Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)

1864-12-04 / nr. 94

Amilu IV. Nr. 94.­­348. Domineca, 22. Nov. 4. Diec. 1864. Ese de d­o u­e ori in septeiuatia J o i ■ a si Dom­inee’a. Pretiul pentru Austri’a pre «nu intregiu . . 10 fl. v. a. , jum­etate de anu 5 „ , , trei lime . . . 6 *­­ pentru Romani’a si Strainetate pre anu întregii . . 14 fl. v. a. „ jumetate . . . 7 „ T » trei lune . . . 3 „ 50 cr DIURNALU POLITICII SI LITERARUL Prenumeratiunea se face la Ti­pografia T­rattne­r - Car­o­liana in strat’a domnesca Nr. 2. era corespun­­dintiele la Redactiunea diurnalului S­t­r­a­t’a S­a­c­a­r­u­l­u­i (Zucker- Gasse) Nr. 9. unde sunt a se adresa tote scrisorile ce privescu administra­­tiunea, speditiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund în­­tre anomine nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiuni­­loru au a se respunde 6. cruceri de linia. REVIST’A POLITICA. Pest’a 21. Nov. 3. Diec. 1864. Desbăterile generali, a­supr’a proieptului de adresa, in cas’a ablegatiloru senatului im­periale de Viena sunt forte interesanti pentru dîreptiunea cea liberale care staruesce a se manifestă in mai multe privintie. Reest-voru inse liberalii a-si cascigă majoritate, si daca s’ar intemplă un’a ca acest’a, avă-voru staruin­­tiele loru resultatulu doritu ? e o întrebare la care asta data nu se pote respunde lamuritu. La noi, unde responsabilitatea ministriloru nu e lege, cu anevoe pote cas’a ablegatiloru sena­tului imp. influintiă politîc’a guvernului intr’ unu intielesu si dîreptiune mai liberale, atunci candu acestu­ a fiindu nerespunsăbile, e spriji­­nitu inca si de cas’a boeresca. Mai usioru se pote intemplă ca intr’unu casu neprevediutu dato sed non concesso, candu cas’a ablegati­loru ar da votu de neîncredere ministeriului, acestu a fara a se retrage ar imprasciă indata pre membrii casei ablegatiloru despunendu a se face noue alfegeri. Partît’a liberale a casei ablegatiloru le scie aceste pre bine si ca n’are ce se glumesca cu unu ministru multupotînte ca D. Schmerling, care se pricepe de minune a sustiene sîstemulu vechiu in forme noue, si care totu­si sînguru se bucura de onorea de a fi representante „per excellentiam“ alu con­­stitutionalismului in Austria constitutionale. Rogâmu pre cetitorii noștri a urmă cu luare a­minte cursulu desbateriloru senatului impe­riale, dar observâmu ca intifelegemu cas’a able­gatiloru era in cea boeresca, unde ideeloru liberali de abié li­ se concede unu unghiuletiu parasîtu. Senatulu italienescu au inceputu in 29 Noem, desbaterile a­supr’a conventiunii franco­­italiane in privinti’a legii pentru mutarea ca­pitalei. Mai multi senatori intrebara, sub cu­­ventu de cestiune prealăbile (prejudetiaria) ca pre guvernulu n’au primitu noue note france­­sci de la 7 noemvre in coce, si daca, prin ur­mare, nu are d’a impartesi noue bucati dîplo­­mătîce senatului ? — D. gener Lamarmora, fara a se splică a­supr­a esîstintiei or neesîs­­tintiei documinteloru inca nepublicate, au de­­chiaratu cu senatulu e acu in posesiunea to­­turoru documinteloru ce ministeriulu crediuse a i le potte impartesi, si după unu descursu a ministrului de interne D. Lantia, — care de­­nega cu energia camerei dreptulu de a cere guvernului producerea depesteloru, cari ace­stu­a nu crede a le potă da publicităţii, — se­natulu trecu la brdenea dilei a­supr’a moţiu­nii prealăbili. — Doctrin’a sustienuta prin d. ministru de interne nu se pote atacă in tese generale, si or cine va pricepe forte bine cau­­s’a pentru care senatulu primi acesta doctrina intru impregiurarile de fatia, — dar acestei doctrine nu trebue se i­ se dee unu caracteru pre absolutu. Dreptulu guvernului atâtu de tare revindecatu prin ministrulu de interne D. Lantia, are de corelatîvu dreptulu carnere­­loru de a refusă sancțiunea loru propusetiunii ministeriali, daca ele (camerele) nu se credu destulu de bine informate prin impartesirile cari domnii ministri le judeca a fi de ajunsu. In desbăterea generale , care se deschise după acestu incidente, conventiunea d­in 15. sept. fu sustienuta prin D. Mamianu, care intru argumentările sale se radicâ si pre aprobatiu­­nea generale data acestui actu prin Europa liberale, adause apoi ca Beseric’a si Italia sunt interesate la impacarea Ponteficatului cu regatulu Italiei si câ trebue intarita consîstîn­­ti’a guvernului itălicu. Asceptâmu inchiarea desbateriloru si ca resultatulu loru se fie favo­­rabile guvernului care doresce aprobarea con­ventiunii. Crisea nemtiesca in privinti’a ducateloru desbinate de câtra Dania, au luatu unu caracteru forte greu. Austria, precum se scie, au incer­catu de a se intrepune de mediulociteria intre curtea de Berolinu si poterile (nemtiesci) se­­cundarie. Guvernulu Austriei in depesi’a sa d’in 24. Noem, facil guvernului prussianu observa­rea ca confederatiunea are deplinu dreptulu in absenti’a ducelui de Holstein si pana candu cestiunea de sucesîune nu e inca regulata a face despusetiuni in privinti’a ducateloru; câ­ ce, dice D. Mensdorf, „daca Prussia contesteza tîtlulu de dreptu in a cărui potere confedera­tiunea despune a­supr’a ducatului de Holstein, confederatiunea inca pote d’in parte­ si a con­testă tîtlulu in a cărui potere cele doua mari poteri nemtiesci (Austria si Prussia) revîndîca dreptulu de a despune a­supr’a Holsteinului.“ Pentru a pune capetu contestatiunii, Ausria pro­puse câ se se decidă deodata prin dieta atâta finea esecutiunii (d’in partea confederatiunii si a Prus­­siei) câtu si cestiunea de sucesîune, si prin urmare de a se trece Holsteinulu in manile suveranu­lui seu leghtîmu (ducele de Augustenburg.) — D. Bismarcu au respinsu inse propusetiunile, cari avea cu atâtu mai mare autoritate, cu câtu drepturile Austriei sunt acele­si ca ale Prussiei. — Spre a încurcă si mai tare acesta afacere destulu de impletecita, Prussia, precum se dice, ar vre se faca a se da valore unoru titluri putinu cunoscute, pre cari s’ar intemeia drepturile casei de Hohenzollern-Sigmaringen a­supr’a ducateloru. Se pricepe de sîne ca in­tru favorea sa spre anesarea ducatului Holstein câtra Prussia, câ­ ce cas’a de Hohenzollern i-au cesu si ducatulu său propriu mai nainte cu câti­va ani si negresitu ar face-o si asta data cu Holsteinulu. Astfelu sunt apucaturele dî­­plomatece a­le Prussiei. D’alta parte diurna­­lele de Viena dau sé se intielega ca Austria ar pote, in casu de lipsa, a trece la alta po­tere dreptulu séu de coposesîune a­supr’a du­cateloru. In astfelu de stare a lucruriloru ce­stiunea nu se pote deslegâ ci numai a se taiâ ca si nodulu gordîanu, pre D. Bismarcu cate­­diâ-va a face pre Marele Alesandru? ast’a o vomu sei acusi. O scrie electrica d’in Bucuresci cu datu­­ dec. impartesiesce ca unu curieriu rusescu au dusu cu sîne la Const­antînopole documintele in privinti’a monastiriloru închinate, in desiertu cer­cate prin guvernulu României. Asceptâmu ca se ni se deslege acesta enigma. Casa deputatiloru senatului imperiale. Siedinti’a de la 29. Noemvre. Fiindu câ in acesta siedintia s’au inceputu desba­­terile a­supr’a proieptului de adresa, aflâmu cu cale a o descrie pe scurtu. Presiedintele Hasner deschise siedinti’a la 10% ore. Pe scaunulu ministriloru siedeau: Schmerling, Plener, Lasser, Hein, Mecséry, Mensdorff, Frank, caputlu de secţiune Kalchberg, si comisariulu guverniale Riegeleben. (Galeriele erau forte indesate.) Guvernulu asterne unu proieptu de lege pentru ga­rantarea unei întreprinderi de cale ferata câtra gra­­niti’a României pe la Turnulu-Rosiu. — La ordinea zilei e desbaterea a­supr’a adresei. Referintele Dr. Giskra de pe tribuna, Comis­­siunea insarcinata cu compunerea adresei la pre 'nab­­­ulu cuventu de tronu, a avutu dupe câi in antea sa; seu cu simple parafrase se respunda la cuventulu de tronu, sprimendu loialitatea si dandu-si convoirea la modulu cum se porta afacerile regimului, seu se se esprime chiaru si senceru la întrebările ce ni le-a pusu Maj. Sa in cuventulu de tronu, chiamandu re­­presentanti’a imperiului. Comissiunea a decisu a urmă calea a duo’a; spre acest’a se crede indetorata, de ora­ ce Mai. Sa insu­si in cuventulu de tronu a cerutu consîliulu si ajutoriulu representantiunei imperiali, si de ora­ce cas’a deputatiloru, ca corpu representatîvu nascutu d’in alegeri, are detorintia a spune chiaru părerile sale despre sîtuatiunea imperiului. După parerea comissiunei, sîtuatiunea imperiu­lui e grea. Candu in senatulu imperiale inmultitu a reportatu învingere majoritatea aristocratica, se fă­cură incurcature grele in imperiu, cari aru fi avutu urmări triste, daca Austria nu alergă la sîstem’a con­stitutionale, multiumita intieleptiunei si prevederei graţiosului nostru monarcu. Amu castigatu convingerea cumca pe calea re­­formeloru vomu ajunge ceea ce lipsesce imperiului, si care pe alte câi nu s’a pututu procură in tempii mai de nante. Si de­si prin dîplom’a de oprobre s’a escatu o mica despărțire, este inse sperantia, câ pe calea reformeloru liberali, aceste dîsonantie voru desparé, in urmarea conlucrarei tuturora, încrederea in pote­­rea statulu a crescutu, si potemu dice ca nu numai onorea i s’a radîcatu, ci totuodata si strălucirea si poterea, d’aceea majoritatea emininte a acestei case, s’a alaturatu regimului câ­ ce a avutu deplina credîntia cumca regimulu voiesce a conduce spre bine naea statului. Dar’ lucrurile n’au decursu, precum tocm’a s’a asceptatu. Inca n’amu ajunsu acea potere a statului, ce dorescu intr’atat’a cetatianu­ lui, si de­si nu suntemu in sîtuatiunea ce ni-au pregatîtu-o anulu 1859, totu­si nu suntemu departe cu multulu de sta­tulu acelei isolari. Uniculu aliatu ce l’avemu , după parerea multoru­a, nu e atare precum aru trebui să fie unu aliatu senceru, nu avemu garantie pentru di­­lele de periclu. Viéti’a constitutionale in statu s’a intaritu, si cas’a a salutatu cu bucuria intrarea unoru deputati d’in diumetatea resariteana a imperiului, dar’ numai acest’a este totu, ce s’a intemplatu de trei ani pen­tru indeplinirea constitutiunei. Jumetate de imperiu, inca nu se bucura de viétia constitutionale, si precum stau lucrurile asta-di, inca nu sunt numerate dilele, in decursulu caroru­a se va ajutoră acea lipsa. Aministratiunea imperiului, inceputa sub auspi­­cie imbucuratorie, inca n’a ajunsu acea desvoltare, ce o necesetau jurstarile schimbate. Inca si acum’a stârnit sub domnirea unei multimi de legi, cari nu consuna cu massimele principali a­le vietiei constitutionali. Pentru invetiamentu nu s’a facutu nemicu, pe candu invetiamentulu populara sta sub o anumita influintia religionaria, p’atunci pe campulu invetiamentului mai ’naltu vedemu putiene reforme si idee creatore. Relatiunile besericesci n’au facutu nici unu pa­­siu, in dîreptiunea ce insu­si guvernulu in ante d’a­­st’a cu trei ani a spusu-o câ e necessaria. Productiunea imperiului in genere luata a pro­­pasitu, dar’ capitalulu e scumpu, vamele nedetiermu­­rite, si relatiunile câtra alte tiere sunt nesecure. Despre finantie nu vreu se vorbescu, câ fie­ cine scie câ aceste nu sunt intr’o stare infloritoria, ma desvoltarea loru n’a ajunsu inca nici pana la statulu care se ne multiumeasca. Se pote dice câ naea statului nu innainteaza. Io nu vreu se dicu câ merge in deretru, ci dicu câ se intorce in cercu, si acestea este de care trebue sé ne plangemu intre impregiurârile presânti. D’aci vine câ d’in ce in ce se imputiena încre­derea si speranti’a despre o schimbare buna a rela­­tiuniloru, si cine pote denegă câ si in acesta casa, care mai ’nainte avea deplina încredere in guvernu, acu pre multe persone incepe a le cuprinde o frica. D’aceea comissiunea de adresa a cugetatu ca pasagiele cuventului de tronu la cari se convoiesce, se-si esprime convoirea, era in alte locuri se intregeasca, se insciin­­tieze si se amâneze, după cum voru aretă impregiu­­rarile ca este de lipsa. Cas­a va decide daca este bine precum a facutu comissiunea, si guvernulu va ascultă opiniunea publica ce se rostesce prin gur’a representatiunei imperiului, seu daca cugeta ca representantiunea a smintîtu, va face precum cugeta de bine pe cale constitutionale. Noi credemu ca părerile nostre , precum le-amu descrisu noi in adresa, sunt bune, si io inchiiu asecu­­randu cumca candu s’a concipiatu proieptulu, nu s’a facutu consîderatiune nici la persóne nici la spiretu de partita, ci cestiunile au fostu desbatute cu mare ingrijire, si respunsurile se dau după onore si con­sciintia. (Aci referintele ceti intregulu proieptu de adresa, precum l’amu reprodusu in m­ulu penultîmu alu diur­nalului nostru, si după aceea paresesce tribun’a.) Presiedintele dechiara desbaterea generale de deschisa. S’au inscrisu la vorbire, contr’a adresei: Mendel

Next