Constructorul, iunie 1965 (Anul 17, nr. 804-807)
1965-06-05 / nr. 804
TROIETARI DIN TOATE TĂRII.E. UNITM) CONSTRUCTORul GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA SI SISTEMATIZARE SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anul XVII — nr. 8044 pagini 25 bani Simbătă 5 iunie 1965 = SB^^=SSSSSSSSBSB PLENARA C. C. AL P. M. R.I In zilele de 31 mai, 1 și 2 iunie 1965 a avut loc Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. La lucrările plenarei au participat, ca invitați, membrii Comisiei Centrale de Revizie, ai Comisiei Controlului de Partid, primiisecretari ai comitetelor regionale de partid, șefii secțiilor C. C. al P.M.R., miniștri, președinții sfaturilor populare regionale, conducători ai organizațiilor de masă și ai unor instituții centrale de stat, redactorii șefi ai presei centrale. Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a dezbătut: 1. Proiectul Directivelor Congresului al IV-lea cu privire la dezvoltarea economiei naționale în perioada 1966— 1970. 2. Proiectul Directivelor Congresului al IV-lea cu privire la dezvoltarea energeticii R. P. Române în perioada 1966—1975. 3. Proiectul de statut al partidului. La dezbaterile care au avut loc în legătură cu primele două puncte la ordinea de zi au luat cuvîntul tovarășii: C. Scarlat, prim-secretar al Comitetului regional de partid Galați, V. Mateescu, președinte al Sfatului popular regional București, J. Fazekaș, ministrul industriei alimentare, D. Balalia, prim-secretar al Comitetului regional de partid Ploiești, M. Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, P. Drăgoescu, președintele Consiliului învățămîntului de cultură generală din Ministerul Invățămîntului, A. Sencovici, ministrul industriei ușoare, A. Codarcea, președintele Comitetului Geologic, E. Țurcanu, prim-secretar al Comitetului regional de partid Suceava, B. Almășan, ministrul minelor și energiei electrice, V. Cazacu, prim-secretar al Comitetului regional de partid Iași, M. Sudor, ministrul economiei forestiere, I. Stănescu, prim-secretar al Comitetului regional de partid Oltenia, Gh. Călin, prim-secretar al Comitetului regional de partid Hunedoara, V. Roman, director al Editurii Politice, C. Drăgan, vicepreședinte al C.C.S., I. Marinescu, ministrul industriei metalurgice, N. Giosan, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, I. Uglar, primsecretar al Comitetului regional de partid Maramureș, Șt. Matei, prim-secretar al Comitetului regional de partid Argeș. In dezbateri s-a subliniat că succcesele obținute în dezvoltarea economică și social-culturală a țării în anii sesenatului demonstrează justețea liniei politice a partidului, întemeiată pe aplicarea creatoare a învățăturii marxist-leniniste la condițiile țării noastre, capacitatea sa de a mobiliza întreaga energie a poporului, resursele materiale ale țării în opera de construcție socialistă. Discuțiile au scos în evidență însemnătatea deosebita a orientării proiectelor de directive spre continuarea neabătută și în ritm susținut a politicii de industrializare socialistă a țării și de creștere cu prioritate a producției mijloacelor de producție — baza dezvoltării complexe și multilaterale a întregii economii naționale, precum și caracterul realist, mobilizator al sarcinilor de plan. Plenara a subliniat în mod deosebit eforturile ce trebuie depuse pentru lărgirea bazei de materii prime și pentru atragerea în circuitul economic a noi resurse, precum și importanța îmbunătățirii continue a repartizării forțelor de producție pe teritoriul țării în vederea dezvoltării economice armonioase a tuturor regiunilor. Un loc important în cadrul discuțiilor l-au ocupat problemele legate de dezvoltarea energeticii în perioada 1966— 1975, spre a asigura îmbunătățirea continuă a alimentării cu combustibil și energie electrică a tuturor ramurilor economice și satisfacerea într-o măsură tot mai largă a necesităților de consum ale populației. Participanții la dezbateri și-au exprimat aprobarea deplină față de măsurile prevăzute pentru întărirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, consolidarea și extinderea rezultatelor pozitive obținute în dezvoltarea gospodăriilor agricole de stat și a cooperativelor de producție, mobilizarea susținută a rezervelor și a posibilităților existente în scopul creșterii producției vegetale și animale. . In legătură cu volumul și amploarea investițiilor propuse pentru perioada 1966—1970, s-a subliniat că acestea vor asigura dezvoltarea și diversificarea producției, valorificarea superioară a materiilor prime, perfecționarea producției, creșterea productivității muncii. In cursul dezbaterilor au fost scoase în evidență măsurile preconizate pentru promovarea și extinderea tehnicii înaintate în toate ramurile economiei naționale, condiție principală pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul pe anii 1966—1970, cât și măsurile pentru ridicarea continuă a calității produselor. Relevînd preocuparea constantă a partidului și guvernului pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare economică cu țările socialiste, precum și pentru extinderea legăturilor economice cu celelalte state, vorbitorii s-au ocupat de sarcinile ce revin tuturor ramurilor economiei naționale în vederea creșterii schimburilor comerciale externe. O mare atenție s-a acordat în discuții îmbunătățirii activității de cercetare științifică fundamentale și aplicate corespunzător nevoilor economiei naționale, dezvoltării învățămîntului, formării și perfecționării cadrelor de specialiști. Vorbitorii au subliniat faptul că prevederile proiectelor de directive au ca scop principal ridicarea în continuare a nivelului de trai material și cultural al poporului prin creșterea veniturilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de locuit, a aprovizionării populației cu mărfuri, sporirea volumului serviciilor, dezvoltarea mijloacelor de ocrotire a sănătății, de asistență socială și de protecția muncii. In dezbateri a fost relevată amploarea pe care a luat-o întrecerea socialistă, în cadrul căreia oamenii muncii obțin însemnate succese în realizarea planului de stat și în îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea Congresului, în plenară au fost făcute propuneri și sugestii de completare și îmbunătățire a unor prevederi din proiectele de directive. Plenara a adoptat în unanimitate proiectul Directivelor Congresului al IV-lea cu privire la dezvoltarea economiei naționale în perioada 1966—1970 și proiectul Directivelor Congresului al IV-lea cu privire la dezvoltarea energeticii R. P. Române în perioada 1966—1975 și a hotărît ca, după îmbunătățirile propuse în cadrul discuțiilor, proiectele să fie date publicității pentru a fi dezbătute pe larg în organizațiile de partid, în adunări cu masele de oameni ai muncii, în presă, după care vor fi supuse dezbaterii și aprobării Congresului partidului. La discuțiile pe marginea proiectului de statut au participat tovarășii: C. Drăgan, vicepreședinte al C.C.S., A. Alexa, procuror general al R. P. Române, C. Nădejde, adjunct al ministrului învâțămîntului, B. Solomon, vicepreședinte al Tribunalului Suprem al R. P. Române, B. Zaharescu, membru corespondent al Academiei R. P. Române, S. Bughici, șef de secție la C. C. al P.M.R., I. Banc, primsecretar al Comitetului regional P.M.R. Mureș-Autonomă Maghiară, C. Pîrvulescu, președintele Comisiei Centrale de Revizie a P.M.R., I. Iliescu, șef de secție la C.C. al P.M.R., M. Berghianu, prim-secretar al Comitetului regional P.M.R. Cluj, Gh. Stoica, șeful Direcției organelor locale ale puterii de stat, A. Vijoli, ministrul finanțelor. Exprimîndu-și deplinul acord cu proiectul de statut, vorbitorii au arătat că el reflectă stadiul actual de dezvoltare a partidului, creșterea forței și maturității sale, a rolului său conducător în toate domeniile vieții sociale, coeziunea și unitatea sa de nezdruncinat, profundul democratism de care este pătrunsă întreaga activitate a partidului, legăturile sale strînse cu masele largi de oameni ai muncii. In discuții s-a relevat pe larg însemnătatea prevederilor proiectului de statut, care subliniază rolul și sarcinile crescînde ale organizațiilor de partid, aplicarea consecventă a democrației interne de partid și a principiului muncii colective, întărirea continuă a disciplinei de partid, participarea activă a tuturor membrilor de partid la elaborarea și realizarea politicii marxist-leniniste a partidului. Numeroși vorbitori au apreciat importanța prevederii proiectului de statut cu privire la desființarea stagiului de candidat, care reflectă schimbările calitative ce au avut loc în viața partidului, în societatea noastră. Plenara a hotărît în unanimitate să supună Congresului propunerea ca partidul să poarte denumirea „PARTIDUL COMUNIST ROMÂN“, corespunzător etapei actuale de dezvoltare a societății noastre, etapă a desăvîrșirii construcției socialiste și țelului final al partidului — construirea societății comuniste. Participanții la discuții au făcut, de asemenea, propuneri de îmbunătățire a unor articole ale proiectului de statut. Plenara a adoptat în unanimitate proiectul de statut și a hotărît publicarea lui, cu îmbunătățirile propuse, în vederea dezbaterii în organizațiile de partid și în presa de partid, după care va fi supus dezbaterii Congresului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, prim-secretar al C.C. al P.M.R., referindu-se la faptul că în anii luptei ilegale a Partidului Comunist au activat, sub conducerea directă a partidului sau în diferite organizații de masă conduse de partid, mii și mii de revoluționari, a arătat că cei mai mulți dintre aceștia au adus o contribuție activă la lupta partidului și au suferit represiunile regimului burghezo-moșieresc. El a propus ca membrilor Partidului Muncitoresc Român, care în anii regimului burghezo-moșieresc, fără să fi fost membri de partid, au desfășurat o activitate permanentă în mișcarea revoluționară, sub conducerea directă a Partidului Comunist Român sau în organizațiile de masă conduse de partid și au avut o comportare demnă față de dușmanul de clasă, să li se acorde vechime în partid din momentul intrării lor în mișcarea revoluționară. De asemenea, ținînd seama că Partidul Muncitoresc Român este rezultatul unirii Partidului Comunist cu Partidul Social-Democrat, membrilor P.M.R. proveniți din fostele partide social-democrat și socialist, care au făcut parte din aceste partide în anii regimului burghezomoșieresc, să li se recunoască vechimea în partid de la data înscrierii lor în Partidul Social-Democrat sau în Partidul Socialist. Propunerile făcute au fost însușite în unanimitate de Plenara C.C. al P.M.R., urmînd a fi supuse aprobării Congresului partidului, în încheierea dezbaterilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat că marile rezultate obținute în realizarea prevederilor planului de 6 ani constituie baza temeinică a dezvoltării în continuare a economiei noastre naționale. Vorbitorul a analizat pe larg în cuvîntul său sarcinile care revin ministerelor, organelor de stat și economice, organelor și organizațiilor de partid în lupta pentru înfăptuirea obiectivelor viitorului plan cincinal, care constituie un adevărat program de dezvoltare multilaterală a întregii noastre societăți. în continuare, primul secretar al C.C. al P.M.R. s-a referit la necesitatea organizării unei largi și temeinice dezbateri a proiectelor de directive ale Congresului al IV-lea în întregul partid, de conducerile ministerelor și altor instituții centrale, cu participarea celor mai competenți specialiști și a oamenilor de știință, de organizațiile sindicale, de tineret, de femei, de uniunile de creație și alte organizații de masă și obștești, de toți oamenii muncii. Proiectele de directive și proiectul de statut vor trebui să stea în centrul atenției conferințelor regionale de partid, care vor avea loc în cursul lunii iunie a.c. Presa, radio-televiziunea, întreaga propagandă de partid trebuie să aibă în această perioadă drept principală preocupare tratarea aprofundată a problemelor fundamentale cuprinse în aceste documente și reflectarea largă a dezbaterii lor de către întregul popor. Dezbaterile vor trebui astfel organizate încît să contribuie la îmbunătățirea întregii activități a partidului, la întărirea continuă a rolului organizator și mobilizator al organizațiilor de partid. Partidul nostru — a spus în încheiere tovarășul Nicolae Ceaușescu — a demonstrat că este o forță uriașă, a cărei politică este urmată cu nemărginită încredere de întregul popor și avem convingerea că, sub conducerea sa, oamenii muncii din patria noastră vor îndeplini cu succes marile sarcini care ne stau în față. IN___ CINSTEA Stația de transformare de 220 kV de la Slatina, executată de Întreprinderea de construcții și montaje energetice nr. 1-București a T.C.M.B., a fost complet echipată și probată; in present, ea este gata să furnizeze energie electrică uzinei de aluminiu „16 Februarie“ INSTITUTUL DE PROIECTĂRI IN CONSTRUCȚII ȘI MATERIALE CONSTRUCȚII DE ȘI DE CERCETĂRI PENTRU MATERIALE DE CONSTRUCȚII în întîmpinarea Congresului al IV-lea al Partidului Muncitoresc Român, colectivul Institutului de proiectări în construcții și materiale de construcții și de cercetări pentru materiale de construcții și-a reînnoit angajamentele luate în întrecerea socialistă pe anul 1965, hotărînd să realizeze peste sarcinile de plan : 2 000 000 lei la producția globală ; 1 900 000 lei la producția marfă ; 1 000 000 lei beneficii ; economisirea a 9 000 de ore de proiectare, prin refolosirea de proiecte tip și similare întocmite anterior , reducerea prețului de cost al orei de proiectare cu 0,40 lei. Prin proiectele de execuție se va reduce cu 10 000 000 lei valoarea proiectelor de ansamblu aprobate. Se va asigura predarea proiectelor complete în medie cu trei zile înainte de termenul contractat. La proiectele planificate pe anul în curs vor fi reduse consumurile specifice la materialele principale cu 3 000 tone oțel-beton și laminate, 5 000 tone ciment, 750 mc lemn. Pînă la 1 iulie se vor realiza peste plan , 1 200 000 lei la producția globală ; 1 000 000 lei la producția marfă; 700 000 lei beneficii ; economisirea a 4 500 ore de proiectare; prin proiectele de execuție se va reduce cu 5 000 000 lei valoarea proiectelor de ansamblu aprobate. CONGRESULUI PARTIDULUI își reînnoiesc angajamentele în întrecerea socialistă CONSTRUCTORII HIDROCENTRALEI „GHEORGHE GHEORGHIUDEJ" DE PE ARGEȘ ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚIIMONTAJ NR. 6- CRAIOVA tori Colectivul de construcții hidrocentralei și-a reînnoit angajamentul anual, hotărînd să realizeze toate lucrările de cea mai bună calitate, să scurteze durata de execuție față de termenul planificat, astfel : străpungerea tronsoanelor dintre Aref-Corbeni Mătușa-Oești de la galeși una de fugă în luna august, în loc de octombrie, prin betonarea și excavareînnoindu-și angajamentele luate în întrecerea socialistă pe acest an, colectivul întreprinderii de construcții-montaj nr. 6-Craiova a hotărît ca față de termenele de punere în funcțiune a obiectivelor, să obțină un avans de 4 luni, adică pînă la 1 iulie a.c., la fabrica de placaj de la C.I.L.-Turnu-Severin, cu o capacitate de 18 000 mc anual ; 90 de zile, avea peste plan a 350 m ; terminarea betonării barajului Vidraru pînă la 30 octombrie, cu o lună înainte de termen ; să depășească planul anual de montaj cu 11 la sută ; să sporească productivitatea muncii pe salariat cu 2 la sută față de plan, să obțină economii suplimentare la prețul de cost, pe întregul an, în valoare de 2 100 000 de lei, cică pînă la 1 iulie a.c., la secția de furnire estetice de la același complex de industrializare a lemnului. De asemenea, s-a angajat să depășească prevederile planului cu : 1 la sută la volumul producției globale , 0,6 la sută la productivitatea muncii. Pentru înfăptuirea acestui angajament, colectivul a prevăzut : cantînă la 1 iulie să realizeze terminarea detonării aducțiunii principale pînă la 30 iunie, cu o lună mai devreme ; terminarea blindajului aducțiunii în aval de Valea lui Stan, pînă la 20 iunie, cu zece zile înainte de termen ; turnarea în baraj a 3 000 mc beton peste planul trimestrului II; 1 600 000 lei economii suplimentare la prețul de cost; centrarea principalelor forțe de producție la obiectivele care asigură punerea în funcțiune, organizarea minuțioasă a executării lucrărilor de construcții, instalații și montaj prin metoda în lanț, ridicarea gradului de mecanizare prin folosirea intensivă și extensivă a utilajelor existente. ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚIIMONTAJ NR. 1-BUCURESTI întreprinderea de construcții-montaj nr. 1-București și-a reînnoit angajamentele pe acest an după cum urmează : să predea pînă la 10 decembrie a.c. întregul volum de apartamente (3080), să depășească cu 0,3 la sută productivitatea muncii planificată, să obțină 212 000 lei economii, să economisească 100 mc cherestea, 45 tone oțel beton, 200 000 bucăți cărămizi, 100 tone ciment. Din care pînă la 1 iulie să dea cu 451 mai multe apartamente față de prevederile graficului pe 9 luni , 424 apartamente să fie predate complet și 863 apartamente să fie terminate la interior ^în cartierul Balta Albă ; să predea cu 10 zile înainte de termen complexul comercial A7 și Școala de muzică ; să economisească 60 mc cherestea, 35 tone oțel beton, 100 000 bucăți cărămizi și 40 tone ciment. IA TIMIȘOARA, ÎN ZONA TIPOGRAFILORPANOURI PREFABRICATE Avîntul întrecerii socialiste care se desfășoară în cinstea Congresului partidului se materializează, pentru colectivul Trustului regional de construcții- Banat, în o serie de rezultate frumoase și încercări în continuare de a lărgi căile spre scurtarea duratei de execuție, spre o calitate în permanentă creștere. Pe această linie se înscrie și preocuparea de a introduce panourile mari prefabricate și la construcțiile de locuințe din orașul Timișoara. începutul este marcat de cea de a treia etapă a construcției ansamblului de blocuri din zona Tipografilor. Pentru ca montarea celor 7 blocuri P-1-4 — totalizînd 400 de apartamente, prevăzute să fie predate în acest an — să decurgă nestînjenită, s-a recurs la capacitatea de producție disponibilă a poligonului de prefabricate de la Reșița ; s-a organizat transportul panourilor în vagoane special amenajate ; a fost prevăzut un depozit intemediar, pentru un stoc-tampon de 10 apartamente ; pentru turnarea planșeelor de dimensiuni mari și a altor elemente, s-a amenajat la Timișoara un atelier de prefabricate. După ce unele dificultăți inerente începutului au fost eliminate, ritmul de montare a panourilor a ajuns acum la 2/1 apartamente pe zi, urmînd ca după această perioadă „de acomodare", să crească treptat cam la 4 apartamente pe zi. Extinderea acestui sistem de execuție este prevăzută și în alte ansambluri noi — de pildă în zona străzii Circumvalațiunii, unde în toamnă urmează să fie executate lucrările la cca. 1500 de apartamente, din care aproape 1000 vor fi din panouri mari prefabricate. La sfîrșitul lunii aprilie, buldozerul a croit locul primului bloc ce se execută din panouri prefabricate; la 15 mai, montorii au preluat ștafeta. Sub conducerea maistrului Mircea Olaru, echipele lui Ioan Jost, Mihai Cîmpureanu, Ignaz Kassner lucrează acum intens. Un schimb de experiență ce l-au făcut cu cîtva timp în urmă pe șantierul din Lunca Bîrzavei, de la Reșița, le-a fost de mare folos DIN PRIMA FAZĂ— SOLUril RAPIDE, ECONOMICE Șantierul Uzinei de sîrmă și produse de sîrmă din Buzău a început să capete contururi. Baza de producție e în curs de terminare, în parte au fost atacate și lucrările de bază. Constructorii de la grupul de șantiere nr. 103—Ploiești al Trustului nr. 1 sunt pe cale de a începe ofensiva pe un larg front de lucru, pe măsură ce se vor rezolva unele probleme de documentație. Soluții eficiente au fost aplicate la organizarea de șantier. Stația centrală de preparare a betoanelor — proiectată de trust — a fost instalată la scurtă distanță de principalele obiective în execuție. Aici s-au asigurat dozarea gravimetrică a cimentului și a agregatelor, încărcarea mecanizată a agregatelor, descărcarea pneumatică a cimentului din vagoane-cisternă în silozuri metalice. Stația va produce 180—250 mc pe schimb. O parte din drumurile de acces, pe o lungime de cca. 1,5 km, sunt amenajate din dale hexagonale prefabricate din beton, recuperabile ; în rest, se vor folosi drumurile definitive. Rețelele electrice exterioare, calea ferată alte rețele definitive sunt folosite și ele în organizarea de și șantier. Cadrele tehnice ale șantierului, în colaborare cu serviciul tehnologic din cadrul trustului, au propus unele modificări la soluțiile de execuție din proiecte. De pildă, prin modificarea traveilor depozitului de sîrmă de la 6 la 12 m s-a micșorat numărul elementelor de turnat și montat, de pe urma cărui fapt se va obține o economie de 75 000 lei. Documentația elaborată de I.P.L. pentru corpul principal de fabricație (cca. 22 000 mp) a fost studiată minuțios. Astfel s-a putut stabili o eșalonare rațională a livrării construcțiilor metalice, ceea ce va asigura un ritm continuu de montaj, pentru ca la 1 octombrie, hala să fie acoperită și să se deschidă frontul de lucru pentru montorii de utilaje; întîmpinând Congresul al IV-lea al partidului, întregul colectiv al șantierului desfășoară o însuflețită întrecere socialistă. Evidențiații în întrecerea socialistă Florian Bărbulescu, Dumitru Iordache, Grigore Berzescu, Constantin Lupu, Ion Marinescu, împreună cu formațiile lor de lucru, depășesc normele cu 20—25%. Se pregătesc condițiile pentru atacarea lucrărilor de bază pe un front larg. M. SFARTZ în graiul elocvent al cifrelor Recent a apărut în librării „Bre.viarul statistic al R.P.R. _ 1965", întocmit de Direcția centrală de statistică. . Tabelele și graficele prezentate in Breviar ilustrează elocvent avîntul multilateral al țârii noastre in anii construcției socialiste — impetuoasa dezvoltare a economiei, a acțiunilor cu caracter social-cultural ale statului, creșterea bunăstării oamenilor muncii. Cifrele oglindesc extinderea pe care a căpătat-o, în cadrul acestei dezvoltări generale și ca un factor esențial al ei, activitatea de construcții. Față de un volum de investiții din fondurile statului de 170—180 miliarde lei, prevăzut pentru perioada 1960—1965, în primii cinci ani ai sesenalului s-au realizat peste 154 miliarde lei (peste 37,6 miliarde lei în 1964). Lucrările de construcții-montaj reprezintă, în acest interval, 45,7% din totalul investițiilor. Investițiile pentru dezvoltarea ramurii construcțiilor au reprezentat, in 1960—1964, suma de peste 5,3 miliarde lei, adică mai mult decit in cei 10 ani precedenți. Volumul fondurilor fixe în construcții, la sfîrșitul anului 1964, era cu 48% mai mare decât în 1959. Față de nivelul din 1950, producția de construcții-montaj în antrepriză a reprezentat anul trecut 604 % (232% față de 1959), iar productivitatea muncii pe un salariat a crescut cu 144%, ca urmare a creșterii dotării tehnice și a nivelului profesional al cadrelor. Numărul mediu scriptic al salariaților din construcții a ajuns anul trecut la 493 000 (din care 421 300 muncitori), față de 174 900 în 1950 și 334 300 în 1959. De la începutul sesenalului, salariul mediu în construcții a crescut cu 40%, în industria materialelor de construcții, producția globală a crescut de la începutul sesenalului într-un ritm mediu anual de 14,1%, fiind în 1964 cu 93% superioară celei din 1959. Iată cum a evoluat producția principalelor produse : (mii mp) 13 125 25 205 Numărul salariaților din industria materialelor de construcții a fost, în anul trecut, de 91 800 (aproape dublu față de cel din 1950), din care 80 600 muncitori. Productivitatea muncii pe salariat din această ramură a crescut, dar și începutul sesenalului, într-un ritm mediu anual de 9,3%, în acest an școlar, pentru construcții și industria materialelor de construcții se pregătesc 22 773 elevi în învățămîntul profesional, 2 123 elevi în învățămîntul tehnic, 2 380 elevi în învățămîntul tehnic de maiștri, 9 518 studenți în învățămîntul superior. Cu acest bogat bilanț de succese obținute sub conducerea partidului — bilanț ce va fi sporit cu realizările din ultimul an al sesenalului — oamenii muncii din construcții și din industria materialelor de construcții se pregătesc cu însuflețire pentru îndeplinirea noilor sarcini pe care Congresul al IV-lea al P.M.R. le va stabii în toate domeniile dezvoltării socaliste a patriei noastrS. 1959 1964 ciment (mii t) 2 851 4 752 moi. de zidărie (mii, buc.) 990 1 068 prefabricate din b.a. (mii mc) 151 848 carton asfaltat (mii mp) 32 771 63 577 geamuri trase