Constructorul, iulie 1961 (Anul 13, nr. 599-603)

1961-07-22 / nr. 602

Sîmbată 22 iulie 1961 — nr.­­60S nui vrednic colectiv de instalatori Pe șantierul de la întreprinderea de industrializare a lemnului din Rimnicu-Vilcea, unde se execută noi secții. Trustul de instalații­ montaje nr. 21 a trimis echipe cu practică în­delungată in meserie, capabile să execute o gamă variată de lucrări de o deosebită tehnicitate. Printre ele se numără echipele mentorului Aurel Apostol, cazangiului Gheorghe Cazacu, electricienilor Nicolae Con­­stantinescu și Alexandru Fidanis, sa­­nitariștilor Ion Cojocaru, Dumitru Tincu și Ion Nae, calom­b­­ristului Va­sile Neamțu. Conduși de maiștrii Ion Ene, Teo­dor Niculescu și Vladimir Drotlef, cei peste 150 de instalatori de pe șan­tier au terminat lucrările la rețeaua exterioară de iluminat, conducta de apă potabilă, pavilionul administrativ și transportul pneumatic. Continuă intr-un ritm susținut lucrările de la secțiile de furnire estetice și plăci aglomerate din lemn, de la in­stalația de stropire a buștenilor. Pină in prezent au fost montate cca. E0% (ca tonaj) din utilajele ce ur­mează a­u puse în funcțiune. Colectivul de instalatori de la șan­tierul din Rm. Vîloca s-a angajat, în cinstea zilei de 23 August, să scur­teze termenul de intrare in rodaj a utilajelor din secția P.A.L. T. STROIANI! corespondent Grup social pentuu mineri ' Zilele acestea, colectivul șantieru­lui T.O.M.G. din Săsar a dat în fo­losință, pentru bravii mineri ai între­prinderii „Petre Gheorghe“, un grup social care, în afară de cele 0 dor­mitoare confortabile, avînd o capaci­tate de 324 locuri, mai cuprinde o cantină modernă, spălătorie, magazine și un bordei pentru alimente. La executarea intr-un timp relativ scurt și de bună calitate a lucr­arilor, o contribuție însemnată au adus mun­citorii Mihai Poran, Adalbert Stoll și Ioan Orda, precum și maistrul con­structor Zoltán Leonhardt. ANTON JIADADY corespondent Viza de intrare în depozite o dau comisiile de recepție Pînă nu trece examenul de cali­tate, în depozitele întreprinderii de aprovizionare pentru construcții a D.G.C.Vt.­București nu intră nici un material. Exigența aceasta își are temeiul ei. Pentru realizarea unor construcții­ de ca­litate superioară, con­structorii au nevoie de materiale cît mai bune. La cale 6 depozite ale întreprinderii ființează cite o comisie de re­cepție. Comisiile alcătuite din șefi sunt de depozite, gestionari, teh­nicieni de transport și recepționarii principali: aceștia din urmă fac, îndeosebi, recepția ca­litativă. Depozitele dispun de la­boratoare, dar atunci cînd unele analize depășesc capacitatea termică a acestora, se apelează și la la­boratoare centrale. Comisiile fac o recepție minu­țioasă­ a materialelor. Se urmăresc în special aspectul, dimensiunile materialelor și pieselor primite, ex­pedierea certificatelor de calitate de către în­treprinderile furnizoare. Sînt cazuri cînd la depozite se prezintă unele materiale noi, pe care membrii comisiei nu le cunosc suficient. In asemenea împreju­rări se cere serviciului de sprijinul aprovi­zionare respectiv (ma­teriale de construcții, instalații, prefabricate) din întreprindere și al inginerilor de la C.T.C. care completează co­misia de la depozitul respectiv. In general, în ultima vreme co­misiile de recepție semnalează tot mai puține cazuri de materiale ce nu corespund cerințelor de cali­tate. Asta nu înseamnă că toți furnizorii sunt la fel de exigenți față de produsele pe care le expe­diază șantierelor bucureștene. De la Uzina de sodă Govora, de pildă, s-a primit var bulgări cu 84 pro­cente de praf, care nu putea fi folosit. El a fost respins la recep­ție. Fabrica de mase plastice Bucu­rești a expediat la I.A.C. un lot de țevi P.V.C. pe care comisiile de recepție le-au considerat neco­respunzătoare ; în parte, țevile aveau, aspect urît, erau strâmbe, în masa materialului folosit se puteau observa bule de aer. Adu­­­cîndu-i-se la cunoștință observa­țiile, furnizorul s-a obligat să schimbe cantitatea de țevi respinsă la recepție. Pe cînd comisiile de la depozite recepționează materialele bucată cu bucată, oprindu-se mai cu seamă asupra defecțiunilor ce pot fi rela­tiv ușor sesizate, C.T.C. de la în­treprindere efectuează un control al viciilor ascunse. Controlul acesta se face prin sondaj, iar probele sunt supuse unor minuțioase ana­lize, pe baza cărora se întocmesc buletinele de încercări. In vederea împrospătării cuno­ștințelor, membrii comisiei urmează periodic un ciclu de lecții care le dau posibilitatea să cunoască te­meinic fie calitățile pe care trebuie să le întrunească materialele noi, fie standardele și normativele în vigoare. O. ClMPEANU Ing. St.Hut­ulescu, arii. J. Rădulescu „Organizarea întreținerii și reparării locuințelor" Editura tehnică, 1961 Lucrarea recent apărută abordează un domeniu puțin studiat in literatura de construcții. Problema întreținerii și repa­rării fondului de locuințe proprietate de stat capătă an de an o importanță mai mare, dată fiind creșterea rapidă a nu­­mărului apartamentelor ce se dau în folosință oamenilor muncii ; remedierea din timp­ul degradărilor ușoare care a­­par în­ timpul folosirii locuințelor evită necesitatea efectuării ulterioare a unor reparații de mare amploare. Autorii analizează în mod critic sis­temul de organizare a activității de ad­ministrare, întreținere și reparare a fon­dului de locuințe ,aplicat de Comitetul executiv al Sfatului popular al­ Capitalei (separarea acțiunii de administrare de aceea de execuție a reparațiilor și m­ando­narea ambelor activități de către comi­tetele executive ale sfaturilor populare raionale) și în alte orașe ale țării. Sînt tratate probleme legate de orga­nizarea întreținerii fondului de locuințe, asigurar­ea mijloacelor necesare unei bune întrețineri și reparări a locuințe­lor, organizarea și planificarea activită­ții întreprinderilor de reparată, prețul de cost al lucrărilor. In anexe se dau indicații cu privire la principalele texte din actele norma­tive în vigoare care reglementează gospo­dăria locativă și se enumeră lucrările de reparații curente la clădiri. Atît organele de specialitate din ca­drul sfaturilor populare și al întreprin­derilor, cît și înșiși locatarii vor găsi în această lucrare indicații utile cu privire la păstrarea in bune condiții a fondului de locuri pe proprietatea­ statu­lui. Qri­^nț%&­*?Gn4 f/; Și rapsweawpM ? X«?e ^.dtxftsXar l «55 URMĂRIREA te­LUCRĂRILOR PE FAZE DE EXECUȚIE CAROL MURF­ȘAN, președintele comitetului sindicatului de la între­prinderea de construcții-montaj nr. 1 a D.G . M.-București: „In cadrul întreprinderii noastre, predarea-primirea lucrărilor pe faze de execuție, cu procese-verbale, are o oarecare vechime. Cu luni în urmă, constructorii de pe șantierele noastre, in dorința de a înfăptui sarcinile tra­sate de partid cu privire la calitate, au propus diferite metode menite să contribuie la creșterea simțului de răspundere al muncitorilor. Printre acestea, urmărirea lucrărilor pe faze a fost îmbrățișată cu interes. Acțiu­nea de extindere a fost sprijinită de către cadrele tehnice și activiștii sin­dicali și, pe cele mai multe șantiere, ea a intrat în practica curentă a for­mațiilor. Dulgherii predau cofrajele fierar-betoniștilor; aceștia, la rîndul lor, predau armătura betoniștilor ș.a.m.d. Am răsfoit deunăzi, la șantierul de locuințe din str. Drumul Taberei, un dosar cu procese-verbale de predare­­primire a lucrărilor. Poartă semnă­turile celor doi șefi de echipă și a respectivului maistru. Eram curios să observ ce defecțiuni semnalează ten­­cuitorii, zidarilor roș­ari. Și, cu deo­sebită plăcere, am găsit ceea ce doream să aflu. Ion Stancu, șeful e­­chipei de t­encui­tori, semnează pro­cesul verbal apreciind că zidăria — etajele I—II corp B ale școlii cu 24 săli de clasă — recepționată de la echipa lui Alexandru Petre este de buna calitate, conformă planurilor și normativelor în vigoare c­­i vertica­litate și orizontalitate, ea nu depă­șește toleranțele admisibile. Ceva s-a petrecut în conștiința oa­menilor care semnează acest ment. Dorința de a se prezenta docu­la recepție, ca să zic așa, cu fruntea sus se stimulează grija pentru o ca­litate îngrijită, pentru respectarea prescripțiilor tehnice. Sunt cazuri cînd unii lucrători sînt mai neglijenți, dau lucrări de mîntuială. Tovarășii lor de muncă iau imediat poziție critică împotriva lor. E în joc onoarea, pres­tigiul întregii echipe sau brigăzi. In asemenea împrejurări, retușările le execută vinovații, supravegheați de șeful echipei, înainte ca lucrarea să fie prezentată la recepție. Predarea lucrărilor pe faze de exe­cuție cu proces-verbal dă bune rezul­tate și pe șantierul Obor-Gara de Est (la blocul D, la lotul E ș.a.). In recepționarea lucrărilor pe faze de execuție, în cultivarea simțului de răspundere al constructorilor un rol de căpetenie are maistrul. Unii din­tre conducătorii punctelor de lucru au înțeles rolul metodei. Ei pretind și urmăresc recepționarea lucrărilor pe faze, întocmirea­­ proceselor-ver­­bale. Alții, neținînd seama de sar­cinile primite în acest sens de la con­ducerea întreprinderii, de la comitetul sindicatului, „uită“ însă de procesele verbale de predare-primire. In rîndul acestora din urmă se numără maiș­trii : Dumitru Ionescu, Voicu Mager, Constantin Ionescu de la șantierul de locuințe Gara de Est-Obor ș.a. Situația este cu atît mai curioasă, cu cît unii dintre ei au mai fost admo­nestați pentru slaba calitate a lucră­rilor executate. Se vede că la ei, metoda convingerii este... neconvin­gătoare. Rezultatele bune înregistrate pînă acum în ce privește aplicarea proce­­selor-verbale de predare-prim­ire ne obligă să sprijinim și mai mult ge­neralizarea acestei metode. Ne rămîne să mai rezolvăm o pro­blemă : aceea a formularelor tip. In cadrul altor întreprinderi bucureștene de construcții s-a și creat un aseme­nea formular. 11 vom adopta pe a­­cesta, sau vom alcătui altul. In orice caz, latura scriptică a metodei va fi rezolvată cît mai curînd, fiindcă ac­tuala situație, cînd aceste documente se redactează pe foi volante, cu un conținut diferit, nu mai poate fi pre­lungită“. PE ȘANTIERELE INDUSTRIALE ALE HUNEDOAREI Colectivul de muncă al întreprinderii de constructii siderurgice,Hunedoara și-a îndeplinit in bune condiții sarcinile planului valoric al producției globale pe primul semestru, exmitind un impor­tant volum de lucrări In cadrul noilor investiții de la Combinatul siderurgic „Qlet Gheorghiu-Dej”. • IMPOZITUL DE MINEREU va fi deservit de o mara ra­portul cu o capaci­tate de 25 t și o deschidere de 75,36 m. Tină arum, harnicii constructori au terminat estacada de susținere, inițind ca pe măsură ce sosesc traversele spe­ciale să înceapă și montarea liniei de­­ rulare. La acest obiectiv pe 10 chesoane , s-a terminat elevația, iar o bună parte­­ din zidăria dinspre furnalele 1—4 a și fost înălțată. Intr-un stadiu avansat au ajuns postul trase și instalațiile de forță. • LA SECȚIA NOUA DE FURNALE, elevația turnului de răcire a atins cota­­ 1-12 m și se fac pregătiri în vederea executării ca frajului alunecător. Cît pri­vește turnul de răcire-epurare și castelul­­ de apă, s-a turnat betonul armat pînă la cota 0. S-au terminat platforma de lu­cru din jurul furnalului și sacul de praf. O activitate susținută se desfă­șoară la silozul de minereu și casa tro­­llilor. Construcția metalică a furnalului a fost montată pînă la cupolă. Șantie­rul resimte acut lipsa proiectelor pentru estacada de descărcare, lucrările comu­ne cu aglomeratorul și centrala de su­­flante. Uzinele ,,23 August“ din Ca­pitală întirzie livrarea elementelor de răcire, segmenților de protecție pentru cupolă și a instalației de aer cald. • RITM INTENS DE LUCRU se în­registrează și la noua O.S.M. La cupto­rul nr. 5 se desfășoară lucrările de­ în­­zidire și instalare a serpentinelor de ră­cire suplimentare ; la cuptorul nr. 6, unde canalele de fum au fost isprăvite, construcția metalică și coșul de fum sunt și ele aproape terminate. In hala de pregătire a lrigotierelor (extindere), devierea conductei de apă industrială este executată în proporție de 90%; succese de seamă au olt ți­nu­l monturii construcțiilor metalice pe linia de 33 m. Podul rulant, ridicat pe cale, va intra în funcțiune chiar în cursul acestei luni.­­ LUCRĂRILE LA LAMINORUL de sîrmă, profile mici și mijlocii s-au dez­voltat intr-o vreme foarte repede. Pa­ralel cu lucrările de organizare, con­structorii au atacat și obiectele d­e bază, ceea ce a făcut ca bala liniei de sîrmă să fie ridicată și acoperită . In celelalte bare se montează formele acoperișului. Pe șantier a sosit în parte și continuă să sosească utilajul tehnologic, dar nu­ în cantitățile și la termenele stabilite inițial. Situația aceasta face ca încă de pe acum, șantierul să înregistreze, sață de grafice, o întirziere de 45 de zile. • I.C.S.Îl­ CONTINUA LUCRĂRILE și la uzina ,,Victoria“—­ Călău, unde sta­ția experimentală de cocs brichete ur­mează să intre în funcțiune în cursul acestui trimestru. In ce privește lucră­rile fie construcții, șantierul s-a înscris în grafice. Sosirea cu in­fi­­­ziere a unor utilaje impune în prezent eforturi se­rioase pentru a recupera rămînerea în urmă. Constructorii de la Colan sunt ho­­tărîti să respecte termenul de punere în funcțiune a acestui obiectiv industrial. Dulgherii Constantin Nicolau și­­ Gheorghe Buli­ga sunt bine cunoscuți,­­ pentru vrednicia lor, pe șantierul 13—oraș al I.S.C.M . Onești. La Ct­­ blocul A30 ei refolose­sc același ca­ fi­­ Ăfraj pentru toate nivelele. K Foto: V. AGEMIAN la un singur ob­iect economic de 124.000 lei Turnul de răcire de 9600 mc/h de la Reșița Printre lucrările execu­tate de I.C.M.M.­Reșița care au cerut o deosebită atenție și grijă, se remar­că turnul de răcire de 9<>00 mc/h­, care va deservi cele 2 noi furnale de 700 mc și centrala termoelectri­că. Turnul, din beton armat monolit, are forma hiper­bolică, cu raza la cota 0 de 24 m­ și înălțimea de 55 m. Fundarea construcției s-a făcut în straturi de știucă, prin unor fundații intermediul de beton simplu, asigurlndu-se încastrare in stîncă de cca. a 70 cpi. La partea superioară a turnului, pînza — care este rigidizată de o grindă circulară — are grosimea de 10 cm, iar la partea inferioară ajunge la o grosime de 35 cm, termi­nată cu un inel. Grinda, cu zăbrele triunghiulare indeformabile, asigură ri­giditatea pînzei și a ine­lului, per­m­ițînd trecerea gerului prin golurile triun­ghiulare, sînt Deoarece pereții turnului permanent in con­tact cu aerul fierbinte și cu vaporii de apă, a tre­buit să se realizeze un beton compact, de rezis­tență înaltă față de agenții fizici și chimici ai acestui mediu. Aceste influențe sunt deosebit de impor­tante, mai ales cînd aerul conține gaze care în con­tact cu apa dau acizi dău­nători betonului (se pot produce concentrări de acid sulfuros care atacă betonul). Din această cau­ză, betonul a trebuit să fie tratat cu substanțe im­­permeabilizatoare. Ținînd seama de aceste particularități, s-a dat o deosebită atenție calității betoanelor turnate la toate elementele turnului. S-au urmărit și controlat în per­manentă procesul tehnolo­gic de preparare, precum și punerea la timp în o­­peră, vibrarea lui corectă. S-au utilizat curbe granu­­lomb­rice care au permis realizarea unor betoane lucrabile, însă cu un ra­port A/C scăzut. Calitatea bună a fost confirmată de rezultatele obținute ulterior pe probele de beton. Colectivul de ingineri și tehnicieni s-a preocupat și de son­­­tarva termenului de execuție, precum și de realizarea d­e economii. Economii deosebite și o importantă accelerare a rit­mului de execuție s-au realizat prin înlocuirea co­­frajelor susținute de șa­­fodaje, prevăzute în devi­zul inițial, cu schelă că­țărătoare și cofraj pășitor pentru executarea coșului de beton armat al turnului Cofrajul constă din mon­tanți metalici din platban­­de, formați din elemente de 120 cm lungime ; între montanți s-au fixat panou­rile prefabricate din lemn, avînd înălțimea de 120 cm pentru panourile exte­rioare și 60 cm pentru panourile interioare. Lă­țimea panourilor a fost variabilă , fixarea lor s-a făcut cu pene de profilul montanților. S-a lucrat cu 3 noduri de pangu­ri, ur­­m­înd ca după depolvare, cel de dedesubt să se a­­sambleze cu rînd­ul de sus, unde urma a se turna betonul. Legătura între montanți, ca și legătura între elementele montanți­lor s-au făcut cu bilioa­ne ; cele care au trecut­­ prin beton s-au recuperat. Schela a fost construită din elemente metalice, astfel dispuse incit să fie res­pectate necesitățile lucru­lui. S-au folosit 4 padine : pentru turnare, pentru cir­culație, padina de lucru a schelei și cea pentru demontarea panourilor și montanților. Ridicarea schelei s-a făcut la fie­care 1,20 m din înălțimea turnului. Prin aplicarea acestui dispozitiv s-au economisit 980 mc de material lem­nos. Soluția a adus economii în valoare de aproximativ 124.000 lei. ing. ELENA JIVAN corespondentă CONSTRUCȚIILE AGRICOLE CONSTRUCȚIILE DE ȘCOLI fu­ prima urgență Realizări și ramîneri in urmă în regiunea La școala cu 16 săli de clasă din apropierea gării Pitești se lucrea­ză din plin la terminarea tencu­ielilor, la pardoseli, la instalații­ In urma unei hotărîri a biroului Comitetului regional de partid, con­ducerea Trustului regional de con­strucții Argeș a luat măsuri pentru intensificarea lucrărilor pe șantierele agricole și de școli, ca să asigure pre­darea lor in timp util. La scurt timp după plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie - 1 iulie, T.R.C. a întocmit cu Trustul GOSTAT-Ar­geș­an grafic prin care, la cererea expresă a beneficiarului, s-au fixat termene de punere în funcțiune a obiectelor de pe cele 13 șantiere a­­gricole din regiune, înaintea datelor prevăzute inițial în contracte (sfîrși­­tul trimestrelor III și IV). După cum s-a stabilit, în prima urgență — pînă la finele acestei luni — van­r fi terminate magaziile de ce­reale de la G.A.S.-urile Căteasca și Petrești, unde vor fi păstrate grînele necesare vnsămînțărilor de toamnă. In aceeași perioadă, și cel tîrziu pînă la 10 august, urmează să fie predate silozurile de nutreț murat din gospo­dăriile Domnești, Petrești, Măldă­­răști și Curtișoara, iar pînă la 30, sep­tembrie — grajdurile de vaci și viței, cu stabulație fixă și liberă ce se exe­cută în 11 gospodării agricole de stat. Termenele sunt, după cum se vede, extrem de scurte, iar la o parte din șantiere respectarea lor este îngreu­nată de deficitul unor materiale la care fie că repartițiile au fost insu­ficiente, fie că s-au întîrziat comen­zile ori livrarea. E cazul plăcilor plane de azbociment, al prefabricate­lor pentru silozuri, al materialului lemnos. Situația denotă lipsă de pre­vedere din partea beneficiarului, care n-a predat la timp toate documenta­țiile, și din partea constructorului, care a lăsat lucrurile să tărăgăn­eze pînă în ceasul al doisprezecelea, fără să propună schimbarea soluțiilor sau surselor de aprovizionare. Luna trecută s-au primit proiectele și pentru alimentările cu apă de la G.A.S.-urile Curtișoara și Drăgănești. La ultima dintre ele, castelul de apă va fi executat în cofraj alunecător­­— procedeu pe care T.R.C. nu a mai avut prilejul să-l aplice pină­­ turn. Pentru însușirea tehnologiei de hn s-a­ recurs la experiența șantieră „Textila“-Pitești al Trustului n,r de unde vor fi procurate și di­p­tivele de glisare.­­ 1. Pentru nevoile învățămîntului ele­mentar, mediu și profesional, T.R.C.­­Argeș, execută, in diferite localități din regiune, noi localuri de școli, ex­tinderi și reparații de localuri vechi. Au fost recepționate sau pregătite pentru recepție o serie d­e lucrări in continuare din 1960. — școala cu 4 săli de clasă­­ și amenajarea școlii medii di­n Găești, laboratoarele de la­ școlile medii din Slatina, Cimpulung- Muscel și Drăgușani. Se află in fini­saj și vor fi terminate pînă la înce­­putul noului an de invăt­ămint școa­la cu 16 săli de clasă din Pitești — cartierul, gării, școala cu 8 săli de Îa Cîmpulung-Muscel, reparațiile capi­tale la școala medie nr. 1 din Pi­tești și la școala de meserii din Rim­­nicu-Vilcea. Ceva mai rămasă in urmă este extinderea cu 8 săli de clasă a școlii de meserii din Pitești (neavînd la timp materialul lemnos, constructorul a urmat aici un ciclu ciudat, a executat tencuielile interi­­oare și exterioare, a montat o parte din timplărie... și abia după aceea a trecut la șarpantă). Secția de învățămînt a Sfatului popular regional se face vinovată de grava întirziere a unor lucrări pen­tru care proiectele au fost predate abia în luna iunie: școala cu 4 săli de clasă din Buscăreasa, 5 ateliere la școala de meserii din­ Pitești, repa­rațiile capitale la școala pedagogică din Cîmpulung-Muscel. Chiar dacă T.B.C.­Argeș ar excela în ce privește viteza de execuție — ceea ce nu e cazul, — aceste obiecte tot­ n-ar­ pu­tea fi date in folosință în septembrie. Constructorilor le revine insă datoria de a-și organiza cît mai bine munca, spre a scurta la­ minimum intîrzierea. DAN CONDREA Ritm susținut S­C 0­ALA Pentru stud­enjtii brașoveni, întreprinderea nr. 3 a T.R.C.L. construiește, în str. Memorandului, un nou cămin, cu condiții moderne de confort. Clădirea, începută la sfirșitul lunii aprilie, a și fost înălțată pînă la ultimul planșeu, iar în prezent se execută izolația la terasă. Stadiul lucrărilor­ asigură predarea căminului înainte de 30 septembrie. Ritmul susținut de lucru se datorește în bună măsură fruntașilor în­ producție, printre care se numără dul­gherul Andrei Iacob, fierar-betonistul Aurel Prejme­­reanu, mecanicul de utilaje Iosif Baiko. Un aport deosebit aduc cei 27 zidari din brigada comunistului Alexandru Forișka. Sub conducerea mais­trului Ștefan Szász, el continuă pe acest șantier seria neîntreruptă de succese care i-au situat printre fruntași și în anul trecut. IULIAN IONAȘCU din postul nostru de corespon­denți voluntari de la Brașov Pentru noua recoltă Sprijinind eforturile oamenilor muncii de pe ogoare, constructorii din cadrul întreprinderii nr. 1 a T.R.C.L.­Dobrogea au dat în folosință, de curind, 4 magazii de cereale în comuna Tîrgușor din raionul Hirșova. In aceste magazii vor fi păstrate semințele pentru însămînțările de toamnă. încă din primele zile de la predare, șiruri de autocamioane au înce­put să aducă spre înmagazinare rodul bogat al holdelor. Succesul constructorilor, care au terminat lucrările cu 70 de zile înain­tea datei prevăzute, se datorește bunei organizări a muncii și entuziastei întreceri socialiste. S-au evidențiat zidarul Dragoș Libu, dulgherii Ilie Ciota, Ion Costov, Vasile Pușcașu­, maistrul Dumitru Dăineanu și ingine­rul Valeria Dobrovolschi. ION CRĂCIUN , corespondent 3 VA FI GATA Deși începută cu aproape trei luni mai tîrziu decit era prevăzut, din lipsă de documentație, școala cu 21 săli de clasă din Baia Mare se află intr-un stadiu destul de avansat. Constructorii T.R.C.­Maramureș sa grăbesc pentru a termina lucrarea la 30 septembrie, așa cum prevede graficul. Conducerea trustului sprijină din plin eforturile echipelor printr-o bună organizare­­a producției, printr-o intensă aprovizionare cu mate­riale. Aceasta a făcut ca nici o oră bună de muncă să nu fie irosită și angajamentele luate de muncitori să fie realizate și chiar depășite. In lupta pentru terminarea la timp a școlii cele mai bune rezultate se obțin echipele, conduse de­: Ștefan Guia (zidar) — 1,09 indice de reali­zare­ a normei, Anton Li’eb (zidar) — 1,22, Pană Oancea (fierar-betoni­st) - 1,60, Andrei Tarcoș (dulgher) — 1,60, precum și echipele de săpători con­duse de Ion Mureșan și Ion Corneș­­teanu, care dau un ajutor substanțial și­ la tarsarea betoanelor. Maiștrii Ion Pricop și­­ Augustin Fetz, care sunt permanent, pe șan­tier, îndrumând echipele și pregătin­­du-le din­ timp locurile de muncă, au contribuit și ei la avansarea­ lucrării și la­ obținerea unei calități mulțu­­mitoare. * Citeva observații privind proiectarea locuințelor (urmare din pag. l­a) ballistic înconjurător. In această pri­vință, un rezultat pozitiv al activi­tății de proiectare din ultimul timp îl constituie arhitectura foarte reuși­tă a majorității fațadelor noilor blocuri ridicate în orașele noastre. Meritul principal al proiectanților este că în acest scop, de cele mei multe ori ei nu au scumpit devizul, ci au recurs numai la elemente arhitectu­rale simple, dar plăcute și, în vre­mea din urmă, au trecut cu curaj la folosirea culorilor, care diferen­țiază și scot în relief acest elemente. Trecînd peste excepțiile oferite de fațadele mai puțin reușite ale unora din blocurile din Timișoara și Ora­dea proiectate în anul trecut, men­ționăm ca realizări ce nu pot fi ne­socotite blocurile din centrul orașu­lui Ploiești, ultimele blocuri cu multe nivele din cartierul Moroasa-Reșița, blocurile din Galați, Craiova, Pitești, Satu Mare, Baia A Mare etc. — iar în Capitală, majoritatea blocurilor realizate în ultima vreme Pe calea Griviței și șos. Ilie Pintirie—Ștefan cel Mare, precum și cele din ansam­blul Magheru—Kui­bîșev. Merită să fie subliniată, în special, grija arătată în ultimul timp de proiectanții din D.S.A.P.C.-Maramureș pentru alege­rea culorilor de fațadă, precum și înțelegerea care au găsit-o de cele mai multe ori în această privință și executanții respectivi. Trebuie, totuși, să atragem aten­ția că în compoziția fațadelor nu se dă încă suficientă atenție preve­derii balcoanelor, care nu au numai rol plastic-decorativ, ci și unul uti­litar. De asemenea, unele balcoane înguste întîlnite la blocurile din Baia Mare, sau balcoanele continue pe toată fațada, dar neseparate în dreptul aparțin­ii­ rutstor (Piatra Neamț și Giurgiu), pe drept cuvînt stârnesc nemulțumirea locatarilor­­— după cum sînt viu criticate și unele blocuri complet lipsite de balcoane, proiectate în anul trecut pentru Ti­mișoara. O altă lipsă, care e timpul să rețină atenția proiectanților, este a­­ceea — aproape generală — a jar­dinierelor la ferestre și la balcoane, constatată atît la blocurile din Ca­pitală, cît și la cele din restul ora­șelor. In această privință, marea ma­joritate a locatarilor noilor aparta­mente și-au spus din plin părerea, improvizînd la ferestre și balcoane cutii pentru cultivarea florilor, care din cauza formelor neindicate și ma­terialelor disparate folosite nu reu­șesc însă decît să strice aspectul îngrijit al clădirii. Asemenea comple­tări fortuite ale lipsurilor proiectului se întîlnesc la tot pasul pe arterele principale ale orașelor — fie că e vorba de blocurile din piața Mihail Eminescu din Capitală, fie că e vorba de cele din centrul unor orașe ca Oradea, Bacău, Suceava, Craiova, Ti­mișoara etc. Considerăm că organele locale de avizare și beneficiarii tre­buie să pretindă proiectanților să folosească în viitor pe scară largă jardinierele, ca element de înfrumu­sețare a fațadelor de blocuri — și aceasta cu atît mai mult, cu cît locatarii fac necontenit dovada că iubesc florile și le îngrijesc. S-a mai constatat că proiectanții nu acordă totdeauna atenția nece­sară studierii detaliilor constructive ale fațadelor, ceea ce face ca de multe ori, linia arhitectonică urmă­rită să fie compromisă. Astfel, în unele proiecte de blocuri elaborate în cadrul D.S.A.P.C.-Banat pentru orașul Timișoara, detaliile pentru cor­­nișe, ancadramente de ferestre, so­cluri, parapete de balcoane etc. au rămas neprecizate, din care cauză executantul a realizat profile sau forme mai grosolane, care dăunează liniei arhitectonice urmărite de pro­iectant. De asemenea, la un bloc din Satu Mare, nestudierea din timp a detaliului de atic și a scurgerii ape­lor de ploaie de pe acoperiș a avut drept rezultat pătarea fațadei prin­cipale — care de fapt prezintă o li­nie agreabilă și este­­ îngrijit execu­tată. De atenție mai mare trebuie să se bucure și alegerea formei tîmplăriei exterioare, care și ea influențează as­pectul și linia unei fațade. In această privință, mulți proiectanți se izbesc de greutăți de neînțeles în fixarea detaliilor constructive ale ușilor de balcon — mai ales cînd acestea au loc comun cu fereastra alăturată, ajun­gînd la fo­rme hibride, cu profile foarte încărcate. Asemenea greșeli, întîlnite frecvent la blocurile pro­iectate pentru Timișoara, Arad, Bacău, Oradea, ar fi evitate dacă proiectanții respectivi ar cunoaște existența de­taliilor tip de tîmplărie, elaborate de I.P.C.T. Este locul să amintim că mulți proiectanți dau prioritate unor așa­­zise considerente estetice în compo­ziția fațadei, în dauna vizibilă confortului, a cerințelor constructive­­ sau a posibilităților de execuție. Ast­fel, pentru motive de unitate și sim­plificare a fațadei, proiectanții de la D.S.A.P.C.-Bacău și D.S.Spir C.-Mara­mureș au adoptat în mod curent­ for­­ma de fereastră comună la două încăperi vecine, al căror perete des­părțitor este perpendicular pe un montant foarte lățit al tocului. A­­ceastă soluție este greu de executat și are multe inconveniente, atît ca aspect exterior cît și în exploatare, întrucît îmbinarea peretulu­i c­u tocul nu e corespunzător studiată și rezol­vată. Majoritatea proiectanților nu au dat pînă în prezent importanță nici faptului că adoptarea la bucătărie parapetului de fereastră avînd aceeași « înălțime — de 9q cm — ca la încă­perile de locuit împiedică folosirea mesei așezate sub fereastră și, în același timp, manevrarea ușoară­ a cercevelelor. Le recomandăm un schimb de experiență cu institutul „Proiect-București“ sau cu D.S A.P.C.­­Crișana, care au rezolvat mulțumi­tor această problemă, adoptînd formă specială de fereastră, al cărei o­toc e împărțit în două părți inegale printr-o traversă orizontală (chem-­ fer), astfel că cerceveaua inferioară, care e mai­ mică, stă de obicei în­chisă, iar pentru aerisire locatarul se servește de cerceveaua superioară, ușor accesibilă. O alta problemă care trebuie să-i preocupe pe­ proiectanți este aceea a păstrării în timp a aspectului fas­țadelor noilor blocuri, fără ca ele­mente străine să-i strice linia. Pen­tru aceasta este necesar să se stu­dieze atent posibilitățile de pavoa­zare la ocazii festive, fără degra­darea tencuielii. De asemenea, prin prevederea uscătoriilor la fiecare bloc se va putea evita uscarea rutelor pe balcoane. Pentru a încheia, atragem atenția că la multe blocuri se resimte lipsa amenajărilor gospodărești exterioare — de exemplu, platformele pentru lă­zile de gunoi și locurile anunțe pen­tru scuturat covoarele, ca în multe asemenea cazuri, și aceste sunt completate de locatari lipsuri prin improvizații nereușite, care denatu­rează construcția proiectată. Desigur că analiza de față nu a putut cuprinde toate realizările și lipsurile din proiectarea locuințelor. Scopul ei a fost numai să ridice cite­va probleme care să constituie su­biecte de reflectare atît pentru pro­iectanții din cadrul D.S.A P.C- urilor, cît și­ pentru organele locale de avi­­zare, cu credința că le vor fi de foi tos

Next