Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)

1867-06-25 / nr. 49

Anulii VII 49.515. Pesta, Domineea, 7. juliu 25. juniu 1867. Ese de done ori in septemana Joia si Dominec’a. Pretiulu pentru Austria pre anu intregi . . 10 fi. v. a. „ jumetate de anu 5 fi. v. a. . trei lune ... 3 fl. v. a.CONCORDIA. jumetate ... 7 fl. v. a. trei lune ... 3 fl.50er. DIURNALC POLITICO SI LITERARII. Pentru Romania si Strainetate pre anii intregii . . 14 fl. v. a. Prenumeratiunea se face la „Editur' a Concordiei“ ora corespundintiele la lredactiunea diurnalului S t r a t’a Pelerieloru (Hutgasse) Nr. 1, unde sunt a se adresa tote scrisorile ce privescu administratiunea, spedîtiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 10. cruceri de linia. — Pretiulu timbrului imp. reg. a 30 cf. pentru una publicare, e a se tramite deodata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu sînguratecu costa 10 cr. v. a. Pestea, 6. juliu 24. juliu 1867. In dilele mai de curandu am primitu declararea lui Ludovicu Kossuth, publicata in tote jurnalele unguresci si nemtiesci, in care se aduce la indoiela asertiunea nostra espresa cu tota solenitatea in siedinti’a dietale d’in 21. juniu, in care intre altele, relativu la anulu 1848, am ditu: ca daca romanii nu se voru supune si in 8. dile nu voru depune armele, fara nici o crutiare se voru sterge de pe facl’a pamentului si c. a. Romanii d’in tote coltiurile tierei voru sei, esi tote acele ce le-am disu noi in siedinti’a dietale de atunci, suntu fapte complenite. Romanii d’in tota Transilvani’a si voru poté aduce aminte de proclamatiunea amintita; aceea o pastreza fie-care romanu, in a caruia mana a sositu, ca unu amanetu, ca o reliquie; romanii dara toti voru sei, ca la ocasiunea desbaterii dietali de atunci neamu provocatu la o fapta ce nu se pote denega; ba credemu, că după ce proclamatiunea acestea intitulata: Apelu catra romani, si datata d’in 10. opt. 1848, subscrisa de Lud. Kossuth ca presiedintele comissiunii de aperarea tierei si cele M. Eszterházy, — s’a espedatu in tote partile locuite de romani, — multi d’intre fraţii noştri d’in Ardealu voru fi pastratu cate-uuu esemplariu. Rogâmu dara pe toti fraţii nostri, cari ar’ posie de acesta proclamatiune se se adreseze catra noi pentru ca cu atat’a mai lamuritu se potemu constata adeverulu istoricu. Ne-a suprinsu denegarea dlui Kossuth, dicandu că elu nu scie nimica de esistinti’a unei astfelu de proclamatiuni, care ar’ fi esitu in numele lui; voi fratiloru romani toti o soiti, toti ati sentitu tristele ei urmări, ba sciţi si aceea, că voi mai alesu in urm’a acestei proclamatiuni v’ati aperatu esistiuti’a vostra natiunale. Inse natur’a romanului e blanda si pacifica; elu trebue se uite trecutulu, elu are de lipsa de unu repausu mai indelungatu , ca se sipota restaura pierderile cele enorme ce fuajunse in 1848, in anulu liberării poporaloru; are lipsa inca si de cultura, de mu zelu natiunale mai desvoltatu, ca se se pota mesura cu alte popora ce locuescu in Ungari si Transilvania; si preste totu are trebuintia, ca se traiesca in ce’a mai buna armonia cu tote poporele d’in patria, si se traga velulu uitării peste cele trecute.Proverbuluromanului, tiene minte se fia stersu d’in vocabulariulu eveneminteloru d’in acesti doi ani tristi. Ce in momintele de facia mai de aprope ne atinge, e dorinti’a, ca, delaturandu-se tote frecările si discordiele se domnesca intre magiarii si romanii d’in Transilvani’a cea mai buna armonia; si cu deosebire tragemu atentiunea fratiloru magiari, in a caror r amane e pusa tota administratiunea comitateloru, ca se arete in fapta egalitatea de drepturi, buciumată și colportată de atate ori d’in partea loru, dicundu că restituindu-se constituirea avitica voru sei se fia mai liberali intru impartirea drepturiloru de catu centralistulu Schmerling. Dieta Ungariei, Siedinti’a casei repr. «lela 27. juniu. Presiedinte: C. Szentiványi; notariu L. Horváth. După autenticarea protocolului siedintiei premergatorie presiedintele areta abdicerea de ablegatii a lui M. Miko, judele regescu alu scaunului Muresiu-Ostorheiu , si mai multe recurse sosite dela siedinti’a trecuta. P. Somsich ascerne casei o rogare a alegatoriloru d’in Félegyház, in care se plangu, ca incuisitiunea ce s’a ordinatu in contra alegerii lui Hrabovszky, inca nici pana adi nu e resolvata. Böszörményi ca trimisu pentru incuisitiune, dice, că d’in caus’a sanetatii n’a potutu ca se reporteze despre resultatulu incuisitiunii, acum fiindu sanetosu peste cate va dile va ascerne raportulu respective După acest’a s’a votatu pentru alegerea membriloru comissiunii tramitinde spre esami- ! narea si cernerea propusetiuniloru făcute d’in partea ministeriului de justiţia. Resultatulu se va publică in siedinti’a prosima. C. Miko, ministrulu de comerciu face cunoscutu, cumca adi a voitu ca se ascerna o propusetiune, inse d’in caus’a impregiurăriloru ce au intrevenitu o retiene pentru siedinti’a urmatoria. In urma Ales. Mocionyi face atenta pe casa, că in raportulu subcomisissiunii tramisa in caus’a nationalitatiloru, ce s’a impartitu printre deputati se face amintere de 5. aduse cari nu-su alaturate deci se roga ca si acele se se tiparesca si imparta. Cu aceste siedinti’a se închisa. Siedinti’a casei repr. dela 28. juniu. Pres. C. Szentiványi; notari: Horváth si Em. Csengery. Din partea guvernului: de Juliu Andrássy, bar. Eötvös, bar. B. Wenkheim, bar. Lónyay, Stefanu Corove, B. Horváth, c. Em. Mikó. După autenticarea protocolului siedintiei premergatorie bar. Al. Apor, notariulu casei magnatiloru aduce protocolulu de eri alu magnatiloru, care cetindu-se Em. Csengery areta resultatulu votizarii de eri, după care d’intre 271 voturi date pentru postulu de notariu, A. Radich a capetatu 231, cr’ Salaraonu Gajzagó 128. Fiindu pusu pe mes’a casei repres. proieptulu ministeriului in privinti’a caliloru ferate, ministrulu de comunicatiune la motivă in următoriele : C. Em. Mi k a: On. casa ! Anii cei amariti decursi mai de curandu mai cu sema in interesulu nostru au negresit multe, pentru a caror’a suplenire noi intetitu si cu potere dupla trebue se pasimu pe terâmulu aptivitatii. Guvernulu si semte acesta detorintia si fiindu convinsu despre adeveretatea principiului in comune recunoscutu, cumca in mare parte numai bunăstarea materiale ne pote asecura autonomi’a si nedependinti’a nostra, si sciindu si aceea, că patria nostra, ca tiera agronomica, inaante de tote pentru vinderea si pretiuirea producteloru ei are lipsa de midiloce comunicative adeca căli ferate, dorinti’a-i capitale este, ca in tempu cătu mai scurtu se pota infiintia catu mai multe linie de căli ferate. Dar’ o doresce afara de motivele insirate si de aceea, căci cu ingrijire vede, că poporulu mai se rupe sub sarcinele cele grele care lu apesa. Prin clădirea de căli ferate inse se aducu in comunicatiune imense sume de bani, si parte mare d’in aceste (sume), mai cu seria prin lucrarea de pamentu, vine tocmain uian’a poporului muncitoriu, si prin acesta cresce capacitatea de contributiune a acelui a, ti lu pune, in stare de a-si acoperi atătu cerintiele sale proprie, cătu si de a suporta neincungiuravele greutati ale statului. Mai încolo spune, că guvernulu din mai multe recomandatiuni, ce i-au sositu, a avutu ocasiune a se convinge despre aceea impregiurare plăcută, cumcă pe la piatrele pecuniarie ale Europei mai că nici odata n’a asceptatu mai multa potere de bani pentru inlocare, de catu adi. Si acést’a ocasiune favoritoria s’ar’ poté esploata tocma la clădirea căliloru ferate. Deci roga pe casa ca projeptulu privitoriu la călile ferate se lu iee la rendulu seu sub discusiune, si se dec imputerirea ceruta. Projeptulu de decisiune de sub întrebare c urmatoriulu : desbaterii acelui projeptu, ministeriulu prin resolutiunea de facta se imputeresce ; 1) ca neamenajeru se faca tote prelucrările, cari suntu de lipsa spre infiintiarea căliloru ferate, cari au a se clădi in interesulu tierei cătu mai curundu ; 2) ca se se ingrigiesca pe langa conditiuni favoritorie si intr’unu modu catu se pote mai oportunu despre castigarea poteriloru pecuniarie, cari se receru la clădirea căliloru ferate, ce suntu a se infiintia inca in anulu primu; 3) ca, si pana candu se va pote face dispusetiunea mai susu atinsa a legislatiunii in privinti’a sistemului de concesiune si clădirea de căli ferate, cu ajutoriulu capitalului castigatu seu prin concesiune cu amecurare de procente d’in partea statului, se incepa indata lucrurile la liniele: a) Fiume-Ungaria de diosu, b) Cottori-Zagrabi’a, c) Oradea-mare-Clusiu si in fine d) Miskolcz-Hatvan, in privinti’a acelei parti a celoru doue linie prime vnse, care trece prin teritoriulutiereloru soție după delaturarea greutatiloru politice si in genere sub respondietatea sa propria, se pota face totu, ce va află de lipsa pentru clădirea că nu se pote mai eftina si mai cu scopul acestora căii ferate. 4) Despusetiunea făcută pentru castigarea capitalului precum si concesiunea data in privintia cladirei calei ferate se va ascerne dietei spre aprobare si inarticulare. Ag. Trefort doresce ca acestu projeptu se se iee la desbatere inca mane. C. Tisza, desi scie, că aceia, cari cunoscu mai de multu acestu projeptu, dorescu ca indata se se supună la desbatere, inse sustiene, ca cas’a trebue se fia cu ecitate catra aceia, cari inca nu cunoscu objeptulu. I. Besze trage atenţiunea casei la serbatori’a de mane, mai vorbesce P. Somsich, in urma se decide ca se se pertrateze si desbata luni. Facundu-se raportu d’in partea comisiunii permanente verificatorie, N. Röser se verifica definitivu, or’ alegerea lui losifuinii (deputatu d’in Sedisior’a in Transilvania) se nimicesce. După aceste s’a cetitu projeptulu de decisiune asceruutu de ministrulu de finantia in objeptulu deputatiunii alegande in privinti’a precisarii quotei. M. Longay, ministrulu de finantia: Se scie d’in legea adusa in privinti’a afacerilor u comuni, că inaante de tote e necesariu, ca se se tramita o deputatiune, carea consfatuindu-se cu deputatiunea celeialalte parti a imperiului, va ascerne casei repr. proteptii in privinti’a Gestiunii de proportiune. Pe basea raportului acestei deputatiuni va decide diet’a si numai după o statolire a legelatiunii se va pot d esmite delegatiunea, si după ce si delegatiunile s’au invoitu in privinti’a positiuniloru speseloru comuni, se va poté ascerne in a antea dietei unguresci unu bugetu sistemisatu. D’in tote aceste motive guvernului de părere, ca diet’a inca in a ante de ce s’ar’ amena, are ca se esmita deputatiunea , carea in sensulu §§-loru 18, 19 si 20 d’in legea despre afacerile comuni, va incepe pertraptarile asupr’a cestiunii de quota. Se cetesce proieptulu următoriu : Diet’a, amenandu-se tiene de dorita, ca tote întrebările, cari in intielesulu legei aduse in privinti’a relatiuniloru de interesu comune si a modului realisării acelora, suntu a se statori pe calea invoirei reciproce, se se pregatesca su decursulu acestei vacantie, si totu odata inse, ca se se faca tote despusetiunile necesarie, pentru ca ministeriulu inca in decursulu acestui anu se pota suscerne bugetulu statului sanatoriu pe anulu viitoriu, si ca diet’a selu pota desbate: d’in acestu puntu de vedere diet’a tierii esmite o deputatiune regnicolaria costatatoria d’in 15. membri, in care cas’a repr. alege 10. membri, er’ cas’a magnatiloru 5. cu acelu scopu, ca cu deputatiunea de asemene numera a legelatiunii celoru lalte regate si tiere ale M. Sale — presupunandu, că paritatea si delegatiunile lasate pe aceea suntu in principiu recunoscute d’in partea acestei legelatiuni — indata ce ministeriulu respondiatoriu Projeptu de decisiune. Projeptu de decisiine. Si pana candu ministeriulu va pote ascerne dietei projeptu detaiatu despre intreg’a urdiela a caliloru ferate si despre modulu cladirei aceleia , si diet’a va poté despune definitivu in acestu objeptu in urm’a !