Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)
1864-01-14 / nr. 1
Unei societăţii literari«. Vomu petrece cu atenţiune desvoltarea acestei cause atâtu de importante. ROMANIA. ADUNAREA LEGISLATIVA A ROMÂNIEI. Siedînti’a din 14. diec. In siedînti’a de gambeta cerendu-se mai multe congedie pentru serbatori, d. primu-ministru a invitatu pe d-nii deputaţi a nu luă vacantia pentru Craciunu, avendu a lucră mai multe proiecte de lege, neaparatu trebuincese, si cari suntu mai cu seama cerute prin votulu de eri. D. Rosetî a facutu cunoscutu ca intr’o Adunare in parte de peste 30 de deputaţi s’a si luatu de suntu 3 —4 dile, olarirea d’a nu se face nici de cunm vacantie pentru serbatorile Crăciunului. Acést’a olarire a fostu sîmtita de tota Camer’a. S’a luatu apoi in desbatere proiectulu de lege, disu alu garantieloru libertatiloru individuale. Lupt’a a fostu d’in cele mai frumóse, intre d.d. Papiu Ilarianu, Cogalnicianu si Costaforu. Acest’a d’in urma a spulberatu proieptulu propusu, cu agerime si avendu talentulu a amestecă solintia cu impunseturi foarte ascutite, si totu d’o data elegante si parlamentarie. Se marturimu ca d-nu Cogalnicianu, desi aperu o causa nedrepta a fostu foarte spirituale, si numai d. Papiu Ilarianu a fostu combatutu. Candu inse eră să ia cuventulu domnii Boerescu, Manolaki Costalei si alţii, Ministeriulu a retrasu proiectulu, si astu-felu Adunarea a perdutu pe langa tempulu d’in secţiuni si comisîuni, si doue siedintie. S’a votatu apoi o propunere ca ’n 15 zile, comisîunea legislativa a Adunarei se-i presînte prelucrarea condîcei penale in cari se intre asîcurarea libertatiloru si juriulu. In siedinti’a de Luni s’a citîtu mesagie de felurite credite straordînarie, pentru dorobanti, gendarmi, vatasiei, mantale pentru graniceri-vatasiei, ce se urca la suma de ore siese milioane lei. Si pe langa acestea s’a mai cerutu inca unu imprumutu de 70 milioane, 814 mii lei, pentru ca se platesca banii acordati monastiriloru grecesci, pentru materialulu oscirii, si d’in care 13 milioane, a disu D. ministru pentru ca se mai platesca datorii d’in anulu trecutu. S’a facutu apoi cunoscutu respunsulu ce a datu Mari’a-sa Domnitoriulu comisîunii adunarei ce a mersu spre alu felicită pentru aptulu natiunale si legale de la 13 Decembre. Adunarea a lucratu in secţiuni unu proectu de lege eleptorale. Delegaţii sectiuniloru, ntrunindu-se au invitatu pe d. Primu-Ministru a binevoi a veni la comisîune spre a-i face cunoscutu opiniunile guvernului asupr’a baselorunoei legi electorale. Comisîunea a facutu raportu Adunarei, care s’a citîtu indata, prin care-i făcu cunoscutu cu Ministrulu a disu cu voindu a reservă acestei Adunări onorea d’a face ia si celelalte legi de organisare a tierei, va dă la urma legea electorale, si atunci o va dă guvernulu. Adunarea a fostu sîlita a trece la ordinea dilei. S’a votatu dreptulu de pensiune la 58 de persoane. După acést’a, Adunarea a intratu in desbaterea proiectului de lege pentru pensiuni, remaindu ca sa se desbata pe artîcli si sa se amendeze in siedîntiele viitóare, cestiunea fiindu de mare insemnetate. „Reform’a.“ cu unu astu-felu de potentatu, care calea su piciore tratatele, si regulele eterne ale omenimei“ suscrisi: Jules Favre, Glais Bizoin, Picard, Olliver, Darimon, Magnin, Marie, Ilenon, Pelletan, J. Simon, Dorian. — Unu alta amandamentu, nu de la opusetiune, cere ca d’in proieptul de adresa sa se sterga urmatorea pusetiune: „Ni-aru pare reu daca s’aru reci relatiunile bune catra acést’a potere.“ In siedînti’a d’in 9. jan. a corpului legelatîvu s’a contînuatu votarea bugetului. St. Paul e pentru votare a veri-ce bugete. Gueroult intr’o cuventare frumóasa ataca parerea lui Ollivier, care se dechiarase pentru desarmare si sustienerea pacei. Gueroult nu crede a fi sosîtu tempul pentru aceste, altumintre si elite pentru incetarea spedîtiunei messicane. Vuitry opera politîc’a guvernului fatia cu atacurile lui Berryer, apoi acest’a politica se incuviintiâ cu 132 de voturi in contra la 14. „Droit“ descrie mai de amenuntul complotul in contr a Imperatului. D’in scrisorile descoperite se vede ca totu lucrul a fostu organisatu si condusu de Mazzini, cei patru indîvidi prinsi, după cum mărturisiră insisi, au fostu platîti de Mazzini, cu scopu ca sa omoara pre Imperatul. „Mém. dipl.“ scrie cumca respunsul Papei la cerculariul lui Drouyn de Lhuys a sosîtu la Parisu in 6. jan. Cardinalul Antonelli dechiara intr’acestua cumca Sand’a Sa Papa, carele a fostu gat’a a primi congresul, e gat’a a primi si conferintiele ministeriale proieptate de ministrul de externe a Franciei, cu scopu de a statori programul congresului. Spani’a, Suedia, Portugali’a si statele nemtiesci de rangul alu doile au si tramisu respunsurile loru afirmative la Parisu, era d’in contra Austri’a, Prusi’a si Rusi’a inca n’au respunsu. Cerculariul lui Drouyn de Lhuys nu s’a tramisu oficialminte cabinetului anglu. CONFEDERATIUNEA NEMTIESCA. Diuariului „A. A. Z.“ i se scrie d’in Berolina cu datul 7 jan. cumca guvernul prusescu in 6 jan. a indreptatut o nota catra guvernul austriacu, prin care lu provoca pre acestua, a se alatură unei ultîmatu, ce provoca pre Dani’a in decursu de 48 de ore de la primirea ultîmatului se retraga constitutiunea de noembre, ca cela d’in contra Austri’a si Prusi’a se voru retrage de la tratatul de Londr’a. — Diuariul „Vild.“ afirma cumca Austri’a si Prusi’a au tramisu o nota identica catra celelalte guverne nemtiesci, prin care provoca pre aceste ca se fie cu atentiune asupr’a miscariloru revolutionarie ce se manifestedia prin Germani’a, si a caroru centru este comitetul celu de 36 de membri numitu de senatul confederatiunei nemtiesci, desclinita sa se insuesca a suprime aptivitate comiteteloru centrale. Guvernele nemtiesci — sedice — sunt detorie a pazi autoritatea loru si pacea in statele confederative. Trupele dane concentrate in orasiul Schleswig (la marginea de mediadi a principatului Schleswig) făcu unu numeru de 16,000 de bărbaţi, locuitorii orasiului sunt foarte insarcinati cu incortelarea miliţiei. Pe câmpul asih numitu „alu libertăţii“ in amintîtea cetate suntu 5 tunuri câte aie 24 de pondi. Regele Sasoniei petrecandu in Lipsî’a, si primindu adres’a poporului se dechiarâ cumca totudeaun’a va remanh pentru aperarea drepturiloru Germaniei. Poporul facil o demonstratiune pentru Maiestatea Sa regele. Unu telegramu p’in Francofurtu cu datul 11. jan. ni spune: Adunarea confederatiunei a tienutu asta-di siedîntia straordînaria. Austri’a si Prusi’a renolta proieptele loru pentru a se provocă Dani’a ca se suspindu constitutiunea de noemvre; la d’in contra se va ocupă si Schleswig fara intardiare. Votîsarea asupr’a acestui proieptu inca nu s’a intemplatu. Unu telegramu d’in Berolinu cu datul 13 jan. ni spune cum ca camer’a representatîva a incuviintiatu bugetul pentru spesele straordînarie ale ministeriului de resbelu. Reorganisarea armatei intrege consta in S1/^ milione de taleri. La dîscusîune luara parte ministeriul, parfît’a conservativa si cea clericale. La votîsare se aflara 286 bile pentru si 35 in contra. ANGLI’A. Lordul Russell doresce ca poterile neinteresate in caus’a nemtieasca, precum: Angli’a,Franci’a, Suedîa si Rusi’a se pasieasca ca mediulocitarie. In privintia acest’a a intrebatu parerea cabinetului francese, si de la Drouyn de Lhuys primi respunsul cumca Imperatul in principiu nu e contrariu acestui proieptu, n’are nici o esceptiune, dar’ mai antaiu aru trebui scliicitu de la confederatiunea nemtiésca, ca are invoi-se-va ca ea se se multiumesca cu judecat’a ce o voru aduce respetîvele poteri? — Acestu respunsu a luiDrouyn Angliiu considera ca de retusare a proieptului, ca ce se presupune ca confederatiunea nemtiésca nu se va invoi la acést’a. La Londr’a se crede cumca italianii prinsi la Parisu, si-au spusu numele loru celu adeveratu, desclinita sta acést’a despre Trabucco, elu e unul d’intre acei o miia de eroi, cari mersera cu Garibaldi la Sîcilia. Elu marturisesce cum ca la Asprumonte a juratu a resbună asupr’a lui Napoleone pentru Itali’a. Cu totii marturisescu ca nu se caescu de ce au facutu, si daca nu li-au sucesu, se voru încercă alţii. „Pana ce Imperatul remane in Roma, nu-i domu pace“, e respunsul loru. Diurnalului „Momn. P.“ inspiratu de Palmerston, i pare reu pentru cele ce se intempla in Germani’a, si desclinitu pentruca poterile mari se conducu de cele mai mice. RUSI’A. In cercurile guvernamentali de Petrupole, se vorbesce era multu despre reformele făcute de unu tampu, si cu cari Tiarul aru voi sa doneza tiera la 1 jan, după calindariul vechiu. Inca nu suntu cunoscute detaiurile acestoru reforme, dar’ se crede ca ele se voru referă ,mai cu sema la imbunetatirea soartei tieraniloru si la organisarea mai perfepta a justiției. Fiindu ca anul nou trecu asceptâmu cu nerăbdare ca telegraful sa nu anuntia aceste reforme, daca faim’a e adeverata. POLONI’A. In Cracovi’a in 8. jan. după amediadi politi’a descoperi intr’o casa o cancalaria secreta, ce eră in deplina aptîvitate stringandu feciori pentru armat’a rescolatiloru; patru aginti si 17 feciori fura prinsi numai de câtu. De pe câmpul luptei polone nu suntu faime mai noue. Armat’a lui Bosak inca n’a avutu nici unu atacu. Rebajlo in trenutul de Sandomiru are o armata bine organisata, la care acurga ajutorie in tóate dilele d’in tóate partile. Ca faima se vorbesce cumca in trenutul de Sandomiru si in celu de Cracovia, poterea rescolatiloru in dilele d’in urma se se fii sporita cu doua mii de feciori. 4 NOUTATI ESTERNE. FRANCEA. Amandamentul propusu la adres’a corpului legelatîvu in caus’a polona e urmatoriul: „Fatia cu lupt’a sustienuta cu eroitate de câtra Poloni’a, nu ne potemu restringe numai la dechiararea gala de sîmpatîa câtra dreptul loru natiunalu de independîntia. Guvernul, care la inceputu a desprobatu cu solenitate instiintiele loru, mai tardiu i-a incuragiatu. Credemu cumca calea pe care a pasitu nu are efeptu. In numele interesului europeanu ceremu ca urmarindu essemplul datu de Francia Angliei in privinti’a regelui de Neapole, se rumpa relatiunile sale diplomatece Cu tipariul lui TRATTNER-KAROLYI. Burs a de Vicn’a. Fonduri de atatu Bani [ Negotiu împrumutul Nationale ........................... 80. 80.10 Metalicele...................................................... 72.60 72.80 Sortiture de 1854...................................... 90.— 90.50 „ „ 1860 94.50 95.Oblegatiuni a le Desarcin, de pamentu Oblegatinni Unguresci........................... 75.— 75.50 a Transilvanice............................ 72.75 73.25 a Banatiene.................................. 74.50 75.— a Bucovinene ....... 72 75 73.25 Âotiuni industriali. Ale Crédet mobil, austr................................. 179.80 180.— „ Bancei................................................. 791.— 792.— „ Navigat, pre Dunăre........................... 428.— 430.— „ Punții de ferit in Pest’a...................... 392.— 394.— Bilete de sortitul1 a. Alo Credet. de câte..........................100 fl 137.— 137.25 „ Navigat „............................100 „ 90.75 91.25 „ luiEszterhâzy,,............................40 „ 93 50 94 — „ „ Salm „..............................40 „ 35.25 35.75 „ „ Palffy „..............................40 „ 34.- 34.50 „ a Clary „..............................40 „ 32 60 33.„ „ St.Genoisa.............................40 „ 84.— 34.50 „ Municipalității de Buda câte 40 „ 80.25 31.25 Banii, Corone (auru) ........................................... 16 40 16 45 Gâlbine imperatesei................................. 5.72 5.73 Napoleonsd’or...................................... . 9.61 9.63 Gâlbini Rusesci........................................... 9.85 9 90 Argintul pentru 100 fl............................ 119.50 120 — Pretiul Cranelor. Proprietariu si editoriu: Sigismundu Pop 5 Redactorui respundietoriu: Alesandru Romaim Greuta- P r e t i u 1 Mesura Austriaca tea in " . pundi de la I pana Grau de Banatu ..... 86.87 5.25 5 50 a din partile Tisei . . . 86.87 5.— 5.40 Secara...................................... 77.79 3.40 3.50 O r d in pentru nutretiu . . . 65.80 2.70 2.80 _ biere .... 68.70 3. 3.20 Ovesu...................................... 45.50 2.25 —.— Papusioiu (Cucurudiu). . 79.83 3.60 3.70 Meiu............................................ 80.83 3.50 3.70 Pastai (fasole............................ 530 —.— —.— Rapitia . • . . . . . —•— 6.25 6.50