Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)
1864-12-04 / nr. 94
Amilu IV. Nr. 94.348. Domineca, 22. Nov. 4. Diec. 1864. Ese de do ue ori in septeiuatia J o i ■ a si Dominee’a. Pretiul pentru Austri’a pre «nu intregiu . . 10 fl. v. a. , jumetate de anu 5 „ , , trei lime . . . 6 * pentru Romani’a si Strainetate pre anu întregii . . 14 fl. v. a. „ jumetate . . . 7 „ T » trei lune . . . 3 „ 50 cr DIURNALU POLITICII SI LITERARUL Prenumeratiunea se face la Tipografia Trattner - Caroliana in strat’a domnesca Nr. 2. era corespundintiele la Redactiunea diurnalului Strat’a Sacarului (Zucker- Gasse) Nr. 9. unde sunt a se adresa tote scrisorile ce privescu administratiunea, speditiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anomine nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 6. cruceri de linia. REVIST’A POLITICA. Pest’a 21. Nov. 3. Diec. 1864. Desbăterile generali, asupr’a proieptului de adresa, in cas’a ablegatiloru senatului imperiale de Viena sunt forte interesanti pentru dîreptiunea cea liberale care staruesce a se manifestă in mai multe privintie. Reest-voru inse liberalii a-si cascigă majoritate, si daca s’ar intemplă un’a ca acest’a, avă-voru staruintiele loru resultatulu doritu ? e o întrebare la care asta data nu se pote respunde lamuritu. La noi, unde responsabilitatea ministriloru nu e lege, cu anevoe pote cas’a ablegatiloru senatului imp. influintiă politîc’a guvernului intr’ unu intielesu si dîreptiune mai liberale, atunci candu acestu a fiindu nerespunsăbile, e sprijinitu inca si de cas’a boeresca. Mai usioru se pote intemplă ca intr’unu casu neprevediutu dato sed non concesso, candu cas’a ablegatiloru ar da votu de neîncredere ministeriului, acestu a fara a se retrage ar imprasciă indata pre membrii casei ablegatiloru despunendu a se face noue alfegeri. Partît’a liberale a casei ablegatiloru le scie aceste pre bine si ca n’are ce se glumesca cu unu ministru multupotînte ca D. Schmerling, care se pricepe de minune a sustiene sîstemulu vechiu in forme noue, si care totusi sînguru se bucura de onorea de a fi representante „per excellentiam“ alu constitutionalismului in Austria constitutionale. Rogâmu pre cetitorii noștri a urmă cu luare aminte cursulu desbateriloru senatului imperiale, dar observâmu ca intifelegemu cas’a ablegatiloru era in cea boeresca, unde ideeloru liberali de abié li se concede unu unghiuletiu parasîtu. Senatulu italienescu au inceputu in 29 Noem, desbaterile asupr’a conventiunii francoitaliane in privinti’a legii pentru mutarea capitalei. Mai multi senatori intrebara, sub cuventu de cestiune prealăbile (prejudetiaria) ca pre guvernulu n’au primitu noue note francesci de la 7 noemvre in coce, si daca, prin urmare, nu are d’a impartesi noue bucati dîplomătîce senatului ? — D. gener Lamarmora, fara a se splică asupra esîstintiei or neesîstintiei documinteloru inca nepublicate, au dechiaratu cu senatulu e acu in posesiunea toturoru documinteloru ce ministeriulu crediuse a i le potte impartesi, si după unu descursu a ministrului de interne D. Lantia, — care denega cu energia camerei dreptulu de a cere guvernului producerea depesteloru, cari acestua nu crede a le potă da publicităţii, — senatulu trecu la brdenea dilei asupr’a moţiunii prealăbili. — Doctrin’a sustienuta prin d. ministru de interne nu se pote atacă in tese generale, si or cine va pricepe forte bine caus’a pentru care senatulu primi acesta doctrina intru impregiurarile de fatia, — dar acestei doctrine nu trebue se i se dee unu caracteru pre absolutu. Dreptulu guvernului atâtu de tare revindecatu prin ministrulu de interne D. Lantia, are de corelatîvu dreptulu carnereloru de a refusă sancțiunea loru propusetiunii ministeriali, daca ele (camerele) nu se credu destulu de bine informate prin impartesirile cari domnii ministri le judeca a fi de ajunsu. In desbăterea generale , care se deschise după acestu incidente, conventiunea din 15. sept. fu sustienuta prin D. Mamianu, care intru argumentările sale se radicâ si pre aprobatiunea generale data acestui actu prin Europa liberale, adause apoi ca Beseric’a si Italia sunt interesate la impacarea Ponteficatului cu regatulu Italiei si câ trebue intarita consîstînti’a guvernului itălicu. Asceptâmu inchiarea desbateriloru si ca resultatulu loru se fie favorabile guvernului care doresce aprobarea conventiunii. Crisea nemtiesca in privinti’a ducateloru desbinate de câtra Dania, au luatu unu caracteru forte greu. Austria, precum se scie, au incercatu de a se intrepune de mediulociteria intre curtea de Berolinu si poterile (nemtiesci) secundarie. Guvernulu Austriei in depesi’a sa d’in 24. Noem, facil guvernului prussianu observarea ca confederatiunea are deplinu dreptulu in absenti’a ducelui de Holstein si pana candu cestiunea de sucesîune nu e inca regulata a face despusetiuni in privinti’a ducateloru; câ ce, dice D. Mensdorf, „daca Prussia contesteza tîtlulu de dreptu in a cărui potere confederatiunea despune asupr’a ducatului de Holstein, confederatiunea inca pote d’in parte si a contestă tîtlulu in a cărui potere cele doua mari poteri nemtiesci (Austria si Prussia) revîndîca dreptulu de a despune asupr’a Holsteinului.“ Pentru a pune capetu contestatiunii, Ausria propuse câ se se decidă deodata prin dieta atâta finea esecutiunii (d’in partea confederatiunii si a Prussiei) câtu si cestiunea de sucesîune, si prin urmare de a se trece Holsteinulu in manile suveranului seu leghtîmu (ducele de Augustenburg.) — D. Bismarcu au respinsu inse propusetiunile, cari avea cu atâtu mai mare autoritate, cu câtu drepturile Austriei sunt acelesi ca ale Prussiei. — Spre a încurcă si mai tare acesta afacere destulu de impletecita, Prussia, precum se dice, ar vre se faca a se da valore unoru titluri putinu cunoscute, pre cari s’ar intemeia drepturile casei de Hohenzollern-Sigmaringen asupr’a ducateloru. Se pricepe de sîne ca intru favorea sa spre anesarea ducatului Holstein câtra Prussia, câ ce cas’a de Hohenzollern i-au cesu si ducatulu său propriu mai nainte cu câtiva ani si negresitu ar face-o si asta data cu Holsteinulu. Astfelu sunt apucaturele dîplomatece ale Prussiei. D’alta parte diurnalele de Viena dau sé se intielega ca Austria ar pote, in casu de lipsa, a trece la alta potere dreptulu séu de coposesîune asupr’a ducateloru. In astfelu de stare a lucruriloru cestiunea nu se pote deslegâ ci numai a se taiâ ca si nodulu gordîanu, pre D. Bismarcu catediâ-va a face pre Marele Alesandru? ast’a o vomu sei acusi. O scrie electrica d’in Bucuresci cu datu dec. impartesiesce ca unu curieriu rusescu au dusu cu sîne la Constantînopole documintele in privinti’a monastiriloru închinate, in desiertu cercate prin guvernulu României. Asceptâmu ca se ni se deslege acesta enigma. Casa deputatiloru senatului imperiale. Siedinti’a de la 29. Noemvre. Fiindu câ in acesta siedintia s’au inceputu desbaterile asupr’a proieptului de adresa, aflâmu cu cale a o descrie pe scurtu. Presiedintele Hasner deschise siedinti’a la 10% ore. Pe scaunulu ministriloru siedeau: Schmerling, Plener, Lasser, Hein, Mecséry, Mensdorff, Frank, caputlu de secţiune Kalchberg, si comisariulu guverniale Riegeleben. (Galeriele erau forte indesate.) Guvernulu asterne unu proieptu de lege pentru garantarea unei întreprinderi de cale ferata câtra graniti’a României pe la Turnulu-Rosiu. — La ordinea zilei e desbaterea asupr’a adresei. Referintele Dr. Giskra de pe tribuna, Comissiunea insarcinata cu compunerea adresei la pre 'nabulu cuventu de tronu, a avutu dupe câi in antea sa; seu cu simple parafrase se respunda la cuventulu de tronu, sprimendu loialitatea si dandu-si convoirea la modulu cum se porta afacerile regimului, seu se se esprime chiaru si senceru la întrebările ce ni le-a pusu Maj. Sa in cuventulu de tronu, chiamandu representanti’a imperiului. Comissiunea a decisu a urmă calea a duo’a; spre acest’a se crede indetorata, de ora ce Mai. Sa insusi in cuventulu de tronu a cerutu consîliulu si ajutoriulu representantiunei imperiali, si de orace cas’a deputatiloru, ca corpu representatîvu nascutu d’in alegeri, are detorintia a spune chiaru părerile sale despre sîtuatiunea imperiului. După parerea comissiunei, sîtuatiunea imperiului e grea. Candu in senatulu imperiale inmultitu a reportatu învingere majoritatea aristocratica, se făcură incurcature grele in imperiu, cari aru fi avutu urmări triste, daca Austria nu alergă la sîstem’a constitutionale, multiumita intieleptiunei si prevederei graţiosului nostru monarcu. Amu castigatu convingerea cumca pe calea reformeloru vomu ajunge ceea ce lipsesce imperiului, si care pe alte câi nu s’a pututu procură in tempii mai de nante. Si desi prin dîplom’a de oprobre s’a escatu o mica despărțire, este inse sperantia, câ pe calea reformeloru liberali, aceste dîsonantie voru desparé, in urmarea conlucrarei tuturora, încrederea in poterea statulu a crescutu, si potemu dice ca nu numai onorea i s’a radîcatu, ci totuodata si strălucirea si poterea, d’aceea majoritatea emininte a acestei case, s’a alaturatu regimului câ ce a avutu deplina credîntia cumca regimulu voiesce a conduce spre bine naea statului. Dar’ lucrurile n’au decursu, precum tocm’a s’a asceptatu. Inca n’amu ajunsu acea potere a statului, ce dorescu intr’atat’a cetatianu lui, si desi nu suntemu in sîtuatiunea ce ni-au pregatîtu-o anulu 1859, totusi nu suntemu departe cu multulu de statulu acelei isolari. Uniculu aliatu ce l’avemu , după parerea multorua, nu e atare precum aru trebui să fie unu aliatu senceru, nu avemu garantie pentru dilele de periclu. Viéti’a constitutionale in statu s’a intaritu, si cas’a a salutatu cu bucuria intrarea unoru deputati d’in diumetatea resariteana a imperiului, dar’ numai acest’a este totu, ce s’a intemplatu de trei ani pentru indeplinirea constitutiunei. Jumetate de imperiu, inca nu se bucura de viétia constitutionale, si precum stau lucrurile asta-di, inca nu sunt numerate dilele, in decursulu carorua se va ajutoră acea lipsa. Aministratiunea imperiului, inceputa sub auspicie imbucuratorie, inca n’a ajunsu acea desvoltare, ce o necesetau jurstarile schimbate. Inca si acum’a stârnit sub domnirea unei multimi de legi, cari nu consuna cu massimele principali ale vietiei constitutionali. Pentru invetiamentu nu s’a facutu nemicu, pe candu invetiamentulu populara sta sub o anumita influintia religionaria, p’atunci pe campulu invetiamentului mai ’naltu vedemu putiene reforme si idee creatore. Relatiunile besericesci n’au facutu nici unu pasiu, in dîreptiunea ce insusi guvernulu in ante d’ast’a cu trei ani a spusu-o câ e necessaria. Productiunea imperiului in genere luata a propasitu, dar’ capitalulu e scumpu, vamele nedetiermurite, si relatiunile câtra alte tiere sunt nesecure. Despre finantie nu vreu se vorbescu, câ fie cine scie câ aceste nu sunt intr’o stare infloritoria, ma desvoltarea loru n’a ajunsu inca nici pana la statulu care se ne multiumeasca. Se pote dice câ naea statului nu innainteaza. Io nu vreu se dicu câ merge in deretru, ci dicu câ se intorce in cercu, si acestea este de care trebue sé ne plangemu intre impregiurârile presânti. D’aci vine câ d’in ce in ce se imputiena încrederea si speranti’a despre o schimbare buna a relatiuniloru, si cine pote denegă câ si in acesta casa, care mai ’nainte avea deplina încredere in guvernu, acu pre multe persone incepe a le cuprinde o frica. D’aceea comissiunea de adresa a cugetatu ca pasagiele cuventului de tronu la cari se convoiesce, se-si esprime convoirea, era in alte locuri se intregeasca, se insciintieze si se amâneze, după cum voru aretă impregiurarile ca este de lipsa. Casa va decide daca este bine precum a facutu comissiunea, si guvernulu va ascultă opiniunea publica ce se rostesce prin gur’a representatiunei imperiului, seu daca cugeta ca representantiunea a smintîtu, va face precum cugeta de bine pe cale constitutionale. Noi credemu ca părerile nostre , precum le-amu descrisu noi in adresa, sunt bune, si io inchiiu asecurandu cumca candu s’a concipiatu proieptulu, nu s’a facutu consîderatiune nici la persóne nici la spiretu de partita, ci cestiunile au fostu desbatute cu mare ingrijire, si respunsurile se dau după onore si consciintia. (Aci referintele ceti intregulu proieptu de adresa, precum l’amu reprodusu in mulu penultîmu alu diurnalului nostru, si după aceea paresesce tribun’a.) Presiedintele dechiara desbaterea generale de deschisa. S’au inscrisu la vorbire, contr’a adresei: Mendel