Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)

1867-05-04 / nr. 36

Anulu VII. 36.1603. Pest’a, Joi, 10 L maiu 1867. Ese de done ori in aeptemana Joia si Dominee.’a. Pretiulu pentru Austria pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 5 fl. v. a. , trei lune . . . 8 fl. v. a. Pentru Romani’a ei Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. jumetate ... 7 fl. v. a. trei lune . . . 3 fl.50cr.CONCORDIA. DIURN AID POLITIGU SI LITERARID. Prenumeratiunea se face la „Edîtur’a Concordiei“ era corespundintiele la Redactiunea diurnalului S t r a t’a PS lerieloru (Hutgasse) Nr. 1. unde sunt a se adresă tote scrisorile ce privescu administraţiunea, spediîtiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 10. cruceri de linia. — Pretiulu timbrului imp. reg. a 30 cr. pentru una publicare, e a se tramite deodata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu sînguratecu costa 10 cr. v. a. REVISTA POLITICA. Pest’a, 15/3. maiu 1867. In 13. 1. c. se întruni diet’a Ungariei la una siedintia in care după cetirea protocolului d’in siedinti’a trecuta, presiedintele areta că au sositu credentiunalele lui Nicolau Szabó septemvir, alesu deputatu d’in cottulu Vas si ale lui Colomanu Buocz alesu d’in cottulu Hont. Mai incolo presied, dechiara, că deputaţii Paulu Konkoly si Georgiu Plathy fiindu aleşi vice comiţi, si-au depusu mandatulu de dep. Se aretara apoi petitiunile sosite si dup’aceea referinţele comissiuni verificatorie ceti opiniunea acestei comissiunei, conformu careia deputaţii cari-si dederu credentionalele in sied, trecuta, ministrii : bar. Eötvös, de Miko, Stef Gorove, M. Lonyay, Pulszky, Betegh si Gecző se dechiara de deputaţi verificaţi pre langa reserv’a indatenata de 30 de dile. După acestea pres. spune că va fi de lipsa a face acum despusetiune in privinti’a impartirei membriloru dietei in noue secțiuni fiindcă se voru lud la pertractare proieptele de lege. Daca onor. ca sa poftesce, acést’a se pote intempla si acum. Suntu 360 de deputaţi verificaţi, si asiă in cele d’antâiu doue secţiuni vinu câte 41 si ’n celelalte câte 40. Numele astă dara se voru ceti in ordine alfabetica, se voru pune in urna si apoi se voru scote. Portarea dietei croate storce respectulu chiar’ a contrariloru. Eppulu Strossmayer si ex-cancelariulu Mazuranic s’au departatu, inse deşi lipsiră d’in dieta aceşti doi corifei ai partitei natiunale, croaţii areta că ei, daca se recere, sciu se fia toti corifei intr’ eluptarea drepturiloru cele sacre, cari competu unei natiuni, carea are cunoscintia de sine si voiesce a se aventa la unu gradu de cultura care numai asia se pote ajunge de se voru delatura tote pedecile ce i se păru a se opune desvoltarii si progresului ei natiunale. Cetitorii nostri in multi de asta di voru avé in vedere tota portarea dietei croate, d’in care voru cunosce că cum stă treb’a cu croaţii. Unu telegramu de eri (14. 1. c.) d’in Zagrabi’a ne spune, că in siedinti’a de eri s’a cetitu unu rescriptu imperatescu prin care se santiuneza legea despre iresponsabilitatea si immunitatea deputatiloru. S’a escatu o disputa de totu viua asupra întrebării: ca are se se iee la pertraptare adres’a care respunde la rescriptu ori nu ? Diet’a a decisu că nu se va apucă de pertraptarea adresei pana atunci, pana candu numitulu articlu de lege despre immunitate nu se va santiună in forma legale si constitutionale, la acést’a drept’a a paresitu sal’a. Nu scimu daca are guvernulu intentiunea pertraptă cu acésta dieta seu facundu apelu la popom o va disolvâ, câ se mai cerce alta opiniune, câci cu acésta se pare ca nu o va duce la cale. Mai la vale publicămu in estrasu cuventarea comisariului regescu d’in Transilvani’a, care a tienut’o candu si-a ocupatu loculu presidiale la guvernulu Transilvaniei. Diurnalulu d’inClusiu „Korunk“ scrie, ca comisariulu regescu a chiamatu la conferintia pre toti comitii supremi, cari se si infatisiara. Mai incolo dice, câ in acesta conferintia majoritatea s’ar’ fi dechiaratu pe langa conchiamarea comiteteloru d’in 1861. era Esc. Sa a ordinatu , câ fiecare prefectu se-si dee parerea motivata in scrisu, ce apoi se va suscerne ministeriului ungurescu. Noi nu credemu câ prefectii comitateloru au potutu recomandă asiă ceva, ei cari sciu forte bine opiniunea publica a maioritatii, trebue se iee in consideratiune cu comitetele d’in 1861. asia numite chiminiane suntu o batujocura a egalitatii de dreptu pronunciate in 1848, nu mai multu de câtu o insulta aruncata natiunei romane care a trecutu prin atâte sisteme. Noi in privinti’a relatiuniloru transilvane d’in capulu locului ne-amu dechiaratu de mai multe ori, si amu chiamatu atenţiunea fratiloru de la potere, — ca înainte de a întreprinde astă ceva in Ardelu se binevoiesca a consultă pre barbatii naţiunii romane. Ce atinge lucrurile esterne asta-di suntemu in placut’a pusetiune a spune lectoriloru nostri cumca resultatulu conferintii de Londr’a a delaturatu fric’a unei erumperi de resbelu intre Prusi’a si Franci’a , tocma foiele de adi aducu unu telegramu d’in Pariau, in care se dice, ca ministrulu esterneloru dlu Moustier a dechiaratu in siedinti’a d’in 13. 1. c. a corpului legislative, cumca tratatulu subscrisu sambeta (11.) reguleza definitivu pusetiunea internationale a Luxemburgului. Comunicatulu dâ o reprivire asupr’a escarii si decurgerii cestiunii de Luxemburgu pana la conferinti’a d’in Londra, si laudandu accentueza impartialitatea mariloru poteri in ace’a staruintia, ca se se alunga o regulare derepta si onesta. Marele duce de Luxemburgu s’a dechiaratu pe langa sustienerea legatureloru, care împreuna marele ducatu cu cas’a orania. Luxeraburgulu înceta de a mai fi orasiu intaritu, si marele duce si sustiene dreptulu de a tiene acolo trupa necesaria pentru asecurarea ordinii publice. In patru lune se voru schimbă ratificatiunile; după ratificare Prusia indata se va apucă de desiertarea cetatii. Marele duce s’a oblegatu, ca va face tote despusetiunile de lipsa pentru transformarea cetatii in locu publicu derimandu atât’a, câtu va pretinde împlinirea vointii poteriloru mari. Traptatulu corespunde pe deplinu pareriloru guvernului francesu, si asecureza nedependinti’a marelui duce de Luxemburgs Moustier accentueza faptulu , ca acesta conferintia este prim’a, careia i succese a pune stavila bataiei, in locu se urme bataia si se sanctiuneze resultatele bataiei. Acest’a e unu semnu pretiuitu, ca au ajunsu a avé valore instiintiele, asupr’a carora se se bucure toti amicii progresului si ai civilisatiunii. Dela dîet'a Croaţiei. La 9. maiu era si se intr’unira deputaţii Croaţiei la siedintia sub presiedinti’a v. presidelui primariu dr. Siuhai. După cetirea si autenticarea protocolului siedintiei trecute, presiedintele areta credentiunalele lui Urbanei ci deputatulu de Iaska, si ale lui Ladisl. Medici deputatulu deTuropolita, cari se prededera comisiunii verificatorie. Mai departe anuncia, ca principele Filipu Batthyányi si eppulu Nicolaevici si escusa absinti’a prin morbu, — Mazuranici ex-cancelariulu si depuse mandatulu, si cumca pe substitutulu acestuia luchiamă pre cale telegrafica pentru a se infatisiă la dieta. Deputatulu M. Horváth propune, că pentru cercurile, in cari representantii si dau demisiunea, se se ordine numai de câtu alegeri noue. Primindu-se acésta propunere unanimu presiedintele lasa se se cetesca o petitiune a cortului Zágrábiei privitoria la întregirea armatei, in carea se dice, cumcâ meetingulu dela 26. fauru 1867, a decisu, că diet’a se se nesuiesca a poté reuși in câtu se pote cu programulu despre întregirea armatei formulatu in 28. dec. 1866., si se interpeledie procederea neloiale a cancelariei aulice facia cu comitatulu. Deputatulu Dutcovici, protonotariulu cortului amintitu face cu privire la petitiunea susatinsa urmatori’a propunere: Diet’a se alega pentru desbaterea acestei cause o comisiune constatatoria d’in 5 membri, carea va ave a-si susterne opiniunea sa casei in restempu de 48 ore. S’a mai aretatu inca o părere a lui Vujcan o vie, care propuse o comisiune de 10 membri, inse venindu lucrulu la votu, se primi propunerea lui Dutcovic. După aceste se cetiră cateva petitiuni, tote de cuprinsulu, că diet’a se faca despusetiunile recerute pentru delaturarea lui Cseh a comisariului regescu. Dr. Racki, insinua la protocolu urmatori’a propunere relativa la destituirea comisariului reg. si la autografulu Maj. Sale de la 27. apr. indreptatu câtra ministrulu-presiedinte cont. Andrăssy: „Considerandu pre inaltulu autografu de la 27. aprile 1867. indreptatu câtra ministrulupres. ung. in care se dice, că Fiume se fia representata in diet’a Ungariei la ocasiunea încoronării si a diplomei inaugurali , precum si la stavenirea afaceriloru comuni, considerandu petitiunile cercuriloru Vinodol, Pelnice, a comitateloru Buccari, Kopreinitz, Crisiu (Körös) si cea a cetatii Karlsstadt, propriu, ca Cseh com. reg. se se destitue, pentruca d’insulu in locu de a delatura conflictele, mai tare le promovedia. Ma aceste suntu in contra dreptului publicu alu regatului trei-unitu, caci transactiunile , intre Ungaria, regatulu trei-unitu, si intre Fiume, ca o parte intregitoria a aceluiasi regatu treiunitu, inca nu sufinite. Dupa ce in 1848 tote legaturele au incetatu, prin urmare Fiumei nu i se pote oferi votu in diet’a Ungariei, noi amu repetitu conclusulu de la 20. fauru 1866, care fu primitu cu unanimitate, si protestamu in contra a ori ce amestecu alu ministeriului ung. in căușele Fiumei, precum si contra a ori ce procedere, carea ar’ vatema integritatea si dreptulu publicu alu regatului trei unitu.* (Aplause îndelungate d’in tote partile si d’in galerie.) Dupa aceste veni unuincidinte neplacutu. V e rneda , deputatulu orasiului Fiume, voiesce a vorbi in limb’a italiana, inse pe langa tote, cu presiedintele fece pre casa atenta la unu asemine casu intemplatu in sesonulu trecutu totusi fi intreruptu prin strigate si siueraturi grozave , in urm’a caror’a acestu deputatu d’impreuna cu Martini si Randich părăsiră siedinti’a. Acum’a se escala in galerie nesce tipete si siuraeturi grandiose, fara capetu; partit’a uniunista a pretinsu ordine si presidere abié si abié potu molcomi passiunile cele iritate. Deputatului o n c i n a este de parerea, ca se se departedie d’in galerie aceia , cari conturba leniscea, era ceialalti se remana acolo. Z i v k o v i c (uniunistu) nu este pentru partea prima a propunerii lui Racki, era partea a doua o primesce de a sa. Dupa ce au mai vorbitu inca câtiva deputati pro si pre putieni contra se puse sub votu propunerea lui Racki si se primi cu majoritate preponderante. Apoi se dede cetire raportului comisiunii de 9, care vnse numai in siedinti’a viitoria (11. 1. c.) se va luă la desbatere generale. In fine se alesera membri pentru comisiunea, ce s’a decisu a se esmite in caus’a petitiunii cottului Zagrábiei; de membri acelei comisiuni se alesera : Viriacovic, v. comitele cottului Seremu, Ioane Osegovic, v. com. cottului Crisiu, H. Ciaci protonotariulu cottului Varasid, dr. Jordanu, adv. H. Voncina v. comit. cottului Fiumei. Cu aceste siedinti’a se redica la 123/* ore d. a. Comisiunea de 9. puse dietei spre desbatere (la 11.1. c.) trei proiepte de adresa, d’intre cari: unulu este alu maioritatii partinitu de câtra Mrazovic, Racki, Cepulici, Prica si Mazuranic fostulu cancelariu, carele precumu amintiramu mai susu si depuse mandatulu ; alu doile alu minoritătii partinitu de b. Heirenbach, Zivkovic si dr. Stoianovic; si alu treile este votulu separatu aiului Percovac. Puntele mai esentiali ale proieptului majoritatii (ale partitei nationali), dupa cum ni le impartasiesce „Presse“-a vechia suntu urmatoriele: „Suntemu gata a ne alatura langa intentiunile M. Tale, cu atâtu mai vertosu, câci M. Ta promiti conservarea autonomiei si a drepturiloru istorice ale regatului trei unitu. Sperâmu, câ aceste promisiuni se voru realisâ conformu art. 42, de la 1861. Acesta o asceptamu, pentru ea M. Tatieni la sancţiunea pragmateca. Acesta sancţiune asecura integritatea si autonomi’a tuturoru regateloru si tiereloru austriace. La aceste sperantie ne indreptatiesce cursulu de pana acum alu transactiuniloru cu Ungari’a.