru, carea vi se va asterne Dvastra, s’a ordinata de nou astu-felu, ca se corespunda pe deplinu cercetării, controlării diliginte precum si dominiteloru manifestate de senatul imperiale in sesiunea trecuta. De asta data cuprinde in sine o epoca de 14 lune cu scopu ca se se poata face trecerea dorita de la anul aministrativu la anul solare. La facerea bugetului n’a lipsitii atenţiunea asupr’a economiei posibile. Cu toate aceste, stările de transactiune in cari sunt«mu de presentu, susținerea casei statului, si lips’a restituirei câtu mai repede si deplina a ecuilibriului valorei actiuniloru, pretindu inca necontenitii sacrificii mari. Pentru ca sarcinele ce s’aru nasce d’in aceste se le fi representata la aceste conferintie. Reanesarea insulelor» ionice va recere inse unu tempu de trei lune fiindu ca parlamentul acestoru insule inca are se fie convocatu si intrebata in asta privintia.