Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)

Concordia_1867_07-12 - 1867-11-30 / nr. 91

k­omiei tiere, adeca in aceea ce privesce „militi’a, finanti’a , si comercialii “ 3. Croati’a doresce ca „ C a a s e­­ e comuni“ cu Un­gari’a se se admi­­nistreze in comunii si anume Croati’a si­ va alege represintantii sei d’in gremiulu dietei sale pro­prie ; mai incolo doresce ca se se determineze o chiara generale , ca in ce proportiune are se fia represintatu regatulu triunitu in delegatiune; 4. doresce re’ncorporarea Dalmatiei si desfiintiarea con­finiu­lui militariu, in privinti’a Fiumei si­ sus­­tiene regatulu­ triunitu drepturile. In fine prote­­steza in contra legii electorale octroiate si d­oresce ca causele suversante intre tierele sorori se se aplaneze prin deputatiuni regnicolari pre base paritetica si după aceea diet’a de Zagrabi’a se aiba dreptu de a de decide asupra învoielii. Halmagiu, 17. nov. 1867. In unulu79. a stimatei fete „Concordia“ cetii o corespundintia datata d’in Bode sei 25. opt. a. c. sub numele preotului de acolo Niculau B­u­­t­a­r­­­u, in sen­sulu careia, corespundintele se in­­cerca a reflecta o parte a corespundintiei mele d’in 16. sept. a. c. aparuta in mnului 72. alu „Con­cordiei“ si adeca : a învinui si Din’a 8a pe Reve­­rendissimulii 1). protopreutu si administrat pre Ioane Munteanu pentru necercetarea scóleloru d’in­tre câte­va comunități, la care corespundintia mi-iau libertatea a respunde urmatoriele : Pre langa tóate ca insu­si corespundintele re­­cunosce debilitatea corporale si pendulu greu de oficiu alu D. protopreutu adm. I. M. totu­si mai târdioru vre, ca acelu Dnu protopreutu. ..care ad­ministreza done protopopiate, cari se intindu dela „Silindia“ pana la „Prislopu“ langa „Baia de Crisiu,“ si cari după convingerea mea numera preste 50 mii de suflete , si preste 45 de seule, pre langa aceia întinse pe unu locu asia de in ají­te sil , precum Dlui corespundinte pre bine i-este cunoscutu, se fie necondiționații si cu periclitarea pucinelei sale sanetati silitu a cercetă toate seulele de arendulu intr’unu restempu si necorespundie­­toriu ; mi­ se pare ca Din’a ta die corespundinte inca nici n’ai idea despre unu oficiu mai ponde­­rosu, ca­ci candu ai avé ace’a apoi ai avé si sfiela de a respeptă pe superiorii Dtale, si a nu pofti de la ei ce este preste potintia, precum ai facutu in corespundinti’a Dtale d’in 25. opt. a. c. si pre­cum o facil si D. not. Gr. P. d’in Aciuva fara unu picu de rumegare dandu cu bât’a in balta, de ce acestu d’in urma inse se jeluiesce după ce si-a venitu la socotéla. Sciu eu pré bine si precepu on. părinte caus’a scolara, si sciu si ace’a cu ce-i deforinti’a unuia si altui­a in­ asta privintia , si pentru ace’a n’am de cugetu a descuragia spiritele cele esaltate pentru scopurile sânte, precum suntu si este si a Evdlissimului Din protopreutu admi­­nistratore , si voiescu numai se-ti descoperii ade­­verulu spalandu in antea onor. publicu rugin’a si negrel’a ce voiţi câti­va s’o radeti de pe fati’a celui ce o merita si s’o lipiti pe fati’a unei persone sti­mabile si demna de respeptatu precum e si a Rudissimului Din protopreutu, pre care, pentru doveditu’a-i energia si dreptate —pre semne unii d’in subalternii sei — vreu se-lu negresca. Con­cedii eu câ trebele scolare trebue se prefereze pe tóate altele treburi si credu si sciu bine, câ numai cu abnegare de sine póate cine­va se reusieze cu sculele, dar’ totu o data sciu si ace’a, câ Rudissimulu Din administratore , chiar’ numai pentru aceia a primitu sarcin’a administram acestui protopopiatu pe sine, ca si in acestu protopopiatu plinii de in­­calcitare si încurca­ture de ale suspendatului pro­topreutu P. M. se introducă ordulu bunii spre in­­destulirea clerului si a diecesei, precum lu­ pote observă ori si cine in protopopiatulu 'Buteniloru, si ca nu cumva cine­va se si­ inch­ipuiesea ce­va d’in asertiunile mele, cutezu a descoperi on. publ. câte-Va d’in incurcaturele suspendatului proto­preutu P. M. d’in Halm­agiu, precum *) : a) D. protopreutu suspendatu­ P. M. in anulu 1854, d’in grati’a Maiestății Sale pre bunului Imperatu si Rege, pentru redicarea scóleloru gr. or. dearse in tempulu revolutiunei d’in 1849 capeta si primi la maica sa 700 fl. m. c. Santi’a sa vedien­du câ cu acest’a suma , cu nepotintia de a face scóal’a decise laolalta cu vre-o 5—Corasieni ca se se asiedie aceasta suma pe interesu cu 24% pana atunci , pana candu va cresce unu capitalii mai mare , cu care apoi usioru se se poata face scoala,­­ înt’ă sa se numi de perceptore si P. P. de controlorii , si de locu in urm’a acelei decisiuni (firesce ca verbala) si inpartira banii toti , dar’ numai la cei de fatia, cari se si subscrisera si de obligară a plati 24% la anu, fiin­du cu scopulu e pré santu. Banii acestia remasera pe la respeptivii pana la ah. 1859, candu curatorele civilii de scóla d’in locu , care avea mare sete se vedia ca pana la ce suma s’a urcata acelu capitalii, si doria tare de a vede in opidulu Halm­agiu o scóla câtu de câtu , pentru ca se si arise d’in anu in anu a luă casa de scóla in biru si-i cadea siodu la socotéla cu unu opidu cu atâtea sate in giuril­i si cu unu capitalii nicuntu spre acestu scopu , si totu­si se remafia atâtea tempu fara scóla, ceri­ socóta de la suspendatulu protopreutu P. M. care inse o de­­nega; curatorele civilii nu se indestull cu atât’a, ci facil pasii necesari pana la guvernulu de atunci transilvaneanu, de unde prin magnificulu consi­lieriu de scóle de pe tempulu acel’a D. Va si cin in scurții primi incunoscintiarea, ca protopreutulu P. M. este silitu de locu a da socota despre cei 700 fl. m. c. Dar’ ce se vedi, d’in ace’a socota, D. protopreutu P. M. areta cu socot’a sa ca d’in cei 700 fl.m.c. dați in juliu 1854 pe interesu cu 24% la suta pe anii. in a. 1859, are unu capitalii totalii numai de 300 fl. v. a.!!! Ace’a socota erâ plina de frase gole , si anume : era menţiune ca Dni’a sa d’in acelu capitalii a platitu salariele invetiato­­riloru de pe sate, macaru că salariele acestor’a se adunau de la comunităţi regulaţii si se încasau la Dni’a sa, care era perceptorele generalii alu între­gului protopopiatu, si pre langa tóte câ Dni’a sa in anii 1853 1854, 1855, si 1856, primiâ bani pentru toti invetiatorii d’in protopopiatu de la comunități, ilesi pe totu anulu d­in cei menționați lipsiau câte doi trei invetiatori caror’a ar fi tre­buițu­ se le plateasca câte 200 fl. m. c. la anu. Cu socot’a acee a perfida fuserâmu nenorociți a vede d’in suma de 700 fl. m. c. numai celea 300 fl. v. a. si asia amu fostu siliți a ni­ face scóala pe calea concurentiei, care afara de materialii ne costă 3127 fl. v. a. si lauda Ceriului , cu scóle avemu numai invetiatori buni ne lipsescu, câ­ci cari i-avemu fiindu favoriţii . P. M. nu-i potemu mişca, ci suntemli siliţi a ne tramite pruncuţii cu spese mari pe ici pe colea la scóle străine ce nu­mai si numai Dlui P. M. avemu de ai multi ami. b) In anulu 1854, la vocea Majestatii Sale Imperatorelui comunitățile besericesci d’in proto­popiatulu Halm­agi­ului mai tóte d’in respoteri se deobligara a contribui la imprum­utulu naționalii de stătu. Acestor’a li­ se puse in frunte protopreu­­tulu P. M. si se facil insu­si pe sine antepercepto­­reie, dicandu-le representantiloru besericesci „adu­ceti fiiloru banii oferiri in imprum­utulu de stătu ca se-i incasezu eu la c. r. perceptoratu , ca nu cumva se ve insiele atare oficiala de la percepto­ratu, in urm­a careia provocări representsantii co­­muneloru besericesci si­ prededera bani siorii in mana santiei sale spre a-i administra la locuia seu inca in acelu anu, si remasera in bun­a spe­­rantia, că adi mane si­ voru primi obligaţiunile si interesele, dara dorere ca pana indiuma de adi nu­mai primiră nici obligaţiuni nici interese. Se aude inse acuma de vre-o 2—3 luni incoace , de candu D. administratoare misca toate petrele in asta pri­vintia, ca ar’ esiste vre-o 6—7 obligațiuni in cas’a allodiale a comitatului depuse, dar’ si acelea numai câte pe diumetate d’in sumele plătite. Mi­ se pare D. corespundinte N. B. ca si beseric’a Dtale inca e daunata cu astufeliu de bani, suntu daunate tote besericele celea ce si altu­ cum suntu destulu de serace, dar’ e daunatu si insu­si statulu ! spune-mi dara cine e caus’a la acestea? c) D. protopreotu P. M. înainte de ast­a cu *) Cele ce urmezaaci despre suspendatulu din proto­preotu P. M. le publicamu numai­ la insisteiva si sub re­sponsabilitatea dlui corespundinte. (Red.) F 0 I S I 0 R’A. Meditatiuni romanesc!, VI. Ce­va despre s c a l’a sociale, si unele trasuri ca­racteristice ale ei, nu va fi de prisosit acum candu se dice si pre­dica , ca tóte trebue invetiate in reuniuni si societăţi; acum candu lumea culta nu poate esista fara de viétia sociale ; acum candu moralulu, diriginti’a si per­fecţiunea simt profesate si protegiate de modernitate ; acum candu scól’a sociale se obtrude a lat! lumîn’a civilisatiunii, a moderă abusurile ascunse sub masc’a legii si a aduce in armonia interesulu personale cu dreptulu umanu, di ou , au va fi de prisosu a aruncă o privire fugitiva in scól’a sociale, in care m­ultu pucinu traimu si noi. Societate ! striga lumea culta , pentru ca in acést’a scóla mai bine se judeca si se putu vedé că intr’o specula posibilitățile spirituali; de alta parte scimu cu poterea creatoria numai asia se poate desvolta , daca devine înde­mnata, rivala si din opusetiune cu alte poteri. F­i c li­­­e dice: om­ulu numai intre oameni poate se devină o­m­u. Dar’ alta cum si de la natura sui temu creați, in scóal’a sociale, fara care nici amu poté esista; aci ne des­­voltamu poterile spirituali; aci devenimu capabili spre a ne sustiené ; aci moralulu si meritele suntu respectate ca atari. Acést’a scóala d’intre toate si-a ajunsu si perfecțiunea ei, pentru ca s’a facutu basea unui statu liberale, face re­­gimulu cehi mai populara , si conduce nationalitatile spre inflorire si prosperare , de ora­ce e dirigeatu si sustienutu de o idea isvorita d’in scel’a sociale, pentru câ pe cum dice Schelling, voi’a personale se frânge in opu­setiune cu voi’a universale. De aci potemu deduce aceea impregiurare, ca statulu liberale nu se pote impaca cu unilateralitatea aristocratica, elu da man’a cu atari idee , ce desvolta s c i i n t­i e­­ e, artele, comercialu si maestri­a, ca mediiace ce aredica omenirea la aceea pusetiune ce-lu mandresce preste rangu si posesiune. D­in contra pe fruntea reg. absolutisticu privimu alte intentiuni pentru câ elu­dice, cu scul­a sociale nasce tirani si despoti, se ivescu diferite lasitati intru oameni , conducu trupulu la trandavia, făcu comploturi, aprindu foculu revo­­lutiunii si latiescu morburi lipicioase. Pe langa atari, civi­­lisatiunea devine falsa , semi-doctii se inmultiescu, sciin­­tiele tanjescu, tari’a morale devine pangarita sub culisa si spiritualitatea periclitata si amenintiata de politiai. Pentru Franci’a a fostu de lipsa ca se se intemple o catastrofa sangeroasa ca se devină acolo unde se afla, pen­tru E­n g­­­i t­e­r’a unu Cop­ou, pentru A m e r­i­c’a unu Washingtonu au trebuitu se se nasca, ca se poata esiste ca atari ce suntu. Candu scrutâmu de presinte istori’a poporeloru, nu suntemu mai m­ultu indatenati ale privi pe campulu de lupte si ale glorifică iu barbarismu , ci le cercetâmu in scól’a sociale, ca se ne convingă, se dicemu : acestu p­o­p­o­r­u e demnu de u­u­m­e­r­e s­e­u!! Acelea popore, cari nu au scóla sociale se potu totu bate, trecu in antea nóstra de misere, de mórte, de lasie, pe cum e Turcia, R­i­s­s­i’a si Orientul­u. Russia nu demultu ne dedeo d­oveda eclatanta, câea e inca minorena si atâtu de slaba câtu nu se incérca , de sine, a se prinde nece de unu cadavru. E bine , si pentru ce ? pentru câ in Russi’a totu e falsitate, ea are mai multi semi-docti, pentru câ Russi’a tóté voiesce se le reducă, la ide’a de r u s o m a n­­ a. Nefericita statu, si nu stie ca acolo unde ar’ voi se pornesca , va conveni cu civilisatiunea ce si-va resbuna pentru barbarismu dicandu-i: ci vilisare si nu fanatismul! Dar’ asia i absolutismulu, tata creatiunea lui e falsa, prin urmare nece fetii lui nu potu fi alta de câtu s­i a­r­­­a­­t­a n­e­r­­­a ascunsa si sustienuta cu cnuta. Ce este mai despretiuitoriu de câtu falsitatea ? eine­­su mai periculosi de câtu semi-doctii ? ce e mai nesuferi­­bilu de câtu fetii unui regimu absolutisticu ? Aceștia suntu demonii, cari latiescu întunecimea si ne făcu­se sentimu abusurile si tortu­rile d’in tartaru. Ce intiuintia a avuta asupr’a nostra absolutismulu, ad. facia cu institiCiunile de invatiementu, cu acést’a oca­­siune nu voiu tracta , ci me voiu opri la scól’a sociale, seu mai bine disu la abusurile acelea cari seduseră tinerimea depre calea vertutii. Dar’ se nu fiu reu intielesu, nu voiescu se atacu acolo unde vieţi­a e inca romanesca , nici pe tinerii aceia nu-i voescu a-i îndrumă cari suntu mandri’a noastra si făcu su­­perbi’a nationale, ci, me credeţi, abusurile, acesta e inten­­tiunea mea. E p i c u r u v e ji i n­d­u la R­o­m’a a desmora­­lisatu tenerimea româna; chiaru asia si fetii absolutismului stricară tinerimea presinte. Si cine fura acelea personage ? dar’ cine nu-i cuno­­sce? cine nu cunosce pe adunaturile , pe cumperatii, pe laşii, pe interesaţii venetici d’in lume pentru traiu si esis­­tintia a ne maltrată si desmoralisă. Corbii candu se punu pre unu cadavru primă data-i scotu ochii , asie ,si acestia ne atacara moralitatea apre a ne poté nimici mai curundu. O ! dar’ acelea eveneminte suntu dureróse sunt nevin­decabile, eu dicu, si credu , ca pre romane­­­u­ in­­canta strain­ulu si la peri­rea lui numai atunci cugeta. Tenerimea nostra crescută si sedusa prin ei , in fine deveni escedinte; o vedemu apoi emulandu in beuture si coruptiuni, asia cata nici se mai rusinău a dice : a­céstea e bravura si viétia, modernitate ii ii erese­a. Urmările fura triste, si sunt mai triste de câtu se poţi ceti, fara de a nu te cuprinde fiori, in foile publice anun­­ciulu loru de móarte. Odata Corneli’a se laudă: ca fii ei suntu mărgăritare, si nu i poate schimbă cu toata lumea acést’a. Aceia e rău Grachii!! Acum se ’ntempla alta cum, părinţii noştri se plangu , ca sunt necesitaţi a se luptă cu celea mai mari necasuri si lipse familiari, câ-ci lucsulu e mare, vestmen­­tele scumpe si venitu pucinu. Au dreptu aceşti părinți candu se vaeta in suspine dureróse, si-si incretiescu fati’a, si-si albescu perulu asia de tempuriu, câ-ci acum tóate s’au stricata , tóate le-au pangarita fetii absolutismului cu ochelariu. (Va unna.) 360_

Next