Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)

1864-01-14 / nr. 1

Unei societăţii literari«. Vomu petrece cu atenţiune desvoltarea acestei cause atâtu de importante. ROMANIA. ADUNAREA LEGISLATIVA A ROMÂNIEI. Siedînti’a din 14. diec. In siedînti’a de gambeta cerendu-se mai multe congedie pentru serbatori, d. primu-mi­­nistru a invitatu pe d-nii deputaţi a nu luă vacantia pentru Craciunu, avendu a lucră mai multe proiecte de lege, neaparatu trebuincese, si cari suntu mai cu seama cerute prin votulu de eri. D. Rosetî a facutu cunoscutu ca intr’o Adunare in parte de peste 30 de deputaţi s’a si luatu de suntu 3 —4 dile, olarirea d’a nu se face nici de cunm vacantie pentru serbatorile Crăciunului. Acést’a olarire a fostu sîmtita de tota Camer’a. S’a luatu apoi in desbatere proiectulu de lege, disu alu garantieloru libertatiloru indi­viduale. Lupt’a a fostu d’in cele mai frumóse, intre d.d. Papiu Ilarianu, Cogalnicianu si Co­­staforu. Acest’a d’in urma a spulberatu proi­­eptulu propusu, cu agerime si avendu talentulu a amestecă solintia cu impunseturi foarte ascu­tite, si totu d’o data elegante si parlamenta­­rie. Se marturimu ca d-nu Cogalnicianu, de­si aperu o causa nedrepta a fostu foarte spiritu­ale, si numai d. Papiu Ilarianu a fostu com­­batutu. Candu inse eră să ia cuventulu dom­nii Boerescu, Manolaki Costalei si alţii, Minis­­teriulu a retrasu proiectulu, si­ astu-felu Adu­narea a perdutu pe langa tempulu d’in secţi­uni si comisîuni, si doue siedintie. S’a votatu apoi o propunere ca ’n 15 zile, comisîunea legislativa a Adunarei se-i presînte prelucrarea condîcei penale in cari se intre asîcurarea libertatiloru si juriulu. In siedinti’a de Luni s’a citîtu mesagie de felurite credite straordînarie, pentru doro­banti, gendarmi, vatasiei, mantale pentru gra­­niceri-vatasiei, ce se urca la sum­a de ore si­­ese milioane lei. Si pe langa acestea s’a mai cerutu inca unu imprumutu de 70 milioane, 814 mii lei, pentru ca se platesca banii acor­dati monastiriloru grecesci, pentru materialulu oscirii, si d’in care 13 milioane, a disu D. mi­nistru pentru ca se mai platesca datorii d’in anulu trecutu. S’a facutu apoi cunoscutu respunsulu ce a datu Mari’a-sa Domnitoriulu comisîunii a­­dunarei ce a mersu spre alu felicită pentru aptulu natiunale si legale de la 13 Decembre. Adunarea a lucratu in secţiuni unu pro­­ectu de lege eleptorale. Delegaţii sectiuniloru, ntrunindu-se au invitatu pe d. Primu-Ministru a binevoi a veni la comisîune spre a-i face cunoscutu opiniunile guvernului asupr’a base­­loru­no­ei legi electorale. Comisîunea a facutu raportu Adunarei, care s’a citîtu indata, prin care-i făcu cunos­cutu cu Ministrulu a disu cu voindu a reservă acestei Adunări onorea d’a face ia si cele­lalte legi de organisare a tierei, va dă la urma le­gea electorale, si atunci o va dă guvernulu. Adunarea a fostu sîlita a trece la ordinea dilei. S’a votatu dreptulu de pensiune la 58 de persoane. După acést’a, Adunarea a intratu in des­­baterea proiectului de lege pentru pensiuni, remaindu ca sa se desbata pe artîcli si sa se amendeze in siedîntiele viitóare, cestiunea fiin­­du de mare insemnetate. „Reform’a.“ cu unu astu-felu de potentatu, care calea su piciore tratatele, si regulele eterne a­le ome­­nimei“ suscrisi: Jules Favre, Glais Bizoin, Pi­card, Olliver, Darimon, Magnin, Marie, Ilenon, Pelletan, J. Simon, Dorian. — Unu alta aman­­damentu, nu de la opusetiune, cere ca d’in proieptul de adresa sa se sterga urmatorea pusetiune: „Ni-aru pare reu daca s’aru reci relatiunile bune catra acést’a potere.“ In siedînti’a d’in 9. jan. a corpului lege­latîvu s’a contînuatu votarea bugetului. St. Paul e pentru votare a veri-ce bugete. Gue­­roult intr’o cuventare frumóasa ataca parerea lui Ollivier, care se dechiarase pentru desar­­mare si sustienerea pacei. Gueroult nu crede a fi sosîtu tempul pentru aceste, altumintre si elit­e pentru incetarea spedîtiunei messicane. Vuitry opera politîc’a guvernului fatia cu a­­tacurile lui Berryer, apoi acest’a politica se incuviintiâ cu 132 de voturi in contra la 14. „Droit“ descrie mai de amenuntul com­plotul in contr­ a Imperatului. D’in scrisorile descoperite se vede ca totu lucrul a fostu or­­ganisatu si condusu de Mazzini, cei patru in­­dîvidi prinsi, după cum mărturisiră insi­si, au fostu platîti de Mazzini, cu scopu ca sa omoa­­ra pre Imperatul. „Mém. dipl.“ scrie cumca respunsul Papei la cerculariul lui Drouyn de Lhuys a sosîtu la Parisu in 6. jan. Cardinalul Antonelli de­­chiara intr’acestu­a cumca Sand­’a Sa Papa, carele a fostu gat’a a primi congresul, e gat’a a primi si conferintiele ministeriale proieptate de ministrul de externe a Franciei, cu scopu de a statori programul congresului. Spani’a, Suedia, Portugali’a si statele nemtiesci de ran­gul alu doile au si tramisu respunsurile loru afirmative la Parisu, era d’in contra Austri’a, Prusi’a si Rusi’a inca n’au respunsu. Cercula­riul lui Drouyn de Lhuys nu s’a tramisu ofi­­cialminte cabinetului anglu. CONFEDERATIUNEA NEMTIESCA. Diuariului „A. A. Z.“ i se scrie d’in Berolina cu datul 7 jan. cumca guvernul prusescu in 6 jan. a indreptatut o nota catra guvernul au­­striacu, prin care lu provoca pre acestu­a, a se alatură unei ultîmatu, ce provoca pre Da­­ni’a in decursu de 48­ de ore de la primirea ultîmatului se retraga constitutiunea de no­­embre, ca­ ce­la d’in contra Austri’a si Prusi’a se voru retrage de la tratatul de Londr’a. — Diuariul „Vild.“ afirma cumca Austri’a si Prusi’a au tramisu o nota identica catra cele­lalte guverne nemtiesci, prin care provoca pre ace­ste ca se fie cu atentiune a­supr’a miscariloru revolutionarie ce se manifestedia prin Germa­­ni’a, si a caroru centru este comitetul celu de 36 de membri numi­tu de senatul confederatiu­­nei nemtiesci, desclinita sa se insuesca a su­prime aptivitate comiteteloru centrale. Guver­nele nemtiesci — se­dice — sunt detorie a pazi autoritatea loru si pacea in statele con­federative. Trupele dane concentrate in orasiul Schles­wig (la marginea de mediadi a principatului Schleswig) făcu unu numeru de 16,000 de băr­baţi, locuitorii orasiului sunt foarte insarcinati cu incortelarea miliţiei. Pe câmpul asih numi­tu „alu libertăţii“ in amintîtea cetate suntu 5 tu­nuri câte aie 24 de pondi. Regele Sasoniei petrecandu in Lipsî’a, si primindu adres’a poporului se dechiarâ cumca totudeaun’a va remanh pentru aperarea drep­­turiloru Germaniei. Poporul facil o demonstra­­tiune pentru Maiestatea Sa regele. Unu telegramu p’in Francofurtu cu datul 11. jan. ni spune: Adunarea confederatiunei a tienutu asta-di siedîntia straordînaria. Austri’a si Prusi’a renolta proieptele loru pentru a se provocă Dani’a ca se suspindu constitutiunea de noemvre; la d’in contra se va ocupă si Schleswig fara intardiare. Votîsarea a­supr’a acestui proieptu inca nu s’a intemplatu. Unu telegramu d’in Berolinu cu datul 13 jan. ni spune cum ca camer’a representatîva a incuviintiatu bugetul pentru spesele straor­dînarie a­le ministeriului de resbelu. Reorga­­nisarea armatei intrege consta in S1/^ milione de taleri. La dîscusîune luara parte ministe­­riul, parfît’a conservativa si cea clericale. La votîsare se aflara 286 bile pentru si 35 in contra. ANGLI’A. Lordul Russell doresce ca po­terile neinteresate in caus’a nemtieasca, precum: Angli’a,­Franci’a, Suedîa si Rusi’a se pasieasca ca mediulocitarie. In privinti­a acest’a a intre­­batu­­ parerea cabinetului francese, si de la Drouyn de Lhuys primi respunsul cumca Im­peratul in principiu nu e contrariu acestui proieptu, n’are nici o esceptiune, dar’ mai an­­taiu aru trebui scliicitu de la confederatiunea nemtiésca, ca are invoi-se-va ca ea se se mul­­tiumesca cu judecat’a ce o voru aduce respe­­tîvele poteri? — Acestu respunsu a luiDrouyn Anglii­­u considera ca de retusare a proieptu­­lui, ca­ ce se presupune ca confederatiunea nem­tiésca nu se va invoi la acést’a. La Londr’a se crede cumca italianii prinsi la Parisu, si-au spusu numele loru celu ade­­veratu, desclinita sta acést’a despre Trabucco, elu e unul d’intre acei o miia de eroi, cari mersera cu Garibaldi la Sîcilia. Elu marturi­­sesce cum ca la Asprumonte a juratu a resbună a­supr’a lui Napoleone pentru Itali’a. Cu totii marturisescu ca nu se caescu de ce au facutu, si daca nu li-au sucesu, se voru încercă alţii. „Pana ce Imperatul remane in Roma, nu-i domu pace“, e respunsul loru. Diurnalului „Momn. P.“ inspiratu de Pal­merston, i pare reu pentru cele ce se intem­­pla in Germani’a, si desclinitu pentruca pote­rile mari se conducu de cele mai mice. RUSI’A. In cercurile guvernamentali de Petrupole, se vorbesce era multu despre re­formele făcute de unu tampu, si cu cari Tia­­rul aru voi sa doneza tiera la 1 jan, după ca­­lindariul vechiu. Inca nu suntu cunoscute de­­taiurile acestoru reforme, dar’ se crede ca ele se voru referă ,mai cu sema la imbunetatirea soartei tieraniloru si la organisarea mai per­­fepta a justiției. Fiindu ca anul nou trecu as­­ceptâmu cu nerăbdare ca telegraful sa nu a­­nuntia aceste reforme, daca faim’a e adeve­­rata. POLONI’A. In Cracovi’a in 8. jan. după amediadi politi’a descoperi intr’o casa o can­­calaria secreta, ce eră in deplina aptîvitate stringandu feciori pentru armat’a rescolatiloru; patru aginti si 17 feciori fura prinsi numai de câtu. De pe câmpul luptei polone nu suntu faime mai noue. Armat’a lui Bosak inca n’a avutu nici unu atacu. Rebajlo in trenutul de Sandomiru are o armata bine organisata, la care acurga ajutorie in tóate dilele d’in tóate partile. Ca faima se vorbesce cumca in trenu­tul de Sandomiru si in celu de Cracovia, po­­terea rescolatiloru in dilele d’in urma se se fii sporita cu doua mii de feciori. 4 NOUTATI ESTERNE. FRANCEA. Amandamentul propusu la adres’a corpului legelatîvu in caus’a polona e urmatoriul: „Fatia cu lupt’a sustienuta cu eroi­­tate de câtra Poloni’a, nu ne potemu restringe numai la dechiararea gala de sîmpatîa câtra dreptul loru natiunalu de independîntia. Gu­vernul, care la inceputu a desprobatu cu so­­lenitate instiintiele loru, mai tardiu i-a incu­­ragiatu. Credemu cumca calea pe care a pa­­situ nu are efeptu. In numele interesului eu­­ropeanu ceremu ca urmarindu essemplul datu de Francia Angliei in privinti’a regelui de Neapole, se rumpa relatiunile sale diplomatece Cu tipariul lui TRATTNER-KAROLYI. Bur­s­ a de Vicn’a. Fonduri de atatu Bani [ Negotiu împrumutul Nationale ........................... 80.­ 80.10 Metalicele...................................................... 72.60 72.80 Sortiture de 1854...................................... 90.— 90.50 „ „ 1860 94.50 95.­Oblegatiuni a le Desarcin, de pamentu Oblegatinni Unguresci........................... 75.— 75.50 a Transilvanice............................ 72.75 73.25 a Banatiene.................................. 74.50 75.— a Bucovinene ....... 72 75 73.25 Âotiuni industriali. Ale Crédet mobil, austr................................. 179.80 180.— „ Bancei................................................. 791.— 792.— „ Navigat, pre Dunăre........................... 428.— 430.— „ Punții de ferit in Pest’a...................... 392.— 394.— Bilete de sortitul1 a. Alo Credet. de câte..........................100 fl 137.— 137.25 „ Navigat „............................100 „ 90.75 91.25 „ luiEszterhâzy,,............................40 „ 93 50 94 — „ „ Salm „..............................40 „ 35.25 35.75 „ „ Palffy „..............................40 „ 34.- 34.50 „ a Clary „..............................40 „ 32 60 33.­„ „ St.Genoisa.............................40 „ 84.— 34.50 „ Municipalității de Buda câte 40 „ 80.25 31.25 Banii, Corone (auru) ........................................... 16 40 16 45 Gâlbine imperatesei................................. 5.72 5.73 Napoleonsd’or...................................... . 9.61 9.63 Gâlbini Rusesci........................................... 9.85 9 90 Argintul pentru 100 fl.­........................... 119.50 120 — Pretiul Cranelor. Proprietariu si editoriu: Sigismundu Pop 5 Redactorui respundietoriu: Alesandru Romaim Greuta- P r e t i u 1 Mesura Austriaca tea in " . pundi de la I pana Grau de Banatu ..... 86.87 5.25 5 50 a d­in partile Tisei . . . 86.87 5.— 5.40 Secara...................................... 77.79 3.40 3.50 O r d in pentru nutretiu . . . 65.80 2.70 2.80 _ biere .... 68.70 3.­ 3.20 Ovesu...................................... 45.50 2.25 —.— Papusioiu (Cucurudiu). . 79.83 3.60 3.70 Meiu............................................ 80.83 3.50 3.70 P­a­s­t­a­i (fasole............................ 5­30 —.— —.— Rapitia . • . . . . . —•— 6.25 6.50

Next