Constructorul, iulie 1961 (Anul 13, nr. 599-603)
1961-07-22 / nr. 602
Sîmbată 22 iulie 1961 — nr.60S nui vrednic colectiv de instalatori Pe șantierul de la întreprinderea de industrializare a lemnului din Rimnicu-Vilcea, unde se execută noi secții. Trustul de instalații montaje nr. 21 a trimis echipe cu practică îndelungată in meserie, capabile să execute o gamă variată de lucrări de o deosebită tehnicitate. Printre ele se numără echipele mentorului Aurel Apostol, cazangiului Gheorghe Cazacu, electricienilor Nicolae Constantinescu și Alexandru Fidanis, sanitariștilor Ion Cojocaru, Dumitru Tincu și Ion Nae, calombristului Vasile Neamțu. Conduși de maiștrii Ion Ene, Teodor Niculescu și Vladimir Drotlef, cei peste 150 de instalatori de pe șantier au terminat lucrările la rețeaua exterioară de iluminat, conducta de apă potabilă, pavilionul administrativ și transportul pneumatic. Continuă intr-un ritm susținut lucrările de la secțiile de furnire estetice și plăci aglomerate din lemn, de la instalația de stropire a buștenilor. Pină in prezent au fost montate cca. E0% (ca tonaj) din utilajele ce urmează au puse în funcțiune. Colectivul de instalatori de la șantierul din Rm. Vîloca s-a angajat, în cinstea zilei de 23 August, să scurteze termenul de intrare in rodaj a utilajelor din secția P.A.L. T. STROIANI! corespondent Grup social pentuu mineri ' Zilele acestea, colectivul șantierului T.O.M.G. din Săsar a dat în folosință, pentru bravii mineri ai întreprinderii „Petre Gheorghe“, un grup social care, în afară de cele 0 dormitoare confortabile, avînd o capacitate de 324 locuri, mai cuprinde o cantină modernă, spălătorie, magazine și un bordei pentru alimente. La executarea intr-un timp relativ scurt și de bună calitate a lucrarilor, o contribuție însemnată au adus muncitorii Mihai Poran, Adalbert Stoll și Ioan Orda, precum și maistrul constructor Zoltán Leonhardt. ANTON JIADADY corespondent Viza de intrare în depozite o dau comisiile de recepție Pînă nu trece examenul de calitate, în depozitele întreprinderii de aprovizionare pentru construcții a D.G.C.Vt.București nu intră nici un material. Exigența aceasta își are temeiul ei. Pentru realizarea unor construcții de calitate superioară, constructorii au nevoie de materiale cît mai bune. La cale 6 depozite ale întreprinderii ființează cite o comisie de recepție. Comisiile alcătuite din șefi sunt de depozite, gestionari, tehnicieni de transport și recepționarii principali: aceștia din urmă fac, îndeosebi, recepția calitativă. Depozitele dispun de laboratoare, dar atunci cînd unele analize depășesc capacitatea termică a acestora, se apelează și la laboratoare centrale. Comisiile fac o recepție minuțioasă a materialelor. Se urmăresc în special aspectul, dimensiunile materialelor și pieselor primite, expedierea certificatelor de calitate de către întreprinderile furnizoare. Sînt cazuri cînd la depozite se prezintă unele materiale noi, pe care membrii comisiei nu le cunosc suficient. In asemenea împrejurări se cere serviciului de sprijinul aprovizionare respectiv (materiale de construcții, instalații, prefabricate) din întreprindere și al inginerilor de la C.T.C. care completează comisia de la depozitul respectiv. In general, în ultima vreme comisiile de recepție semnalează tot mai puține cazuri de materiale ce nu corespund cerințelor de calitate. Asta nu înseamnă că toți furnizorii sunt la fel de exigenți față de produsele pe care le expediază șantierelor bucureștene. De la Uzina de sodă Govora, de pildă, s-a primit var bulgări cu 84 procente de praf, care nu putea fi folosit. El a fost respins la recepție. Fabrica de mase plastice București a expediat la I.A.C. un lot de țevi P.V.C. pe care comisiile de recepție le-au considerat necorespunzătoare ; în parte, țevile aveau, aspect urît, erau strâmbe, în masa materialului folosit se puteau observa bule de aer. Aducîndu-i-se la cunoștință observațiile, furnizorul s-a obligat să schimbe cantitatea de țevi respinsă la recepție. Pe cînd comisiile de la depozite recepționează materialele bucată cu bucată, oprindu-se mai cu seamă asupra defecțiunilor ce pot fi relativ ușor sesizate, C.T.C. de la întreprindere efectuează un control al viciilor ascunse. Controlul acesta se face prin sondaj, iar probele sunt supuse unor minuțioase analize, pe baza cărora se întocmesc buletinele de încercări. In vederea împrospătării cunoștințelor, membrii comisiei urmează periodic un ciclu de lecții care le dau posibilitatea să cunoască temeinic fie calitățile pe care trebuie să le întrunească materialele noi, fie standardele și normativele în vigoare. O. ClMPEANU Ing. St.Hutulescu, arii. J. Rădulescu „Organizarea întreținerii și reparării locuințelor" Editura tehnică, 1961 Lucrarea recent apărută abordează un domeniu puțin studiat in literatura de construcții. Problema întreținerii și reparării fondului de locuințe proprietate de stat capătă an de an o importanță mai mare, dată fiind creșterea rapidă a numărului apartamentelor ce se dau în folosință oamenilor muncii ; remedierea din timpul degradărilor ușoare care apar în timpul folosirii locuințelor evită necesitatea efectuării ulterioare a unor reparații de mare amploare. Autorii analizează în mod critic sistemul de organizare a activității de administrare, întreținere și reparare a fondului de locuințe ,aplicat de Comitetul executiv al Sfatului popular al Capitalei (separarea acțiunii de administrare de aceea de execuție a reparațiilor și mandonarea ambelor activități de către comitetele executive ale sfaturilor populare raionale) și în alte orașe ale țării. Sînt tratate probleme legate de organizarea întreținerii fondului de locuințe, asigurarea mijloacelor necesare unei bune întrețineri și reparări a locuințelor, organizarea și planificarea activității întreprinderilor de reparată, prețul de cost al lucrărilor. In anexe se dau indicații cu privire la principalele texte din actele normative în vigoare care reglementează gospodăria locativă și se enumeră lucrările de reparații curente la clădiri. Atît organele de specialitate din cadrul sfaturilor populare și al întreprinderilor, cît și înșiși locatarii vor găsi în această lucrare indicații utile cu privire la păstrarea in bune condiții a fondului de locuri pe proprietatea statului. Qri^nț%&*?Gn4 f/; Și rapsweawpM ? X«?e ^.dtxftsXar l «55 URMĂRIREA teLUCRĂRILOR PE FAZE DE EXECUȚIE CAROL MURFȘAN, președintele comitetului sindicatului de la întreprinderea de construcții-montaj nr. 1 a D.G . M.-București: „In cadrul întreprinderii noastre, predarea-primirea lucrărilor pe faze de execuție, cu procese-verbale, are o oarecare vechime. Cu luni în urmă, constructorii de pe șantierele noastre, in dorința de a înfăptui sarcinile trasate de partid cu privire la calitate, au propus diferite metode menite să contribuie la creșterea simțului de răspundere al muncitorilor. Printre acestea, urmărirea lucrărilor pe faze a fost îmbrățișată cu interes. Acțiunea de extindere a fost sprijinită de către cadrele tehnice și activiștii sindicali și, pe cele mai multe șantiere, ea a intrat în practica curentă a formațiilor. Dulgherii predau cofrajele fierar-betoniștilor; aceștia, la rîndul lor, predau armătura betoniștilor ș.a.m.d. Am răsfoit deunăzi, la șantierul de locuințe din str. Drumul Taberei, un dosar cu procese-verbale de predareprimire a lucrărilor. Poartă semnăturile celor doi șefi de echipă și a respectivului maistru. Eram curios să observ ce defecțiuni semnalează tencuitorii, zidarilor roșari. Și, cu deosebită plăcere, am găsit ceea ce doream să aflu. Ion Stancu, șeful echipei de tencuitori, semnează procesul verbal apreciind că zidăria — etajele I—II corp B ale școlii cu 24 săli de clasă — recepționată de la echipa lui Alexandru Petre este de buna calitate, conformă planurilor și normativelor în vigoare ci verticalitate și orizontalitate, ea nu depășește toleranțele admisibile. Ceva s-a petrecut în conștiința oamenilor care semnează acest ment. Dorința de a se prezenta docula recepție, ca să zic așa, cu fruntea sus se stimulează grija pentru o calitate îngrijită, pentru respectarea prescripțiilor tehnice. Sunt cazuri cînd unii lucrători sînt mai neglijenți, dau lucrări de mîntuială. Tovarășii lor de muncă iau imediat poziție critică împotriva lor. E în joc onoarea, prestigiul întregii echipe sau brigăzi. In asemenea împrejurări, retușările le execută vinovații, supravegheați de șeful echipei, înainte ca lucrarea să fie prezentată la recepție. Predarea lucrărilor pe faze de execuție cu proces-verbal dă bune rezultate și pe șantierul Obor-Gara de Est (la blocul D, la lotul E ș.a.). In recepționarea lucrărilor pe faze de execuție, în cultivarea simțului de răspundere al constructorilor un rol de căpetenie are maistrul. Unii dintre conducătorii punctelor de lucru au înțeles rolul metodei. Ei pretind și urmăresc recepționarea lucrărilor pe faze, întocmirea proceselor-verbale. Alții, neținînd seama de sarcinile primite în acest sens de la conducerea întreprinderii, de la comitetul sindicatului, „uită“ însă de procesele verbale de predare-primire. In rîndul acestora din urmă se numără maiștrii : Dumitru Ionescu, Voicu Mager, Constantin Ionescu de la șantierul de locuințe Gara de Est-Obor ș.a. Situația este cu atît mai curioasă, cu cît unii dintre ei au mai fost admonestați pentru slaba calitate a lucrărilor executate. Se vede că la ei, metoda convingerii este... neconvingătoare. Rezultatele bune înregistrate pînă acum în ce privește aplicarea proceselor-verbale de predare-primire ne obligă să sprijinim și mai mult generalizarea acestei metode. Ne rămîne să mai rezolvăm o problemă : aceea a formularelor tip. In cadrul altor întreprinderi bucureștene de construcții s-a și creat un asemenea formular. 11 vom adopta pe acesta, sau vom alcătui altul. In orice caz, latura scriptică a metodei va fi rezolvată cît mai curînd, fiindcă actuala situație, cînd aceste documente se redactează pe foi volante, cu un conținut diferit, nu mai poate fi prelungită“. PE ȘANTIERELE INDUSTRIALE ALE HUNEDOAREI Colectivul de muncă al întreprinderii de constructii siderurgice,Hunedoara și-a îndeplinit in bune condiții sarcinile planului valoric al producției globale pe primul semestru, exmitind un important volum de lucrări In cadrul noilor investiții de la Combinatul siderurgic „Qlet Gheorghiu-Dej”. • IMPOZITUL DE MINEREU va fi deservit de o mara raportul cu o capacitate de 25 t și o deschidere de 75,36 m. Tină arum, harnicii constructori au terminat estacada de susținere, inițind ca pe măsură ce sosesc traversele speciale să înceapă și montarea liniei de rulare. La acest obiectiv pe 10 chesoane , s-a terminat elevația, iar o bună parte din zidăria dinspre furnalele 1—4 a și fost înălțată. Intr-un stadiu avansat au ajuns postul trase și instalațiile de forță. • LA SECȚIA NOUA DE FURNALE, elevația turnului de răcire a atins cota 1-12 m și se fac pregătiri în vederea executării ca frajului alunecător. Cît privește turnul de răcire-epurare și castelul de apă, s-a turnat betonul armat pînă la cota 0. S-au terminat platforma de lucru din jurul furnalului și sacul de praf. O activitate susținută se desfășoară la silozul de minereu și casa trollilor. Construcția metalică a furnalului a fost montată pînă la cupolă. Șantierul resimte acut lipsa proiectelor pentru estacada de descărcare, lucrările comune cu aglomeratorul și centrala de suflante. Uzinele ,,23 August“ din Capitală întirzie livrarea elementelor de răcire, segmenților de protecție pentru cupolă și a instalației de aer cald. • RITM INTENS DE LUCRU se înregistrează și la noua O.S.M. La cuptorul nr. 5 se desfășoară lucrările de înzidire și instalare a serpentinelor de răcire suplimentare ; la cuptorul nr. 6, unde canalele de fum au fost isprăvite, construcția metalică și coșul de fum sunt și ele aproape terminate. In hala de pregătire a lrigotierelor (extindere), devierea conductei de apă industrială este executată în proporție de 90%; succese de seamă au olt ținul monturii construcțiilor metalice pe linia de 33 m. Podul rulant, ridicat pe cale, va intra în funcțiune chiar în cursul acestei luni. LUCRĂRILE LA LAMINORUL de sîrmă, profile mici și mijlocii s-au dezvoltat intr-o vreme foarte repede. Paralel cu lucrările de organizare, constructorii au atacat și obiectele de bază, ceea ce a făcut ca bala liniei de sîrmă să fie ridicată și acoperită . In celelalte bare se montează formele acoperișului. Pe șantier a sosit în parte și continuă să sosească utilajul tehnologic, dar nu în cantitățile și la termenele stabilite inițial. Situația aceasta face ca încă de pe acum, șantierul să înregistreze, sață de grafice, o întirziere de 45 de zile. • I.C.S.Îl CONTINUA LUCRĂRILE și la uzina ,,Victoria“— Călău, unde stația experimentală de cocs brichete urmează să intre în funcțiune în cursul acestui trimestru. In ce privește lucrările fie construcții, șantierul s-a înscris în grafice. Sosirea cu infiziere a unor utilaje impune în prezent eforturi serioase pentru a recupera rămînerea în urmă. Constructorii de la Colan sunt hotărîti să respecte termenul de punere în funcțiune a acestui obiectiv industrial. Dulgherii Constantin Nicolau și Gheorghe Buliga sunt bine cunoscuți, pentru vrednicia lor, pe șantierul 13—oraș al I.S.C.M . Onești. La Ct blocul A30 ei refolosesc același ca fi Ăfraj pentru toate nivelele. K Foto: V. AGEMIAN la un singur obiect economic de 124.000 lei Turnul de răcire de 9600 mc/h de la Reșița Printre lucrările executate de I.C.M.M.Reșița care au cerut o deosebită atenție și grijă, se remarcă turnul de răcire de 9<>00 mc/h, care va deservi cele 2 noi furnale de 700 mc și centrala termoelectrică. Turnul, din beton armat monolit, are forma hiperbolică, cu raza la cota 0 de 24 m și înălțimea de 55 m. Fundarea construcției s-a făcut în straturi de știucă, prin unor fundații intermediul de beton simplu, asigurlndu-se încastrare in stîncă de cca. a 70 cpi. La partea superioară a turnului, pînza — care este rigidizată de o grindă circulară — are grosimea de 10 cm, iar la partea inferioară ajunge la o grosime de 35 cm, terminată cu un inel. Grinda, cu zăbrele triunghiulare indeformabile, asigură rigiditatea pînzei și a inelului, permițînd trecerea gerului prin golurile triunghiulare, sînt Deoarece pereții turnului permanent in contact cu aerul fierbinte și cu vaporii de apă, a trebuit să se realizeze un beton compact, de rezistență înaltă față de agenții fizici și chimici ai acestui mediu. Aceste influențe sunt deosebit de importante, mai ales cînd aerul conține gaze care în contact cu apa dau acizi dăunători betonului (se pot produce concentrări de acid sulfuros care atacă betonul). Din această cauză, betonul a trebuit să fie tratat cu substanțe impermeabilizatoare. Ținînd seama de aceste particularități, s-a dat o deosebită atenție calității betoanelor turnate la toate elementele turnului. S-au urmărit și controlat în permanentă procesul tehnologic de preparare, precum și punerea la timp în operă, vibrarea lui corectă. S-au utilizat curbe granulombrice care au permis realizarea unor betoane lucrabile, însă cu un raport A/C scăzut. Calitatea bună a fost confirmată de rezultatele obținute ulterior pe probele de beton. Colectivul de ingineri și tehnicieni s-a preocupat și de sontarva termenului de execuție, precum și de realizarea de economii. Economii deosebite și o importantă accelerare a ritmului de execuție s-au realizat prin înlocuirea cofrajelor susținute de șafodaje, prevăzute în devizul inițial, cu schelă cățărătoare și cofraj pășitor pentru executarea coșului de beton armat al turnului Cofrajul constă din montanți metalici din platbande, formați din elemente de 120 cm lungime ; între montanți s-au fixat panourile prefabricate din lemn, avînd înălțimea de 120 cm pentru panourile exterioare și 60 cm pentru panourile interioare. Lățimea panourilor a fost variabilă , fixarea lor s-a făcut cu pene de profilul montanților. S-a lucrat cu 3 noduri de panguri, urmînd ca după depolvare, cel de dedesubt să se asambleze cu rîndul de sus, unde urma a se turna betonul. Legătura între montanți, ca și legătura între elementele montanților s-au făcut cu bilioane ; cele care au trecut prin beton s-au recuperat. Schela a fost construită din elemente metalice, astfel dispuse incit să fie respectate necesitățile lucrului. S-au folosit 4 padine : pentru turnare, pentru circulație, padina de lucru a schelei și cea pentru demontarea panourilor și montanților. Ridicarea schelei s-a făcut la fiecare 1,20 m din înălțimea turnului. Prin aplicarea acestui dispozitiv s-au economisit 980 mc de material lemnos. Soluția a adus economii în valoare de aproximativ 124.000 lei. ing. ELENA JIVAN corespondentă CONSTRUCȚIILE AGRICOLE CONSTRUCȚIILE DE ȘCOLI fu prima urgență Realizări și ramîneri in urmă în regiunea La școala cu 16 săli de clasă din apropierea gării Pitești se lucrează din plin la terminarea tencuielilor, la pardoseli, la instalații In urma unei hotărîri a biroului Comitetului regional de partid, conducerea Trustului regional de construcții Argeș a luat măsuri pentru intensificarea lucrărilor pe șantierele agricole și de școli, ca să asigure predarea lor in timp util. La scurt timp după plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie - 1 iulie, T.R.C. a întocmit cu Trustul GOSTAT-Argeșan grafic prin care, la cererea expresă a beneficiarului, s-au fixat termene de punere în funcțiune a obiectelor de pe cele 13 șantiere agricole din regiune, înaintea datelor prevăzute inițial în contracte (sfîrșitul trimestrelor III și IV). După cum s-a stabilit, în prima urgență — pînă la finele acestei luni — vanr fi terminate magaziile de cereale de la G.A.S.-urile Căteasca și Petrești, unde vor fi păstrate grînele necesare vnsămînțărilor de toamnă. In aceeași perioadă, și cel tîrziu pînă la 10 august, urmează să fie predate silozurile de nutreț murat din gospodăriile Domnești, Petrești, Măldărăști și Curtișoara, iar pînă la 30, septembrie — grajdurile de vaci și viței, cu stabulație fixă și liberă ce se execută în 11 gospodării agricole de stat. Termenele sunt, după cum se vede, extrem de scurte, iar la o parte din șantiere respectarea lor este îngreunată de deficitul unor materiale la care fie că repartițiile au fost insuficiente, fie că s-au întîrziat comenzile ori livrarea. E cazul plăcilor plane de azbociment, al prefabricatelor pentru silozuri, al materialului lemnos. Situația denotă lipsă de prevedere din partea beneficiarului, care n-a predat la timp toate documentațiile, și din partea constructorului, care a lăsat lucrurile să tărăgăneze pînă în ceasul al doisprezecelea, fără să propună schimbarea soluțiilor sau surselor de aprovizionare. Luna trecută s-au primit proiectele și pentru alimentările cu apă de la G.A.S.-urile Curtișoara și Drăgănești. La ultima dintre ele, castelul de apă va fi executat în cofraj alunecător— procedeu pe care T.R.C. nu a mai avut prilejul să-l aplice pină turn. Pentru însușirea tehnologiei de hn s-a recurs la experiența șantieră „Textila“-Pitești al Trustului n,r de unde vor fi procurate și diptivele de glisare. 1. Pentru nevoile învățămîntului elementar, mediu și profesional, T.R.C.Argeș, execută, in diferite localități din regiune, noi localuri de școli, extinderi și reparații de localuri vechi. Au fost recepționate sau pregătite pentru recepție o serie de lucrări in continuare din 1960. — școala cu 4 săli de clasă și amenajarea școlii medii din Găești, laboratoarele de la școlile medii din Slatina, Cimpulung- Muscel și Drăgușani. Se află in finisaj și vor fi terminate pînă la începutul noului an de invătămint școala cu 16 săli de clasă din Pitești — cartierul, gării, școala cu 8 săli de Îa Cîmpulung-Muscel, reparațiile capitale la școala medie nr. 1 din Pitești și la școala de meserii din Rimnicu-Vilcea. Ceva mai rămasă in urmă este extinderea cu 8 săli de clasă a școlii de meserii din Pitești (neavînd la timp materialul lemnos, constructorul a urmat aici un ciclu ciudat, a executat tencuielile interioare și exterioare, a montat o parte din timplărie... și abia după aceea a trecut la șarpantă). Secția de învățămînt a Sfatului popular regional se face vinovată de grava întirziere a unor lucrări pentru care proiectele au fost predate abia în luna iunie: școala cu 4 săli de clasă din Buscăreasa, 5 ateliere la școala de meserii din Pitești, reparațiile capitale la școala pedagogică din Cîmpulung-Muscel. Chiar dacă T.B.C.Argeș ar excela în ce privește viteza de execuție — ceea ce nu e cazul, — aceste obiecte tot n-ar putea fi date in folosință în septembrie. Constructorilor le revine insă datoria de a-și organiza cît mai bine munca, spre a scurta la minimum intîrzierea. DAN CONDREA Ritm susținut SC 0ALA Pentru studenjtii brașoveni, întreprinderea nr. 3 a T.R.C.L. construiește, în str. Memorandului, un nou cămin, cu condiții moderne de confort. Clădirea, începută la sfirșitul lunii aprilie, a și fost înălțată pînă la ultimul planșeu, iar în prezent se execută izolația la terasă. Stadiul lucrărilor asigură predarea căminului înainte de 30 septembrie. Ritmul susținut de lucru se datorește în bună măsură fruntașilor în producție, printre care se numără dulgherul Andrei Iacob, fierar-betonistul Aurel Prejmereanu, mecanicul de utilaje Iosif Baiko. Un aport deosebit aduc cei 27 zidari din brigada comunistului Alexandru Forișka. Sub conducerea maistrului Ștefan Szász, el continuă pe acest șantier seria neîntreruptă de succese care i-au situat printre fruntași și în anul trecut. IULIAN IONAȘCU din postul nostru de corespondenți voluntari de la Brașov Pentru noua recoltă Sprijinind eforturile oamenilor muncii de pe ogoare, constructorii din cadrul întreprinderii nr. 1 a T.R.C.L.Dobrogea au dat în folosință, de curind, 4 magazii de cereale în comuna Tîrgușor din raionul Hirșova. In aceste magazii vor fi păstrate semințele pentru însămînțările de toamnă. încă din primele zile de la predare, șiruri de autocamioane au început să aducă spre înmagazinare rodul bogat al holdelor. Succesul constructorilor, care au terminat lucrările cu 70 de zile înaintea datei prevăzute, se datorește bunei organizări a muncii și entuziastei întreceri socialiste. S-au evidențiat zidarul Dragoș Libu, dulgherii Ilie Ciota, Ion Costov, Vasile Pușcașu, maistrul Dumitru Dăineanu și inginerul Valeria Dobrovolschi. ION CRĂCIUN , corespondent 3 VA FI GATA Deși începută cu aproape trei luni mai tîrziu decit era prevăzut, din lipsă de documentație, școala cu 21 săli de clasă din Baia Mare se află intr-un stadiu destul de avansat. Constructorii T.R.C.Maramureș sa grăbesc pentru a termina lucrarea la 30 septembrie, așa cum prevede graficul. Conducerea trustului sprijină din plin eforturile echipelor printr-o bună organizarea producției, printr-o intensă aprovizionare cu materiale. Aceasta a făcut ca nici o oră bună de muncă să nu fie irosită și angajamentele luate de muncitori să fie realizate și chiar depășite. In lupta pentru terminarea la timp a școlii cele mai bune rezultate se obțin echipele, conduse de: Ștefan Guia (zidar) — 1,09 indice de realizare a normei, Anton Li’eb (zidar) — 1,22, Pană Oancea (fierar-betonist) - 1,60, Andrei Tarcoș (dulgher) — 1,60, precum și echipele de săpători conduse de Ion Mureșan și Ion Corneșteanu, care dau un ajutor substanțial și la tarsarea betoanelor. Maiștrii Ion Pricop și Augustin Fetz, care sunt permanent, pe șantier, îndrumând echipele și pregătindu-le din timp locurile de muncă, au contribuit și ei la avansarea lucrării și la obținerea unei calități mulțumitoare. * Citeva observații privind proiectarea locuințelor (urmare din pag. la) ballistic înconjurător. In această privință, un rezultat pozitiv al activității de proiectare din ultimul timp îl constituie arhitectura foarte reușită a majorității fațadelor noilor blocuri ridicate în orașele noastre. Meritul principal al proiectanților este că în acest scop, de cele mei multe ori ei nu au scumpit devizul, ci au recurs numai la elemente arhitecturale simple, dar plăcute și, în vremea din urmă, au trecut cu curaj la folosirea culorilor, care diferențiază și scot în relief acest elemente. Trecînd peste excepțiile oferite de fațadele mai puțin reușite ale unora din blocurile din Timișoara și Oradea proiectate în anul trecut, menționăm ca realizări ce nu pot fi nesocotite blocurile din centrul orașului Ploiești, ultimele blocuri cu multe nivele din cartierul Moroasa-Reșița, blocurile din Galați, Craiova, Pitești, Satu Mare, Baia A Mare etc. — iar în Capitală, majoritatea blocurilor realizate în ultima vreme Pe calea Griviței și șos. Ilie Pintirie—Ștefan cel Mare, precum și cele din ansamblul Magheru—Kuibîșev. Merită să fie subliniată, în special, grija arătată în ultimul timp de proiectanții din D.S.A.P.C.-Maramureș pentru alegerea culorilor de fațadă, precum și înțelegerea care au găsit-o de cele mai multe ori în această privință și executanții respectivi. Trebuie, totuși, să atragem atenția că în compoziția fațadelor nu se dă încă suficientă atenție prevederii balcoanelor, care nu au numai rol plastic-decorativ, ci și unul utilitar. De asemenea, unele balcoane înguste întîlnite la blocurile din Baia Mare, sau balcoanele continue pe toată fațada, dar neseparate în dreptul aparținii rutstor (Piatra Neamț și Giurgiu), pe drept cuvînt stârnesc nemulțumirea locatarilor— după cum sînt viu criticate și unele blocuri complet lipsite de balcoane, proiectate în anul trecut pentru Timișoara. O altă lipsă, care e timpul să rețină atenția proiectanților, este aceea — aproape generală — a jardinierelor la ferestre și la balcoane, constatată atît la blocurile din Capitală, cît și la cele din restul orașelor. In această privință, marea majoritate a locatarilor noilor apartamente și-au spus din plin părerea, improvizînd la ferestre și balcoane cutii pentru cultivarea florilor, care din cauza formelor neindicate și materialelor disparate folosite nu reușesc însă decît să strice aspectul îngrijit al clădirii. Asemenea completări fortuite ale lipsurilor proiectului se întîlnesc la tot pasul pe arterele principale ale orașelor — fie că e vorba de blocurile din piața Mihail Eminescu din Capitală, fie că e vorba de cele din centrul unor orașe ca Oradea, Bacău, Suceava, Craiova, Timișoara etc. Considerăm că organele locale de avizare și beneficiarii trebuie să pretindă proiectanților să folosească în viitor pe scară largă jardinierele, ca element de înfrumusețare a fațadelor de blocuri — și aceasta cu atît mai mult, cu cît locatarii fac necontenit dovada că iubesc florile și le îngrijesc. S-a mai constatat că proiectanții nu acordă totdeauna atenția necesară studierii detaliilor constructive ale fațadelor, ceea ce face ca de multe ori, linia arhitectonică urmărită să fie compromisă. Astfel, în unele proiecte de blocuri elaborate în cadrul D.S.A.P.C.-Banat pentru orașul Timișoara, detaliile pentru cornișe, ancadramente de ferestre, socluri, parapete de balcoane etc. au rămas neprecizate, din care cauză executantul a realizat profile sau forme mai grosolane, care dăunează liniei arhitectonice urmărite de proiectant. De asemenea, la un bloc din Satu Mare, nestudierea din timp a detaliului de atic și a scurgerii apelor de ploaie de pe acoperiș a avut drept rezultat pătarea fațadei principale — care de fapt prezintă o linie agreabilă și este îngrijit executată. De atenție mai mare trebuie să se bucure și alegerea formei tîmplăriei exterioare, care și ea influențează aspectul și linia unei fațade. In această privință, mulți proiectanți se izbesc de greutăți de neînțeles în fixarea detaliilor constructive ale ușilor de balcon — mai ales cînd acestea au loc comun cu fereastra alăturată, ajungînd la forme hibride, cu profile foarte încărcate. Asemenea greșeli, întîlnite frecvent la blocurile proiectate pentru Timișoara, Arad, Bacău, Oradea, ar fi evitate dacă proiectanții respectivi ar cunoaște existența detaliilor tip de tîmplărie, elaborate de I.P.C.T. Este locul să amintim că mulți proiectanți dau prioritate unor așazise considerente estetice în compoziția fațadei, în dauna vizibilă confortului, a cerințelor constructive sau a posibilităților de execuție. Astfel, pentru motive de unitate și simplificare a fațadei, proiectanții de la D.S.A.P.C.-Bacău și D.S.Spir C.-Maramureș au adoptat în mod curent forma de fereastră comună la două încăperi vecine, al căror perete despărțitor este perpendicular pe un montant foarte lățit al tocului. Această soluție este greu de executat și are multe inconveniente, atît ca aspect exterior cît și în exploatare, întrucît îmbinarea peretului cu tocul nu e corespunzător studiată și rezolvată. Majoritatea proiectanților nu au dat pînă în prezent importanță nici faptului că adoptarea la bucătărie parapetului de fereastră avînd aceeași « înălțime — de 9q cm — ca la încăperile de locuit împiedică folosirea mesei așezate sub fereastră și, în același timp, manevrarea ușoară a cercevelelor. Le recomandăm un schimb de experiență cu institutul „Proiect-București“ sau cu D.S A.P.C.Crișana, care au rezolvat mulțumitor această problemă, adoptînd formă specială de fereastră, al cărei otoc e împărțit în două părți inegale printr-o traversă orizontală (chem- fer), astfel că cerceveaua inferioară, care e mai mică, stă de obicei închisă, iar pentru aerisire locatarul se servește de cerceveaua superioară, ușor accesibilă. O alta problemă care trebuie să-i preocupe pe proiectanți este aceea a păstrării în timp a aspectului fasțadelor noilor blocuri, fără ca elemente străine să-i strice linia. Pentru aceasta este necesar să se studieze atent posibilitățile de pavoazare la ocazii festive, fără degradarea tencuielii. De asemenea, prin prevederea uscătoriilor la fiecare bloc se va putea evita uscarea rutelor pe balcoane. Pentru a încheia, atragem atenția că la multe blocuri se resimte lipsa amenajărilor gospodărești exterioare — de exemplu, platformele pentru lăzile de gunoi și locurile anunțe pentru scuturat covoarele, ca în multe asemenea cazuri, și aceste sunt completate de locatari lipsuri prin improvizații nereușite, care denaturează construcția proiectată. Desigur că analiza de față nu a putut cuprinde toate realizările și lipsurile din proiectarea locuințelor. Scopul ei a fost numai să ridice citeva probleme care să constituie subiecte de reflectare atît pentru proiectanții din cadrul D.S.A P.C- urilor, cît și pentru organele locale de avizare, cu credința că le vor fi de foi tos