Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)
1864-10-27 / nr. 83
apusena si cea resariteana. Mai departe se vede ca natura lui Schmerling are dătena a nu se ocupă de odata cu multe lucruri, ci numai unei cause sacrifica toata aptivitatea sa. Daca senatulu imperiale estinsu si-a finntu afacerile sale, elu se dedica cu totulu aptivitatei sale ca ministru constitutionalu, cace pentru afacerile senatului imperiale angustu se se ingrijesca ministrii Lasser si Hein. Era de alta parte, fiindu de fatia membrii senatului imperiale angustu, regimulu are ocasîune a remane in o contielegere continua cu deputatii d’in cace de Lait’a, in privinti’a decisîuniloru ce le va face diet’a Ungariei. Despre partea meritoria a programei, astadi numai atât’a se scie ca aici nimene nu cugeta despre o lege eleptorale octroita pentru diet’a Ungariei, si cum ca legea eleptorale d’in 1848 se va aplică si la diet’a venitoria. După ce diet’a se va adună, i se voru așterne dîplom’a d’in optobre si patent’a d’in fauru ca propusetiuni reg. pentru inartîculare. Cu acésta propunere se va incepe dîscussiunea asupr’a intregei cestiuni de constitutiune si eventualminte senatului imperiale completu in anulu viitoriu se va dă materialu de consultare pentru revisîunea constitutiunei de lauru. In liniaminte mari acést’a e program’a regimului, in câtu pana acum’a a devenitu la deslucire. La tóta intemplarea potu asecură cumca ide’a despartirei senatului imperiale estinsu de câtra celu angustu si-a eluptatu validitate d’in respetulu pusetiunei de dreptu publicu alu tiereloru d’incolo de Lait’a, si cumca ministrulu de statu voiesce prin acést’a a dă unu semnu de o intîmpinare amicale. Aici nu si facu sperantie de totulu mari despre efeptulu celu va ave unu atare pasiu; dar’ celu putienu elu dovedesce cumca a luatu in consîderatiune ideea despre o despărţire a cor’pului representatîvu imperiale in afacerile comune. Deschiderea, senatului imperiale estinsu, de câtra Imperatulu, pre candu celu alaltu se deschide de câtra ministeriu, acést’a inca s’a decisu pentru a marcă despărțirea. Aici in cercurile guverniale a causatu o suprindere si a facutu o impressiune rea cumca diurnale ca „Presse“ si „Ostd. P.“ cari in tempii d’in urma de repetite ori au urgiatu contielegerea cu Ungari’a, acii de locu incepu a atacă, la celu d’antâiu pasiu micu, ce l’a facutu guvernulu in asta privintia, despartindu senatulu imperiale in individualitățile sale duple. In legătură cu conchiamarea dieteloru d’incolo de Lait’a despre care e vorba, acestoru mesure nici se poate atribui altu intielesu. Dar’ acestoru diurnale acîi d’odata nu li place despatirea cea neaperatu de lipsa, acu „Ostd. P.“ in zelulu seu ipercentralicu afla periclitata seu vetemata pusetiunea senatului imperiale angustu, daca acelua se va coordînă dietei de Pest’a! Se vorbesce purure de contielegere si se spariu la pasiulu primu — care celu putienu e intentiunatu in asta privintia. — Cu acesta desfasiurare credu ca am descriau sîtuatiunea cestiunei de constitutiune ca unu raportatoriu atentu si fidelu. sărcinare la contributiunea ei face 104V2 cr. după unu florenu, e indreptatita deplinui a cere ajutoriulu erariului imperiale, ca ce acésta detoria e garantata de imperiulu intregu intru intielesulu §-ului 7. d’in pre ’nalt’a patenta de la 1. jan. 1856. Caus’a desarcinarei pamentului — dice oratorele — suge tóta poterea de viétia d’in Trni’a. — Representantele guvernului demustra cumca elaboratulu comissiunei e defeptuosu, pentruca ea in bugetulu ei nu s’au tienutu nici de sum’a statorita la 1862, nici de cea aprossimatîva la 1863; sumele indicate inca sunt incaldate, aci se vorbesce despre monet. conv. aci despre val. austriaca; doresce deci ca elaboraturu sâ se indrume era si la comissiune, ca acést’a sâ faca corectiunea câtu mai rapede. — Thiemann scuséza guvernulu pentru smintele ce i se imputa a fi comisu in patent’a urbariale, si dice câ acesteia n’a servitu alta materia de base, de câtu numai conscriptiunea cea defectuosa d’in 1819, recunosce cumca s’au facutu abusuri intru essecutarea patentei, dar’ de orace revisîunea patentei urbariale n’aru fi nici de câtu o vindecare corespundiatore, prin urmare pentru venitoriu nu este altu mediulecu mai aplicabile, de câtu cea mai aspra controla. — Herberth ar dori revisîunea patentei, câ ce la desărcinare contribue si națiunea saseasca si secuieasca, cari sub feudalismu erau libere. Aceasta despusetiune a patentei e nedreapta, si e o urmare a pedecei ce o puseră feudalii Locutienintiei imp. reg. in 1854, cugetandu ei atunci ca prin acést’a voru ajunge scopuri politice. Elu cu toate câ doresce revisîunea patentei, totusi se retiene a face o propunere in asta privintia. — Budacker se sparie câ sum’a de desarchinare se va urcă la 90,000,000 fi, si tier’a va deveni in acea pusetiune trista in câtu adausulu de desărcinare va trebui sa se urce la 1 fi. 50 cf. după 1 fi. de contrib. imp. Consîderandu starea presînte a Triiei, ea nu póte suportă sarcinele ce se arunca asupr’a eie in contr’a reindrumarei la comissiune, precum a propusu representantele regimului, câ ce comissiunea a avutu de base dătele de la oficialatele finantiarie. Pentru proieptulu comissiunei mai vorbescu Schuller, Birthler si Moga. Bar. Friedenfels prejjimnea se reindrumă la comisîune, si acest’d*in*»d&;ursu de 24 de ore se faca corectiunea numeritoru. Representantele regimului dandu-si învoirea la acést’a, siedinti’a se închise. De la dieta Transilvaniei. Siedinti’a d’in 19. Optobre. A fostu un’a d’intre cele mai importante, si care d’asemene intereséza pre toti locuitorii tierei, ca ce eră la ordinea dilei raportulu comitetului compusu in caus’a desarcinarei pamentului. Actele acestui comitetu s’au publicatu degiă in diuariulu „Conc.“ Se insciintieza dietei cumca dlu Al. Lazaru consuliariu guv.e representantele regimului in aceasta causa. — Referințele comitetului Klein, in referat’a, sa amintesce intre altele cumca relatiunile feudali erau in deplin’a loru inflorire pe candu s’a publicatu pentru Transîlvani’a patent’a urbariale, numai astu-felu s’a potutu intemplă cumca suma de desdaunare in Trni’a pentru unu teritoriu de 697 mile □, in care se computa si cetatile, locurile tassale si montane, se se statorésca, asia, câtu va urcă la suma de 80 milioane, desi in acésta suma de la 1848 d’in sminta nu s’au computatu carnetele si diecimele de la pamenturile cu desdaunare posterióara, cari după unu capitalii de 16 milioane in decursu de 17 ani făcu mai atât’a câtu e capitalulu. Patent’a urbariale, care a creatu drepturi private, nu se pote delatură nici se pote schimbă fara de vetemarea acestoru drepturi; dara Transîlvani’a, de ora ce contribue la fondulu de desărcinare alu altoru tiere, si de orace adausulu de de 334 S ie din ti’a d’in 20. Opt. După autentîcarea protocolului, Puscariu areta cererea comunitatei Sohodolu, pentru essercitiulu liberu alu proprietate! sale funduale, respetîve regularea aceleia. Se indruma la comitetulu pentru petitiuni. — Se continua desbaterea asupr’a obiepteloru remase la ordînea dilei d’in siedinti’a trecuta. Budacker vorbesce pentru propunerea bar. Friedenfels, era Puscariu prinde cuventulu pentru proieptulu comitetului. Oratorele areta câtu e de trista de presînte sartea fostiloru iobagi, s’aru pote dice câ e mai trista de câtu in ante de 1848, pana la acestu anu, bietulu iobagiu pentru servitiele ce le faceă, se bucură macaru neconturbatu de dreptulu pascului, ach inse eeschisu si de la acestua, si in locu de a siervî la unu domnu, elu siervesce si invetiatoriului, judelui comunale, adese si judelui de cercu, si toate aceste siervitie mergu in numele domnului, e téma deci ca va veni tempulu candu tieranulu va fi sîlitu a si vinde mic’a sa proprietate; acesta stare pre trista si-aru află in câtu-va vindecare, daca cu ocasîunea desbaterei proieptului ce e la ordînea dilei, s’aru luă in consîderatiune interesele fostiloru iobagi, ce se referescu la regularea paduriloru si a pascuriloru. Assente Severu marturisesce ca daca caus’a desarcinarei pamentului s’aru fi pertratatu d’intru inceputu pe cale constitutionale, elu atunci aru fi votîsatu ca supusiloru (iobagiloru) sâ li se dee desdaunare de câtra domnii de pamentu si nu d’in contra; dar’ fiinduca acu toti au devenitu supusi in Trni’a numai asie cugeta a fi ceva ajutorare, daca spre rescumperarea detoriei cei mari urbariale, se voru dă in arenda pascurile comune. Br. Friedenfels si retrage propunerea făcută in siedinti’a trecuta cu ce s’a incunoscintiatu cumca comissiunea in siedinti’a trenuta ieri, in contielegere cu representantele regimului , au complanatu acele cause cari ieri au datu ansa la propunerea făcută. Se primesce propunerea lui Gav. Manu pentru inchiarea desbaterei generale. Representantele regimului justifica procedura guvernului si a directiunei fondului de desarcinerea pamentului, combate unele aserţiuni ivite in decursulu desbaterei generale. Se incepe desbaterea speciale. Tîtlulu I. se primesce, incuviintiandu-se sum’a de 15,037 fi. ceruta de guvernu, dar’ cu toate protestatiunile representantelui regimului, se primescu si puntele a) si b) formulate de comissiune la tîtlulu numitu, si prin cari diet’a cere ca guvernulu se arete căușele pentru cari diurnele oficialiloru desi numai interimatu se suplinescu d’in fondulu de desărcinare; apoi sâ dechiare guvernulu antea dietei, cum cugeta a suplini aceste erogatiuni, făcute pe salariele scrietoriloru, recursîte de cancelaria, cortele si altele, cari in bugetu sau nici decum sau numai cu mice sume sunt incluse. La titlulu II, pentru erogatiunile comissiuniloru verificatorie, guvernulu cere 35,233 fi. comitetulu a incuviintiatu numai 25,332 fi. Herberth, după ce representantele, regimului a respunsu la o interpelatiune atîngatorie de aptîvitatea acestoru comissiuni, propune ca aceasta suma se se stearga cu totulu, si in asta privintia se baseza pe §. 13. d’in patenta pentru desărcinare de la 21. jun. 1854, precum si pe ordînatiunea ministeriale d’in 1857 ce interpretă acea patenta. Br. Friedenfels e in contr’a acestei propuneri, se teme câ prin o sîmpla ștergere comissiunile respetîve ar trebui sâ incete aptîvitatea loru, si urmarea acesteia aru fi câ caus’a desarcinarei pamentului s’aru impedecă, si carnetele su decursulu pedecei s’aru urcă forte, spre greutatea tierei. — Schmidt comesulu Sasiloru e asisdere pentru stergerea sumei d’in proieptu, dar’ su condîtiune ca comissiunile verificatorie se imputiene pre câtu se pote erogatiunile loru. Provocarea la §. 13. d’in patent’a urbariale, nu e la loculu seu. Puscariu face propunerea ca aceste spese se nu le porte fondulu pentru desărcinare, ci erariulu statului. Oratorele protestéza contr’a celoru ce dicu ca aici se esprimu dorintie, diet’a aduce decisîuni si nu dorintie in caus’a acést’a. Rannicher nu afla stergerea a fi cu cale, ca ce sum’a cestionata e pentru 1864, anulu acestua e gafa adi mane, si si sum’a e spesata, deci propune a provocă guvernulu ca la bugetulu pe 1865 se arete căusele cari pretîndu inca sustarea acestoru comissiuni; era daca atari cause nu subverséza, comissiunile amintite sa se desfiintieze de locu. Representantele regimului pentru a motivă necesetatea sumei ceruta de guvernu, insira ca direcţiunea fondului are d’a face si cu oficialatele de la cărţile funduale. La finea siedintiei, ’nante d’a se face votîsarile asupr’a diferiteloru propuneri, presiedintele insciintieza ca la 29. 1. c. diet’a se va amană. Insciintiarea s’a primitu cu bucuria. Siedinti’a d’in 21. Opt. In ante de trecerea la ordînea dilei, se îndruma la comitetu cererea comunei Borgoprundu, pentru ca se aiba la ei unu oficiolatu politîcu si unu judetiu de prim’a instantia. Se cetescu respunsurile date de presîdîulu guvernului reg. la interpelatiunea lui Carolu Klein si consoci, precum si la ceea a lui Dr. Ratiu si consoci in caus’a certei de pamenturi escate de multu intre câteva comune d’in dîstritulu Naseudului si altele d’in dîst. Bistritiei. Respunsulu la interpelatiunea prima dice, de si după convingerea presîdîului guvernului pretensîunile private, cari tocm’a suntu obieptulu de cérta si câror’a trebue se li sâ câștige validetate in antea legei, chiaru in interesulu litîgantiloru, fie comune fie indîvidi, si pentru păstrarea independîntiei judetiului, nu ar trebui sâ se faca interpelatiune, cu tote aceste presîdîulu guvernului reg. pentru a multiemi pre respectivii interpelatori in caus’a acést’a de votare, esceptionalminte e gat’a a da deslucire, cum câ procedur’a observata prin judele sengulariu de Bilak s’a nimicitu prin decisîunea tribunalului de a 2-a istantia. In respunsulu datu la interpelatiunea făcută de Romani, intre altele se dice, de orace subversantea certa de otare a datu adese causa la turburarea liniscei, la periclitarea vietiei si a averei in acelu dîstrictu, dreptu ace’a guvernulu reg. si presîdîulu lui n’au potutu intrelasă despusetiunile energice si a le urcă până la gradulu celu mai rigorosu, cari le receru intrenarea esceseloru si împiedecarea reiteratiunei. D’in acést’a causa comisîunea d’in a. 1862 tramesa spre scopulu