Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)
1864-01-18 / nr. 2
Anulu IV. Nr. 2.—257. Luni 6./18. Jan. 1864. Ese de doue ori in septemana J o ia si Dominec’a. Pretiul pentru Austri’a pre anu întrecu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 5 „ ,, .. trei lune . . . o ,, ,, pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. „ jumetate ... 7 „ „ ,, trei lune . . . 3 „ 50 cr.CONCORDIA DIURNALU POLITICII I LITERARII. Prenumeratiunea se face la Redactiunea diurnalului S t r a t’a lui Leopold« Nr. 8, unde sunt a se adresă tote scrisorile. Scrisori nefrancate si corespund în tre anomine nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde C. cruceri de linia. I)<‘ la senatul imperiale. In siedînti’a d’in 14 jan. a casei deputatiloru senatului imperiale, s’a desbatutu proieptul de lege pentru contributiunea de lussu. Obiectele acestei contributiuni sunt siervitori, caruite, cai. — La desbatere Grocholski ca representante d’in GalitVa, luâ cuventul pentru aperarea poporului galitianu. Oratorele nu e in contr’a acestui soiu de contributiune, numai ca Galitia e seraca, fóarte seraca, industria nu esîsta, era economi’a rurale e fóarte putienu desvoltata. Numerul stapaniloru in Boeml’a e de doua ori asife mare, alu servitoriloru d’in contra e mai micu: in GalitVa servitorii sunt multi or’ stapani putieni deci ce anomalia aru fi daca GalitVa cea seraca aru platî mai multa contributiune, de câtu BoemVa cea avuta. — Groisz spuse câ inTransîlvani’a esîsta acu o contributiune de lussu, asib numita contributiune protectionale. (18 cr. m. conv. pentru unu siervitoriu.) — Gull observeza la cele insirate de Groisz, câ de ora ce in Transilvani’a esîsta acu o contributiune de lussu, contributiunea noua aru fi nedreapta. Deci eventualminte se se sterga seu un’a seu alta. — Gi’ocholski mai ceru inca ca celu putienu femeiele servitorie sa fie mântuite de darea de lussu, cace asta se intempla si in Angli’a. Propusetiunea aceast’a se primi. Dnul Baritiu observa ca etatea normale de la care se incepe contributiunea de siervitori, sâ nu fie anul alu 14, ci alurile. Acést’a propusetiune inca fu sprijinita. — Referintele comisîunei Kaiser se insul a combate atâtu propusetiunea Dimu Baritiu, câtu si alui Gull, dicandu ca acést’a d’in urma aru fi cu totul nedependînte. Cu tote aceste propusetiunile remasera, si se desbatura si celelalte paragrafe. In siedînti’a d’in 15. jan. in cas’a deputatiloru se cetî mai antâiu regularea vameloru la riul Elb’a, si la propunerea lui Berger se indruma la comisîune. Alu doile obiectu fu raportul comisîunei pentru controlarea detorieloru de statu, se indruma asisdere la propunerea lui Berger la comitetul pentru controlul detorieloru. Alu treile obieptu a fostu raportul comisîunei incredîntiatecu elucrarea unui proieptu de lege in privinti’a incasarei adauseloru la contributiunea de castigu si venitu de la intreprinderile actiunarie. Cas’a s’a ocupatu de desbaterea acestui proieptu d’in urma. Romani, dara mai alesu pentru junimea studioasa.“ — La acést’a Ti respunde chiaru istori’a nóastra natiunale. Strai losiloru nostri nu numai li se recomenda: calvinismul luteranismul etc. ci si prin tirania se incercara a-i abate de la religiunea loru cea stramosiesca, dar’ totusi fara resultatu ca ce pe Romanu nu lu potura induplecă nici promisiunile, nici crudelitatile, aducu de marturi’a pe părintele Sav’a. Dreptu aceea, cum cugeti Die ca va străbate acu unu Renanu, candu opul lui e atâtu de neperfeptu, apoi nici nu ni lu recomenda, nici nu ne sîlesce nimene. — Capii noștri besericesci n’au tramisu cercularie in contr’a opului lui Renanu, si pentru ce ? Pentru câ celu ce cunosce constanti’a Romanului, e convinsu ca unu astu-felu de cerculariu e de prisosu. Despre junimea nóastra inca nu se poate presupune ca iaru strică opulu lui Renanu, ca ce ea se educa prin gimnasîe, prin licee si pe la facultăţile universîtatiloru de sciintie, pretutîndene e supusa disciplinei si legiloru scolastice, pretutîndene si are catechetii si spiritualii sei, acestia nu-i voiescu reul, si nesmintîtu voru veghiă ca reul se nu strabata la ei. Apoi unde e unu popom la care in barbati sa domneasca altu spiretu si in junime era altul, am disu ca Romanii sunt constanţi, apoi leul numai leu nasce. Eca ce dice despre junimea noastra Dnul A. de Vladu „câtu de gat’a si de terminata e spre fapte măreţie si câtu e’ de neteribile.“ Au n’ai audiţii Die cu câta căldură canta tenerimea romana in beserica cântările besericesci, n’ai vediutu cum î se aprinde fatia candu canta „Desceptate Romane.“ Despre o junime ca acesta nu se poate dice câ e nereligioasa sau nemorale, fii securu câ ea totudeaun’a va sei păstră cu scumpetate ereditatea străbună. Altele multe poteai dice despre tenerimea romana, anume câ e seraca, câ abiă se poate sustiene pe la scóale, aceste sunt adeveruri, si daca poti dice, multa tullit puer s. a. apoi mai in graba despre junimea romana sta acest’a. Dnul T. R. dice mai departe ca „tenerimea noastra n’are ocasîune se guste doctrinele religiunei in asia mesura, precum cere spiretul celu innaintatoriu alu tempului, pentru ca respetîvii capi a besericei nu se ingrigescu de educatiunea credînciosiloru sei romani, ci mai multu cauta mediulece spre a impedecă propășirea poporului romanu, numai ca asia mai usioru se lu pota tunde si mulge.“ Horrendum dictu! Nu credu s§ fie si de acei capi besericesci, cari s§ propage nereligiosetatea, era daca aru esîstă, la toata intemplare respetîvii s’aru plânge. Dar’ sa nu se pierda d’in vedere ca „preoți cu crucea ’n frunte.“ Intr’adeveru ei suntu in frunte, unde numai pretându interesele noastre natiunali, de la ajutorarea orfaniloru si studîntiloru seraci (colectia gherlana) au nu preotimea merge cu essemplu ? Nu trebue se atacamu astu-felu capii besericei, ei ne-au mangaiatu candu noi suspinamu in servitute, ei ne ajutara in eliberare si candu intramu in libertate totu ei trebue se ne conducă. Nesmintîtu cu capiloru natiunei nóstre li va sucede a asiediă ierarcia nostra su capi romani. Ce voru dice străinii Die! care au cetîtu opul Dtale, si ce va dice posteritatea? — Deprinde-te Die cu alte obiecte, nu precum e „Victi’a lui Isusu de Renanu“ in care gramadesci nisce frase seci de ale autorelui, contr’a caroraa stai cu obieptiuni slabe, ma precum se vede nici nu le intielegi deplinu, ca ce cauta numai epigramul d’in efemeridele „Chilianeum“ de pe laturea 411 a fasc. 3 l’ai decopiatu cu totul adeca cu smint’a tipografica cu totu: „Nomine non solum, sed jam renanus haberis“ ce nu are intielesu, si trebue sa fie „Nomine non solum, sed jam renanus haberis“ (Nu numai numele ci si fapt’a dovedesce ca esti pierdutu.) Victi’a lui Isusu de Renanu nu poate străbate la poporul romanu, deci nu avemu a ne ocupă de ea; multe sunt lipsele natiunei nostre, sâ vorbimu mai vertosu cum sâ potu aceste suplini si ajută. Dumnedieu fie cu noi 0 reilesiiuie, la opul Dlui T. Rosiu despre „Viéti’a lui Isusu de Ernestu Renanu“ esitu in Nr. 108—255 a Concordiei. De n’a peritu Romanul, candu nu vedea lumina Candu sentiul libertăţii era ucigatoriu, Acumu candu tîrani’a se sbuciuma’n doreri Tu bravule Romane mai credi ca o se pieri ? An. Muresianu. Nu voiescu a sfasiă inimele creştine pline religiosetate, ci numai nisce observări voiu face la artîculul amintîtu, si mai cu seama la unele pasagie de totul batatorie la ochi, ce se abatu multu de la tient’a artîculului, si nici nu potu folosi, anume: interesele esîstintiei nóstre natiunali — la a carorua amintire tuturora ni bătu inimele — suntu strinsu legate de interesele religiunei, ca ce religiunea nóstra a ajutatu natiunalitatii nóstre, si ajuta si de presentu, de aceea totu Romanul cu minte sanetoasa, si face deforinti’a sa fatia cu religiunea, era despre tenerime nu se pota presupune contrariul, cace sentiul ei atâtu religiunariu câtu si natiunalu e cunoscutu si laudatu de lumea intrega, afara de nemicii nostri. Dici intre altele Die T. R. „ca de orace opul lui Renanu a esitu in traducere germana si magiara, a devenitu periculosii si pentru G. I. Proiectil de Statute pentru infientiandulii gimnasta micu la Bradu de religiunea ortodoxa resariteana. Secţiunea I. Motîvulu principale alu infientiarei Gimnasiului micu la Bradu de religiunea ortodosa resariteana. § 1• Motîvulu principale alu infientiarei Gimnasiului micu la Bradu de religiunea ortodosa resariteana, este nesciinti’a clerului si poporului romanu d’in protopopiatele de religiunea ortodoxa resariteana ale Zarandului si Halmagiului, de a procură prilegiulu si inlesnire pentru toti acei teneri, carii sevarsindu scol’a parochiala locala seu capitala vreu se pasiesca mai departe in invetiatura spre luminarea loru ca apoi astfelu de teneri se nu fie sîliti a caută cu spese mari ale parentiloru sei asemenea scóla gimnasiala afara de tinutulu comitatului. , ... V2-Era principiulu d’in care s’a pornitu infientiarea acestui gîmnasiu este, organismulu besericei nóstre ortodose reseritene, si a trebei scolare ca ce beseric’a nostra fiendu in centrulu ei autonome, partile ei constitutive inca sunt autonome, in câtu uniunea besericei si a centrului ei nu se vatema prin autonomi’a partiloru singuratece; prin urmare si protopopiatele nóstre d’in Zarandu si Halmagiu au dreptulu infientierei a unui asemene institutu literariu precum este gimnasiulu, pe langa atîrnarea acestui institutu de la suprem’a inspectiune scolare de relegiunea nostra ortodosa resariteana. Pentru aceea in modulu legale si competente Protopopiateloru nostre numite, s’a adunatu intrunu sînodu locale protopopescu si s’a consultatu pentru infientiarea si sustinerea unui gimnasiu micu, representantii inteligintiei si ai preotimei si ai comunitatiloru celoru de religiunea nostra ort. reseritena d’in aceste doua protopopiate subt presiedinti’a Ilustrisîmului Domnu Ioane Piposiu, cornitele supremu alu comitatului, fiendu de fatia maritulu Domnu Dr. Iosîfu Hodosiu, Părintele protopopu Iosîfu Basia alu Zarandului si Petru Moldovanu alu Halmagiului, d’intre parochi (lipsescu nunumele. ..) — d’intre representantii comuneloru besericesci. (Asemene lipsescu numele. ..) §. 3. Comunele besericesci de relegiunea ortodoxa resariténa d’in protopopiatulu Zarandului suntu (urméaza numele fiacărei com.) — Era comunele besericesci de religiunea ort. resariténa d’in protopopiatulu Halmagiului sunt. (Urmeaza numele loru.) §• 4. Comunele aceste besericesci participante la infientiarea si susținerea acestui gimnasiu micu se voru bucură de urmatoarele drepturi: 1) a dă pe pruncii sei la acestu gimnasiu micu fara platîrea vre unui didactru ci numai familiatia voru avea plaţi; 2) a intreveni prin deputaţii loru preoţi si mireni la depunerea ratiotimului anuale si a avu cuventu si votu; 3) a intreveni la alegerea personalului eforiei gimnasiului micu prin representanti preoţi si mireni; 4) Preotimea tractuale prin diece si comunele besericesci prin 24 deputaţi se voru representa atâtu la depunerea ratiotimului anuale câtu si la a personalului eforiei gimnastului