Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
Concordia_1867_07-12 - 1867-11-30 / nr. 91
komiei tiere, adeca in aceea ce privesce „militi’a, finanti’a , si comercialii “ 3. Croati’a doresce ca „ C a a s e e comuni“ cu Ungari’a se se administreze in comunii si anume Croati’a si va alege represintantii sei d’in gremiulu dietei sale proprie ; mai incolo doresce ca se se determineze o chiara generale , ca in ce proportiune are se fia represintatu regatulu triunitu in delegatiune; 4. doresce re’ncorporarea Dalmatiei si desfiintiarea confiniului militariu, in privinti’a Fiumei si sustiene regatulu triunitu drepturile. In fine protesteza in contra legii electorale octroiate si doresce ca causele suversante intre tierele sorori se se aplaneze prin deputatiuni regnicolari pre base paritetica si după aceea diet’a de Zagrabi’a se aiba dreptu de a de decide asupra învoielii. Halmagiu, 17. nov. 1867. In unulu79. a stimatei fete „Concordia“ cetii o corespundintia datata d’in Bode sei 25. opt. a. c. sub numele preotului de acolo Niculau Butaru, in sensulu careia, corespundintele se incerca a reflecta o parte a corespundintiei mele d’in 16. sept. a. c. aparuta in mnului 72. alu „Concordiei“ si adeca : a învinui si Din’a 8a pe Reverendissimulii 1). protopreutu si administrat pre Ioane Munteanu pentru necercetarea scóleloru d’intre câteva comunități, la care corespundintia mi-iau libertatea a respunde urmatoriele : Pre langa tóate ca insusi corespundintele recunosce debilitatea corporale si pendulu greu de oficiu alu D. protopreutu adm. I. M. totusi mai târdioru vre, ca acelu Dnu protopreutu. ..care administreza done protopopiate, cari se intindu dela „Silindia“ pana la „Prislopu“ langa „Baia de Crisiu,“ si cari după convingerea mea numera preste 50 mii de suflete , si preste 45 de seule, pre langa aceia întinse pe unu locu asia de in ajíte sil , precum Dlui corespundinte pre bine i-este cunoscutu, se fie necondiționații si cu periclitarea pucinelei sale sanetati silitu a cercetă toate seulele de arendulu intr’unu restempu si necorespundietoriu ; mi se pare ca Din’a ta die corespundinte inca nici n’ai idea despre unu oficiu mai ponderosu, caci candu ai avé ace’a apoi ai avé si sfiela de a respeptă pe superiorii Dtale, si a nu pofti de la ei ce este preste potintia, precum ai facutu in corespundinti’a Dtale d’in 25. opt. a. c. si precum o facil si D. not. Gr. P. d’in Aciuva fara unu picu de rumegare dandu cu bât’a in balta, de ce acestu d’in urma inse se jeluiesce după ce si-a venitu la socotéla. Sciu eu pré bine si precepu on. părinte caus’a scolara, si sciu si ace’a cu ce-i deforinti’a unuia si altuia in asta privintia , si pentru ace’a n’am de cugetu a descuragia spiritele cele esaltate pentru scopurile sânte, precum suntu si este si a Evdlissimului Din protopreutu administratore , si voiescu numai se-ti descoperii adeverulu spalandu in antea onor. publicu rugin’a si negrel’a ce voiţi câtiva s’o radeti de pe fati’a celui ce o merita si s’o lipiti pe fati’a unei persone stimabile si demna de respeptatu precum e si a Rudissimului Din protopreutu, pre care, pentru doveditu’a-i energia si dreptate —pre semne unii d’in subalternii sei — vreu se-lu negresca. Concedii eu câ trebele scolare trebue se prefereze pe tóate altele treburi si credu si sciu bine, câ numai cu abnegare de sine póate cineva se reusieze cu sculele, dar’ totu o data sciu si ace’a, câ Rudissimulu Din administratore , chiar’ numai pentru aceia a primitu sarcin’a administram acestui protopopiatu pe sine, ca si in acestu protopopiatu plinii de incalcitare si încurcature de ale suspendatului protopreutu P. M. se introducă ordulu bunii spre indestulirea clerului si a diecesei, precum lu pote observă ori si cine in protopopiatulu 'Buteniloru, si ca nu cumva cineva se si inchipuiesea ceva d’in asertiunile mele, cutezu a descoperi on. publ. câte-Va d’in incurcaturele suspendatului protopreutu P. M. d’in Halmagiu, precum *) : a) D. protopreutu suspendatu P. M. in anulu 1854, d’in grati’a Maiestății Sale pre bunului Imperatu si Rege, pentru redicarea scóleloru gr. or. dearse in tempulu revolutiunei d’in 1849 capeta si primi la maica sa 700 fl. m. c. Santi’a sa vediendu câ cu acest’a suma , cu nepotintia de a face scóal’a decise laolalta cu vre-o 5—Corasieni ca se se asiedie aceasta suma pe interesu cu 24% pana atunci , pana candu va cresce unu capitalii mai mare , cu care apoi usioru se se poata face scoala, înt’ă sa se numi de perceptore si P. P. de controlorii , si de locu in urm’a acelei decisiuni (firesce ca verbala) si inpartira banii toti , dar’ numai la cei de fatia, cari se si subscrisera si de obligară a plati 24% la anu, fiindu cu scopulu e pré santu. Banii acestia remasera pe la respeptivii pana la ah. 1859, candu curatorele civilii de scóla d’in locu , care avea mare sete se vedia ca pana la ce suma s’a urcata acelu capitalii, si doria tare de a vede in opidulu Halmagiu o scóla câtu de câtu , pentru ca se si arise d’in anu in anu a luă casa de scóla in biru si-i cadea siodu la socotéla cu unu opidu cu atâtea sate in giurili si cu unu capitalii nicuntu spre acestu scopu , si totusi se remafia atâtea tempu fara scóla, ceri socóta de la suspendatulu protopreutu P. M. care inse o denega; curatorele civilii nu se indestull cu atât’a, ci facil pasii necesari pana la guvernulu de atunci transilvaneanu, de unde prin magnificulu consilieriu de scóle de pe tempulu acel’a D. Va si cin in scurții primi incunoscintiarea, ca protopreutulu P. M. este silitu de locu a da socota despre cei 700 fl. m. c. Dar’ ce se vedi, d’in ace’a socota, D. protopreutu P. M. areta cu socot’a sa ca d’in cei 700 fl.m.c. dați in juliu 1854 pe interesu cu 24% la suta pe anii. in a. 1859, are unu capitalii totalii numai de 300 fl. v. a.!!! Ace’a socota erâ plina de frase gole , si anume : era menţiune ca Dni’a sa d’in acelu capitalii a platitu salariele invetiatoriloru de pe sate, macaru că salariele acestor’a se adunau de la comunităţi regulaţii si se încasau la Dni’a sa, care era perceptorele generalii alu întregului protopopiatu, si pre langa tóte câ Dni’a sa in anii 1853 1854, 1855, si 1856, primiâ bani pentru toti invetiatorii d’in protopopiatu de la comunități, ilesi pe totu anulu din cei menționați lipsiau câte doi trei invetiatori caror’a ar fi trebuițu se le plateasca câte 200 fl. m. c. la anu. Cu socot’a acee a perfida fuserâmu nenorociți a vede d’in suma de 700 fl. m. c. numai celea 300 fl. v. a. si asia amu fostu siliți a ni face scóala pe calea concurentiei, care afara de materialii ne costă 3127 fl. v. a. si lauda Ceriului , cu scóle avemu numai invetiatori buni ne lipsescu, câci cari i-avemu fiindu favoriţii . P. M. nu-i potemu mişca, ci suntemli siliţi a ne tramite pruncuţii cu spese mari pe ici pe colea la scóle străine ce numai si numai Dlui P. M. avemu de ai multi ami. b) In anulu 1854, la vocea Majestatii Sale Imperatorelui comunitățile besericesci d’in protopopiatulu Halmagiului mai tóte d’in respoteri se deobligara a contribui la imprumutulu naționalii de stătu. Acestor’a li se puse in frunte protopreutulu P. M. si se facil insusi pe sine anteperceptoreie, dicandu-le representantiloru besericesci „aduceti fiiloru banii oferiri in imprumutulu de stătu ca se-i incasezu eu la c. r. perceptoratu , ca nu cumva se ve insiele atare oficiala de la perceptoratu, in urma careia provocări representsantii comuneloru besericesci si prededera bani siorii in mana santiei sale spre a-i administra la locuia seu inca in acelu anu, si remasera in buna sperantia, că adi mane si voru primi obligaţiunile si interesele, dara dorere ca pana indiuma de adi numai primiră nici obligaţiuni nici interese. Se aude inse acuma de vre-o 2—3 luni incoace , de candu D. administratoare misca toate petrele in asta privintia, ca ar’ esiste vre-o 6—7 obligațiuni in cas’a allodiale a comitatului depuse, dar’ si acelea numai câte pe diumetate d’in sumele plătite. Mi se pare D. corespundinte N. B. ca si beseric’a Dtale inca e daunata cu astufeliu de bani, suntu daunate tote besericele celea ce si altu cum suntu destulu de serace, dar’ e daunatu si insusi statulu ! spune-mi dara cine e caus’a la acestea? c) D. protopreotu P. M. înainte de asta cu *) Cele ce urmezaaci despre suspendatulu din protopreotu P. M. le publicamu numai la insisteiva si sub responsabilitatea dlui corespundinte. (Red.) F 0 I S I 0 R’A. Meditatiuni romanesc!, VI. Ceva despre s c a l’a sociale, si unele trasuri caracteristice ale ei, nu va fi de prisosit acum candu se dice si predica , ca tóte trebue invetiate in reuniuni si societăţi; acum candu lumea culta nu poate esista fara de viétia sociale ; acum candu moralulu, diriginti’a si perfecţiunea simt profesate si protegiate de modernitate ; acum candu scól’a sociale se obtrude a lat! lumîn’a civilisatiunii, a moderă abusurile ascunse sub masc’a legii si a aduce in armonia interesulu personale cu dreptulu umanu, di ou , au va fi de prisosu a aruncă o privire fugitiva in scól’a sociale, in care multu pucinu traimu si noi. Societate ! striga lumea culta , pentru ca in acést’a scóla mai bine se judeca si se putu vedé că intr’o specula posibilitățile spirituali; de alta parte scimu cu poterea creatoria numai asia se poate desvolta , daca devine îndemnata, rivala si din opusetiune cu alte poteri. Fi c lie dice: omulu numai intre oameni poate se devină omu. Dar’ alta cum si de la natura sui temu creați, in scóal’a sociale, fara care nici amu poté esista; aci ne desvoltamu poterile spirituali; aci devenimu capabili spre a ne sustiené ; aci moralulu si meritele suntu respectate ca atari. Acést’a scóala d’intre toate si-a ajunsu si perfecțiunea ei, pentru ca s’a facutu basea unui statu liberale, face regimulu cehi mai populara , si conduce nationalitatile spre inflorire si prosperare , de orace e dirigeatu si sustienutu de o idea isvorita d’in scel’a sociale, pentru câ pe cum dice Schelling, voi’a personale se frânge in opusetiune cu voi’a universale. De aci potemu deduce aceea impregiurare, ca statulu liberale nu se pote impaca cu unilateralitatea aristocratica, elu da man’a cu atari idee , ce desvolta s c i i n ti e e, artele, comercialu si maestria, ca mediiace ce aredica omenirea la aceea pusetiune ce-lu mandresce preste rangu si posesiune. Din contra pe fruntea reg. absolutisticu privimu alte intentiuni pentru câ eludice, cu scula sociale nasce tirani si despoti, se ivescu diferite lasitati intru oameni , conducu trupulu la trandavia, făcu comploturi, aprindu foculu revolutiunii si latiescu morburi lipicioase. Pe langa atari, civilisatiunea devine falsa , semi-doctii se inmultiescu, sciintiele tanjescu, tari’a morale devine pangarita sub culisa si spiritualitatea periclitata si amenintiata de politiai. Pentru Franci’a a fostu de lipsa ca se se intemple o catastrofa sangeroasa ca se devină acolo unde se afla, pentru En gi ter’a unu Copou, pentru A m e ric’a unu Washingtonu au trebuitu se se nasca, ca se poata esiste ca atari ce suntu. Candu scrutâmu de presinte istori’a poporeloru, nu suntemu mai multu indatenati ale privi pe campulu de lupte si ale glorifică iu barbarismu , ci le cercetâmu in scól’a sociale, ca se ne convingă, se dicemu : acestu poporu e demnu de uumere seu!! Acelea popore, cari nu au scóla sociale se potu totu bate, trecu in antea nóstra de misere, de mórte, de lasie, pe cum e Turcia, Rissi’a si Orientulu. Russia nu demultu ne dedeo doveda eclatanta, câea e inca minorena si atâtu de slaba câtu nu se incérca , de sine, a se prinde nece de unu cadavru. E bine , si pentru ce ? pentru câ in Russi’a totu e falsitate, ea are mai multi semi-docti, pentru câ Russi’a tóté voiesce se le reducă, la ide’a de r u s o m a n a. Nefericita statu, si nu stie ca acolo unde ar’ voi se pornesca , va conveni cu civilisatiunea ce si-va resbuna pentru barbarismu dicandu-i: ci vilisare si nu fanatismul! Dar’ asia i absolutismulu, tata creatiunea lui e falsa, prin urmare nece fetii lui nu potu fi alta de câtu si arata nera ascunsa si sustienuta cu cnuta. Ce este mai despretiuitoriu de câtu falsitatea ? einesu mai periculosi de câtu semi-doctii ? ce e mai nesuferibilu de câtu fetii unui regimu absolutisticu ? Aceștia suntu demonii, cari latiescu întunecimea si ne făcuse sentimu abusurile si torturile d’in tartaru. Ce intiuintia a avuta asupr’a nostra absolutismulu, ad. facia cu institiCiunile de invatiementu, cu acést’a ocasiune nu voiu tracta , ci me voiu opri la scól’a sociale, seu mai bine disu la abusurile acelea cari seduseră tinerimea depre calea vertutii. Dar’ se nu fiu reu intielesu, nu voiescu se atacu acolo unde vieţia e inca romanesca , nici pe tinerii aceia nu-i voescu a-i îndrumă cari suntu mandri’a noastra si făcu superbi’a nationale, ci, me credeţi, abusurile, acesta e intentiunea mea. E p i c u r u v e ji i ndu la Rom’a a desmoralisatu tenerimea româna; chiaru asia si fetii absolutismului stricară tinerimea presinte. Si cine fura acelea personage ? dar’ cine nu-i cunosce? cine nu cunosce pe adunaturile , pe cumperatii, pe laşii, pe interesaţii venetici d’in lume pentru traiu si esistintia a ne maltrată si desmoralisă. Corbii candu se punu pre unu cadavru primă data-i scotu ochii , asie ,si acestia ne atacara moralitatea apre a ne poté nimici mai curundu. O ! dar’ acelea eveneminte suntu dureróse sunt nevindecabile, eu dicu, si credu , ca pre romaneu incanta strainulu si la perirea lui numai atunci cugeta. Tenerimea nostra crescută si sedusa prin ei , in fine deveni escedinte; o vedemu apoi emulandu in beuture si coruptiuni, asia cata nici se mai rusinău a dice : acéstea e bravura si viétia, modernitate ii ii eresea. Urmările fura triste, si sunt mai triste de câtu se poţi ceti, fara de a nu te cuprinde fiori, in foile publice anunciulu loru de móarte. Odata Corneli’a se laudă: ca fii ei suntu mărgăritare, si nu i poate schimbă cu toata lumea acést’a. Aceia e rău Grachii!! Acum se ’ntempla alta cum, părinţii noştri se plangu , ca sunt necesitaţi a se luptă cu celea mai mari necasuri si lipse familiari, câ-ci lucsulu e mare, vestmentele scumpe si venitu pucinu. Au dreptu aceşti părinți candu se vaeta in suspine dureróse, si-si incretiescu fati’a, si-si albescu perulu asia de tempuriu, câ-ci acum tóate s’au stricata , tóate le-au pangarita fetii absolutismului cu ochelariu. (Va unna.) 360_