Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)

1864-10-27 / nr. 83

apusena si cea resariteana. Mai de­parte se vede ca natura lui Schmerling are dătena a nu se ocupă de odata cu multe lucruri, ci nu­mai unei cause sacrifica toata aptivitatea sa. Daca senatulu imperiale estinsu si-a finntu afa­cerile sale, elu se dedica cu totulu aptivitatei sale ca ministru constitutionalu, ca­ce pentru afacerile senatului imperiale angustu se se in­­grijesca ministrii Lasser si Hein. Era de alta parte, fiindu de fatia membrii senatului impe­riale angustu, regimulu are ocasîune a remane in o contielegere continua cu deputatii d’in cace de Lait’a, in privinti’a decisîuniloru ce le va face diet’a Ungariei. Despre partea meritoria a programei, asta­­di numai atât’a se scie ca aici nimene nu cu­geta despre o lege eleptorale octroita pentru diet’a Ungariei, si cum ca legea eleptorale d’in 1848 se va aplică si la diet’a venitoria. După ce diet’a se va adună, i se voru așterne dîplo­­m’a d’in optobre si patent’a d’in fauru ca pro­­pusetiuni reg. pentru inartîculare. Cu acésta propunere se va incepe dîscussiunea a­supr’a intregei cestiuni de constitutiune si eventual­­minte senatului imperiale completu in anulu viitoriu se va dă materialu de consultare pentru revisîunea constitutiunei de lauru. In liniaminte mari acést’a e program’a regimului, in câtu pana acum’a a devenitu la deslucire. La tóta intemplarea potu asecură cumca ide’a despartirei senatului imperiale estinsu de câtra celu angustu si-a eluptatu vali­ditate d’in respetulu pusetiunei de dreptu pu­­blicu alu tiereloru d’in­colo de Lait’a, si cumca ministrulu de statu voiesce prin acést’a a dă unu semnu de o intîmpinare amicale. Aici nu si­ facu sperantie de totulu mari despre efeptulu ce­lu va ave unu atare pasiu; dar’ celu pu­­tienu elu dovedesce cumca a luatu in consî­­deratiune ideea despre o despărţire a cor’pului representatîvu imperiale in afacerile comune. Deschiderea, senatului imperiale estinsu, de câtra Imperatulu, pre candu celu­ a­laltu se deschide de câtra ministeriu, acést’a inca s’a decisu pen­tru a marcă despărțirea. Aici in cercurile guverniale a causatu o suprindere si a facutu o impressiune rea cumca diurnale ca „Presse“ si „Ostd. P.“ cari in tem­­pii d’in urma de repetite ori au urgiatu con­­tielegerea cu Ungari’a, acii de locu incepu a atacă, la celu d’antâiu pasiu micu, ce l’a facutu guvernulu in asta privintia, despartindu sena­tulu imperiale in individualitățile sale duple. In legătură cu conchiamarea dieteloru d’in­colo de Lait’a despre care e vorba, acestoru mesure nici se poate atribui altu intielesu. Dar’ acestoru diurnale acîi d’odata nu li place despatirea cea neaperatu de lipsa, acu „Ostd. P.“ in zelulu seu ipercentralicu afla periclitata seu vete­­mata pusetiunea senatului imperiale angustu, daca acelu­a se va coordînă dietei de Pest’a! Se vorbesce purure de contielegere si se spariu la pasiulu primu — care celu putienu e i­n­­tentiunatu in asta privintia. — Cu acesta desfasiurare credu ca am de­scriau sîtuatiunea cestiunei de constitutiune ca unu raportatoriu atentu si fidelu. sărcinare la contributiunea ei face 104V2 cr. după unu florenu, e indreptatita deplinui a cere ajutoriulu erariului imperiale, ca­ ce acésta de­­toria e garantata de imperiulu intregu intru intielesulu §-ului 7. d’in pre ’nalt’a patenta de la 1. jan. 1856. Caus’a desarcinarei pamentului — dice oratorele — suge tóta poterea de viétia d’in Trni’a. — Representantele guvernului de­­mustra cumca elaboratulu comissiunei e defe­­ptuosu, pentruca ea in bugetulu ei nu s’au tienutu nici de sum’a statorita la 1862, nici de cea aprossimatîva la 1863; sumele indicate inca sunt incald­ate, aci se vorbesce despre monet. conv. aci despre val. austriaca; doresce deci ca elaboraturu sâ se indrume era­ si la co­­missiune, ca acést’a sâ faca corectiunea câtu mai rapede. — Thiemann scuséza guvernulu pentru smintele ce i se imputa a fi comisu in patent’a urbariale, si dice câ acestei­a n’a ser­­vitu alta materia de base, de câtu numai con­­scriptiunea cea defectuosa d’in 1819, recunosce cumca s’au facutu abusuri intru essecuta­­rea patentei, dar’ de ora­ce revisîunea pa­tentei urbariale n’aru fi nici de câtu o vindecare corespundiatore, prin urmare pentru venitoriu nu este altu mediulecu mai aplicabile, de câtu cea mai aspra controla. — Her­berth ar dori revisîunea patentei, câ­ ce la desărcinare con­tribue si națiunea saseasca si secuieasca, cari sub feudalismu erau libere. Aceasta despuse­­tiune a patentei e nedreapta, si e o urmare a pedecei ce o puseră feudalii Locutienintiei imp. reg. in 1854, cugetandu ei atunci ca prin a­­cést’a voru ajunge scopuri politice. Elu cu toate câ doresce revisîunea patentei, totu­si se retiene a face o propunere in asta privintia. — Budacker se sparie câ sum’a de desarch­­­inare se va urcă la 90,000,000 fi, si tier’a va deveni in acea pusetiune trista in câtu adau­­sulu de desărcinare va trebui sa se urce la 1 fi. 50 cf. după 1 fi. de contrib. imp. Con­­sîderandu starea presînte a Triiei, ea nu póte suportă sarcinele ce se arunca a­supr’a eie in contr’a reindrumarei la comissiune, precum a propusu representantele regimului, câ­ ce co­­missiunea a avutu de base dătele de la ofici­­alatele finantiarie. Pentru proieptulu comissiu­nei mai vorbescu Schuller, Birthler si Moga. Bar. Friedenfels prejjimne­a se reindrum­ă la comisîune, si acest’d*in*»d&;ursu de 24 de ore se faca corectiunea numeritoru. Representan­tele regimului dandu-si învoirea la acést’a, sie­dinti’a se închise. De la diet­a Transilvaniei. Siedinti’a d’in 19. Optobre. A fostu un’a d’intre cele mai importante, si care d’asemene intereséza pre toti locuitorii tierei, ca­ ce eră la ordinea dilei raportulu co­mitetului compusu in caus’a desarcinarei pa­­mentului. Actele acestui comitetu s’au publi­­catu degiă in diuariulu „Conc.“ Se insciintieza dietei cumca dlu Al. Lazaru consuliariu guv.­e representantele regimului in aceasta causa. — Referințele comitetului Klein, in referat’a, sa amintesce intre altele cumca relatiunile feudali erau in deplin’a loru inflorire pe candu s’a pu­­blicatu pentru Transîlvani’a patent’a urbariale, numai astu-felu s’a potutu intemplă cumca suma de desdaunare in Trni’a pentru unu teritoriu de 697 mile □, in care se computa si cetatile, locurile tassale si montane, se se statorésca, asia, câtu va urcă la sum­a de 80 milioane, de­si in acésta suma de la 1848 d’in sminta nu s’au computatu carnetele si diecimele de la pa­­menturile cu desdaunare posterióara, cari după unu capitalii de 16 milioane in decursu de 17 ani făcu mai atât’a câtu e capitalulu. Patent’a urbariale, care a creatu drepturi private, nu se pote delatură nici se pote schimbă fara de ve­­temarea acestoru drepturi; dara Transîlvani’a, de ora­ ce contribue la fondulu de desărcinare alu altoru tiere, si de ora­ce adausulu de de­ 334 S i­e d­i­n t­i’a d’in 20. Opt. După autentîcarea protocolului, Puscariu areta cererea comunitatei Sohodolu, pentru es­­sercitiulu liberu alu proprietate! sale funduale, respetîve regularea acelei­a. Se indruma la co­­mitetulu pentru petitiuni. — Se continua des­­baterea a­supr’a obiepteloru remase la ordînea dilei d’in siedinti’a trecuta. Budacker vorbesce pentru propunerea bar. Friedenfels, era Pus­cariu prinde cuventulu pentru proieptulu co­mitetului. Oratorele areta câtu e de trista de presînte sartea fostiloru iobagi, s’aru pote dice câ e mai trista de câtu in ante de 1848, pana la acestu anu, bietulu iobagiu pentru servitiele ce le faceă, se bucură macaru neconturbatu de dreptulu pascului, ach inse e­eschisu si de la acestu­a, si in locu de a siervî la unu domnu, elu siervesce si invetiatoriului, judelui comu­nale, adese si judelui de cercu, si toate aceste siervitie mergu in numele domnului, e téma deci ca va veni tempulu candu tieranulu va fi sîlitu a si­ vinde mic’a sa proprietate; acesta stare pre trista si-aru află in câtu-va vinde­care, daca cu ocasîunea desbaterei proieptu­­lui ce e la ordînea dilei, s’aru luă in consî­­deratiune interesele fostiloru iobagi, ce se re­­ferescu la regularea paduriloru si a pascu­­riloru. Assente Severu marturisesce ca daca caus’a desarcinarei pamentului s’aru fi pertra­­tatu d’intru inceputu pe cale constitutionale, elu atunci aru fi votîsatu ca supusiloru (ioba­­giloru) sâ li se dee desdaunare de câtra dom­nii de pamentu si nu d’in contra; dar’ fiindu­­ca acu toti au devenitu supusi in Trni’a nu­mai asie cugeta a fi ce­va ajutorare, daca spre rescumperarea detoriei cei mari urbariale, se voru dă in arenda pascurile comune. Br. Friedenfels si­ retrage propunerea fă­cută in siedinti’a trecuta cu­ ce s’a incunoscin­­tiatu cumca comissiunea in siedinti’a trenuta ieri, in contielegere cu representantele regi­mului , au complanatu acele cause cari ieri au datu ansa la propunerea făcută. Se primesce propunerea lui Gav. Manu pentru inchiarea desbaterei generale. Repre­sentantele regimului justifica procedur­a guver­nului si a directiunei fondului de desarcinerea pamentului, combate unele aserţiuni ivite in decursulu desbaterei generale. Se incepe desba­­terea speciale. Tîtlulu I. se primesce, incuviin­­tiandu-se sum’a de 15,037 fi. ceruta de guvernu, dar’ cu toate protestatiunile representantelui re­gimului, se primescu si puntele a) si b) formu­late de comissiune la tîtlulu numitu, si prin cari diet’a cere ca guvernulu se arete căușele pentru cari diurnele oficialiloru de­si numai interimatu se suplinescu d’in fondulu de desăr­cinare; apoi sâ dechiare guvernulu antea dietei, cum cugeta a suplini aceste erogatiuni, făcute pe salariele scrietoriloru, recursîte de cance­laria, cortele si altele, cari in bugetu sau nici decum sau numai cu mice sume sunt incluse. La titlulu II, pentru erogatiunile comis­­siuniloru verificatorie, guvernulu cere 35,233 fi. comitetulu a incuviintiatu numai 25,332 fi. Herberth, după ce representantele, regi­mului a respunsu la o interpelatiune atînga­­torie de aptîvitatea acestoru comissiuni, pro­pune ca aceasta suma se se stearga cu totulu, si in asta privintia se baseza pe §. 13. d’in patent­a pentru desărcinare de la 21. jun. 1854, precum si pe ordînatiunea ministeriale d’in 1857 ce interpretă acea patenta. Br. Frieden­fels e in contr’a acestei propuneri, se teme câ prin o sîmpla ștergere comissiunile respetîve ar trebui sâ incete aptîvitatea loru, si urma­rea acestei­a aru fi câ caus’a desarcinarei pa­mentului s’aru impedecă, si carnetele su decur­sulu pedecei s’aru urcă forte, spre greutatea tierei. — Schmidt comesulu Sasiloru e asisdere pentru stergerea sumei d’in proieptu, dar’ su condîtiune ca comissiunile verificatorie se im­­putiene pre câtu se pote erogatiunile loru. Pro­vocarea la §. 13. d’in patent’a urbariale, nu e la loculu seu. Puscariu face propunerea ca aceste spese se nu le porte fondulu pentru desărci­nare, ci erariulu statului. Oratorele protestéza contr’a celoru ce dicu ca aici se esprimu do­­rintie, diet’a aduce decisîuni si nu dorintie in caus’a acést’a. Rannicher nu afla stergerea a fi cu cale, ca­ ce sum’a cestionata e pentru 1864, anulu acestu­a e gafa adi mane, si si sum’a e spe­­sata, deci propune a provocă guvernulu ca la bugetulu pe 1865 se arete căusele cari pre­­tîndu inca sustarea acestoru comissiuni; era daca atari cause nu subverséza, comissiunile amintite sa se desfiintieze de locu. Representantele regimului pentru a moti­vă necesetatea sumei ceruta de guvernu, insira ca direcţiunea fondului are d’a face si cu ofi­­cialatele de la cărţile funduale. La finea siedintiei, ’nante d’a se face votî­­sarile a­supr’a diferiteloru propuneri, presie­­dintele insciintieza ca la 29. 1. c. diet’a se va am­ană. Insciintiarea s’a primitu cu bucuria. Siedinti’a d’in 21. Opt. In ante de trecerea la ordînea dilei, se îndruma la comitetu cererea comunei Borgo­­prundu, pentru ca se aiba la ei unu oficiolatu politîcu si unu judetiu de prim’a instantia. Se cetescu respunsurile date de presîdîulu guver­nului reg. la interpelatiunea lui Carolu Klein si consoci, precum si la ceea a lui Dr. Ratiu si consoci in caus’a certei de pamenturi escate de multu intre câte­va comune d’in dîstritulu Naseudului si altele d’in dîst. Bistritiei. Respun­­sulu la interpelatiunea prima dice, de si după convingerea presîdîului guvernului pretensîu­­nile private, cari tocm’a suntu obieptulu de cérta si câror’a trebue se li sâ câștige valide­­tate in antea legei, chiaru in interesulu litî­­gantiloru, fie comune fie indîvidi, si pentru pă­strarea independîntiei judetiului, nu ar trebui sâ se faca interpelatiune, cu tote aceste presî­dîulu guvernului reg. pentru a multiemi pre respectivii interpelatori in caus’a acést’a de votare, esceptionalminte e gat’a a da deslucire, cum câ procedur’a observata prin judele sengu­­lariu de Bilak s’a nimicitu prin decisîunea tri­bunalului de a 2-a istantia. In respunsulu datu la interpelatiunea făcută de Romani, intre altele se dice, de ora­ce subversantea certa de otare a datu adese causa la turburarea liniscei, la periclitarea vietiei si a averei in acelu dîstri­­ctu, dreptu ace’a guvernulu reg. si presîdîulu lui n’au potutu intrelasă despusetiunile ener­gice si a le urcă până la gradulu celu mai rigorosu, cari le receru intrenarea esceseloru si împiedecarea reiteratiunei. D’in acést’a causa comisîunea d’in a. 1862 tramesa spre scopulu

Next