Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)
1864-09-15 / nr. 71
Amilu IV. Nr. 71.325. Joi, 15./3. Sept. 1864. Ese de doue ori in septemana J o i • a si Dommec7a. Pretiul pentru Austri';, pre anu intreg-u . . 10 fl. v. a. jumetate de anu a ,,„ trei lune . . . 3 ,, TCONCORDII pentru Romani’a si Straineta» pre anu intreg-u . . 14 fl. v. a. „ jumetate . . . 7 „ „ ,, trei lune . . . 3 „ 50 er. DIURNALU POLITIGUI SI LITERARII! Prenumeratiunea se face la Tipografia Trattner-Caroliana in strat’a domnesca Nr. 2. era corespundintiele la Reiactiunea diurnalului S t r a t’a lui Leopoldu Nr. 8. unde sunt a se adresa tote scrisorile, ce privescu administratiunea, speditiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anomine nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de liuia. „Bucimulu“ si „Gaz. Tr.“ nu aducu trist’a scrie cu invetiatulu filologii si ingeniosulu istoricu, profesorele IOANE MAIORESCU a repausatu in 5. Sept, demanéti’a, in Bucuresci. Inca nu e anulu, si acést’a este a treia lovitura data de crudel’a sorté barbatiloru literatori si atleti primari ai natiunei nostre pe calea indreptatirei egale: Perduramu pe Muresianulu, pe Barnutiu, si acu pe Maiorescu, tocm’a pre candu — precum ne informaramu de curundu la convenire cu densulu — se pregatîâ a dâ in manile iubitei sale natiuni resultatele castigate cu multe instiintie si grele fatîgie pe carier’a istorica si filologica. Sperâmu ca invetiatulu seu fiiu, rectorele actuale alu universîtatei de Iaşi va grigi cu scumpetate de opurile remase de la pre bunulu seu părinte. Romani d’in tote unghiurile patrieloru romane! care e d’intre voi si se nu cunósca pe Maiorescu, se nu se fie indulcitu de opurile lui? Veniţi dara cu totii, barbati si femei, betrani si juni, veniţi sé versamu lacrime de dorere asupr’a noului mormentu, in care face unu atletu bravu alu natiunei nostre ! Veniţi cu totii, cu inimele infrante se dicemu: Fie-i tierin’a usiera! REVISTA POLITICA. Pest’a 14. Sept. 1864. Despre negotiatiunile de pace ale conferintiei de Viena numai atât’a avemu se inregestrâmu câ eri s’au tienutu a patr’a siedîntia. Desbâterile curgu asupr’a desdaunârii speseloru de resbelu, de cari Dania au scapatu precum se vede. Mai mare e greutatea in privinti’a deflgerii marginiloru, cu atâtu mai vertosu cu Schleswiganii de Nordu au petitionatu a nu se rumpe 200 mii de locuitori ce se află fericiți sub corona Daniei. Guvernulu francescu inca se pare a totu tieni de principiulu seu ca poporatiunile se fie intrebate, inse poteriloru aliate nemtiesci nu place neci decâtu sufragiulu universale. Se crede ca armistitiulu se va prelungi inca pe patru lune innainte, intru acestu restempu dora se va gasî modu pentru deslegarea cestiunii dano-nemtiesci. De la Sînodulu de Carlovetiu putinu bine potemu impartesi. Corespundîntre nu avemu, precum n’au neci alte diurnale; spre a multiumi totusi in câtu va asceptârile cele incordate ale publicului nostru, insirâmu câteva date d’intr’o scrisore privata primita de la o persona préstimata. — Pertratârile sinodali decurgu câtu se pote de mereu. Sînodulu episcopescu eră sé-si inchiae in a 8. 1. c. st. n. desbaterile asupr’a causei nostre, dar cu resultatulu acelorua nu vomu potu fi multiumiti. Santiea Sa Episcopulu Ivacicoviciu au binemeritatu de naţiune si beserica aperandu cu căldură caus’a cea drepta, fiindu sprijinitu cam incetîstoru si cu cuimpetu d’in partea Esc. Sale episc. Siagun’a. — Greutâtile cele mai mari s’au intempinatu la intrebarea despre comunitățile mestecate, se pare inse ca deslegarea acestorua deocamdată s’ar amana la calindele grecesci. Neci in privinti’a resiedîntiloru episcopesci si a monastiriloru nu s’au potutu face invoela, anume asupr’a infiintiarei, naturei loru si a proportiunii in carea s’ar tieni acele de noi; desbaterile meritorie in asta privintia avea a se incepe in a 9. 1. c. intr’o comisîune. D. Comisariu reg. desfasiura multa energia intru grăbirea desbateriloru a caroru traganare d’in partea unor’a se incerca inadînsu. Lucrările s’ar fi inchiatu in principiu inca in a 8, daca patriarculu nu se bolnaviâ. Petrecerea barbatiloru nostri la sin c ’ note se tiena inca o septemana si mai multu. Desbaterile viitorie in dîet’a Transilvaniei au se fie de mare insemnetate de ora censc. S. D. Episc. Bar. de Siagun’a parasîndu sînodulu de Carlovetiu, au luatu calea inca de luni catra Sabliu, asemene si Santiea Sa D. Episc. de Logosiu Ales. Dobra pleca cu o di mai nainte la dîeta. Impartesimu cele 5 puncte ale programului partitei istorico-conservative (!!) precum se numescu pre sîne acesti omeni cu triste principie. Cetitorii nostri voru vedea indata unde trentescu boerii cei ruginiți si partîtea clericale cu care se coabisara. Omenii acestia voru se reimprospete dilele acele nefericite de imparechiare si desbinari intre poporele Ungariei de o parte, apoi intre Ungaria si Transilvania-Croatia de alta parte, staruindu a tieni vechi’a suprematia, facandu-se a nu vre neci se scie de egal’a indreptatire procliiamata de augustulu nostru monarcu spre multiumirea toturoru poporeloru sale; ba ei dovedescu apiiatu ca pentru nesce concesiuni neesentiali s’ar opinti a storce guvernului centrale invointi’a sa de a-i lasă se apuce ei amana chivernisel’a cea vechia de trista memoria si sîlirea la unirea respinsa de cele doue tiere. Dieu, se păru a-si bate jocu nu numai de poporele nemagiare ci chiaru si de guvernulu centrale. De analisarea si comentarea ulteriore a celoru 5 puncte ale programului ne dîspenseza diuariulu of. „Sürgöny“ intr’ unu comunicatu d’in Vien’a cu data 11. sept. (N. 208. de marti) ce respinge in termini chiari tota relatiunea ce disese unii ca ar avb acesta partita cu guvernulu ung. Eca ce dice intr’altele: „Principiele politice ale cancelariei de Curte a Ungariei nu se potu pune intr’o linia cu programulu Istorico-conservatîviloru, câ ce ast’a ar semna cbderea terenului de pana acum a Cancelariului de Curte, o posibilitate, ce in giurstârile de fatia neci nu se pote intîpul. Trecandu cu vederea alte scadieminte programulu conservatîviloru cu tote parafrasele sale adeveresce ca asta partita nu doresce cu sinceritate ase efeptul form’a de guvernare cea intru adeveru constitutionale si care ase cu reza egalitatea innaintea legii.“ Apoi „Daca vin. guvernu n’are de cugetu a sta in calea unoru păreri private, totusi cu anevoe se crede a se potte concede, ca mnulti d’intre primii demnitari ai tierei, se se puna in fruntea atâtoru manifestatiuni, cari necontestatu porta caracteru de opusetiune indreptata in contr’a guvernului tierei.“ Avemu se adaugemu ca insusi organulu guvernului constateza faptulu putinei simpatie ce au intempinatu programulu conservatîviloru d’in partea locuitoriloru tierei, adeca a locuitoriloru magiari fara indoela, cu ce nemagiarii au cause de ajunsu a-lu intempina cu cea mai mare neincredere si suspiciune amestecata cu superare si indîgnatiune. „Pe basea santiunei pragmatice si prin urmare in unire strinsa cu monarc’a austriaca, trebue a nisul, ca 1. sé se pastredie intregetatea teritoriale a sântei corbne a Ungariei; 2. ca intre aceste margine sé se sustiena neatinse drepturile regelui d’Ungari’a; 3. ca Ungari’a sé se reorganisedie intru intielesulu legiloru ei fundamentali, pe basea institutiuniloru municipali avitîce, parte modeficate după cerintiele tempului presînte, parte corespundiatorie reformeloru sociali d’in 1848, si limb’a magiara se se pastredie ca diplomatica intre marginile tierei; 4. ca legatur’a legale avitîca cu partile adnesse sé se restabileasca pe basea dreptului istoricu cu conlucrarea deselinita a dietei si in privinti’a uniunei Transilvaniei sé se asculte rgspetivii procedandu astu-felu, ca sub scutulu sântei corone a Ungariei se remana asecurate si drepturile secularie de autonomia ale Transilvaniei ; 5. ca in privinti’a modului pertratarei comune pe calea legelatiunei ale afaceriloru intr'adeveru comune, se se scuteasca si se se statorésca acele forme, de cari are neaperatu lipsa viéti’a constitutionale a le poporeloru d’incolo de Latt’a, cari inse d’alta parte nu voru periclita eserciarea drepturiloru autonome legale ale Ungariei.“ De la dicta Transilvaniei. Siedînti’a d’in 7. Sept. De si siedînti’a de asta-di s’a inceputu la 9 bre demanéti’a si a duratu mai bine de 4 lire, totusi nu se potu fini desbaterea, decâtu asupr’a unei alinee d’in §. 1. a propus, ce se afla la ordenea dilei. Caus’a dîscussiunei indelungate si fâra de succesu, fu nesîguritatea ce domnia in privinti’a competîntiei dietei in cestiunea acést’a, de ora ce mai multi meimbri dietali erau de parerea, ca diet’a pote conclude si asupr’a determinatiuniloru materiali a patentei urbariale, care opiniune inse fii combătută atâtu de presiedîntele câtu si de referințele comitetului si de representantele regimului. In contr’a testului d’in propus, reg., pastra propunerile lui Schuller-Libly si Gaetanu, d’intre cari a cestui d’in urma avea de scopu, ca una parte d’in capitalulu de rescumperare se se respunda prin fondulu tierei, pre candu propus, reg. tata greutatea o pune pre umerii indetoratului. Acesta propunere o combate T h i e m a n n, amentîndu, cu câte greutati ar’ cresce de aci tierei, carea prin desdaunarea urbariale pan’acu e destulu de apesata. V. presiedîntele Alduleanu e de parerea, ca diet’a nu este indereptatita a schimbă ceva in determinatiunile materiali a patentei urbariali, care desi e octroiata, totusi e lege. Si dîplom’a d’in Oct., careia are tier’a a-i multiemi restaurarea constitutiunei sale, precum si patent’a d’in 26 fauru 1861, inca au urmatu numai d’in resolutiunea libera a Monarcului, pentru ace’a inse, nu se indoiesce neme despre validitatea loru. Roga asil dara pre membri dietei, se se abtiona de a face propuneri de acele, cari nu se potu efeptul, pentru ca prin acéstea numai se ingreuneza pertractarea, fara de a se potb folosi ceva poporului. Recomenda primirea propus, reg. Propunerea lui D o m z s a, ca o suma de rescumperare mai mare de 200 fi., se o respunda indetoratulu in 10 ani sau 20 de rate, era un’a mai mica, in 5 ani nu se sprijinesce. După ce mai vorbiră câtiva membri dietali, se procese la votîsare, in urm’a careia propunerea comitetului, identica cu propus, reg., se redîca la valore de conclusu alu dietei, cu majoritate insemnata. Ea cuprinde aceste: capitalulu de rescumperare esoperatu pentru prestatiunile rescumperabile, in sensulu determinatiuniloru patentei reg. d’in 21 Juniu 1854, d’impreuna cu censulu de 5%, are a-lu respunde indetoratulu in patrudieci de rate egali decursive, deca nu s’au facutu sau nu se face alta invoiela in respectulu acest’a intre personele indetorate si indereptatite. Cu aceste siedînti’a se inchieia statorindu-se cea urmatoria pre Vineri. Sie dîn ti’a d’in 9. Septembre. Cea mai mare parte a siedîntiei de astadi, se petrecu cu desbaterea alineei 2-a din §. 1. a propus., ce e la ordenea dilei. Comitetulu propuse, ca ratele de rescumperare se se solvesca la derogatoriele c. r. de contributiune, de unde indereptatitii le voru scote pre langa cuietantie netîmbrate; precandu propus, reg. dice, ca acele suntu a se respunde din partea