Constructorul, mai 1970 (Anul 22, nr. 18-22)
1970-05-02 / nr. 18
PROLETARI DIR TOÂfrE f AftHbR tüSífl-VÁ t Gazetă editată de Ministerul Construcțiilor Industriale ți de Comitetul uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții I Anul XXII - Nr. 18 (1060) I 4 pagini 25 bani Vineri 1 Mai 1970 ^ __________________ ___________ sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 TRĂIASCĂ ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC SARBATOAREA PRIMĂVERII De opt decenii, muncitorimea de pretutindeni sărbătorește întîiul de mai sub semnul chemării înflăcărate Înscrisa de Marx și Engels in Manifestul Partidului Comunist : »Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Sărbătoarea primăverii, sărbătoarea muncii simbolizează profunda solidaritate care îi unește pe purtătorii idealurilor revoluționare de libertate, dreptate socială și progres de pe întreg cuprinsul globului. Crearea primului stat al muncitorilor și țăranilor și edificarea socialismului în Uniunea Sovietică, victoria revoluțiilor proletare și făurirea societății socialiste in alte 13 țări de pe diferite continente, printre care și România, afirmarea mișcării comuniste și muncitorești drept cea mai puternică forță politică a contemporaneității, cea mai măreață mișcare socială a timpului nostru, capabilă să asigure transformarea revoluționară a societății, sunt tot atîtea victorii mărețe pe care le-a înscris în istoria acestor opt decenii lupta dîrză, neînfricată a proletariatului, a maselor largi muncitoare pentru eliberarea de sub tirania claselor exploatatoare, pentru o viață demnă. Se împlinește un sfert de veac de cînd oamenii muncii din România care zdrobise jugul fascist, care participau cu toate forțele sale la ultimele lovituri ,date hitlerismului, au sărbătorit primul 1 Mai liber. Viitorul luminos pe care, cu o înțeleaptă previziune, îl prefigura atunci partidul comuniștilor se înfăptuiește la cote nebănuite. Remarcabilele succese obținute de poporul român in industrializarea socialistă a țarii, în transformarea socialistă a satului, în creșterea producției materiale, în dezvoltarea științei, învățămîntului și culturii, precum și în ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii se întemeiază pe aplicarea creatoare de către P.C.R. a învățăturii marxist-leniniste la condițiile concrete și particularitățile specifice ale României, pe patriotismul înflăcărat al oamenilor muncii, și în primul rînd al clasei muncitoare, care își îndeplinește cu cinste misiunea istorică de clasă conducătoare a întregii societăți. Succesul edificării socialismului în România a fost grăbit de linia politică aplicată cu fermitate de partid, de a asigura o puternică bază tehnico-materială a societății, de a pune în centrul dezvoltării economiei naționale industrializarea țării, făurirea unei industrii moderne, capabilă să înzestreze cu tehnică nouă și să asigure progresul susținut al tuturor ramurilor producției materiale, valorificarea la nivel înalt, cu maximum de eficiență, a resurselor materiala si a potențialului uman al țării. In dezvoltarea economică a patriei, un rol de mare însemnătate revine reproducției socialiste lărgite. Investițiile sunt dirijate, pe baze științifice, realiste, spre dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei, a tuturor județelor țării, spre lărgirea condițiilor pentru avuntul neîntrerupt al bunăstării celor ce muncesc. Oamenii muncii din ramurile noastre sînt mîndri de aportul pe care îl aduc la înfăptuirea programelor de investiții, din ce în ce mai ambițioase. Numai în primii patru ani ai actualului cincinal, ei au executat un volum de lucrări de construcții montaj ce depășește 107 miliarde de lei — nivelul din 1969 fiind cu peste 60% superior celui din 1965 ; in industria materialelor de construcții, producția globală a crescut in aceeași perioadă cu 58%. Întreaga lor capacitate creatoare este pusă în prezent în slujba ridicării la cote și mai înalte a potențialului, a eficienței, pentru a încheia cu succes cincinalul și a aborda cu forțe sporite sarcinile ce le revin in următoarea perioadă, potrivit Directivelor Congresului al X-lea al partidului. O dată cu creșterea impetuoasă a forțelor de producție, în țara noastră se perfecționează neîncetat relațiile de producție socialiste, raporturile sociale dintre oameni, organizarea întregii societăți, înfăptuirea măsurilor trasate in acest sens de Conferința Națională și de Congresul al X-lea al P.C.R. adîncește democrația socialistă, antrenează masele largi populare la dezvoltarea ascendentă a noii orînduiri, accelerează procesul de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, creînd condițiile pentru trecerea treptată spre comunism. Edificînd neabătut socialismul în România, partidul comunist, statul nostru, întregul popor își îndeplinesc atît îndatoririle naționale, cit și cele internaționale. Așa cum arăta secretarul general al P.C.R., tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvîntarea rostită la adunarea festivă din Capitală consacrată centenarului nașterii lui V. I. Lenin, „interesele naționale și internaționalismul proletar nu se exclud ci, dimpotrivă, se condiționează reciproc ; între ele există o strînsă interdependență, o unitate dialectică organică“. România pune în centrul politicii sale externe prietenia și alianța cu toate țările socialiste, aducîndu-și contribuția la întărirea forței întregului sistem socialist mondial. Totodată, un obiectiv permanent care stă la baza întregii politici externe a țării noastre este dezvoltarea largă a colaborării și cooperării cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, in spiritul respectului independenței și suveranității naționale, al neamestecului în treburile interne și al avantajului reciproc. Sărbătoarea primăverii, care încoronează în întreaga lume sutele de milioane de oameni ai muncii, sădește tot mai profundă în inimile lor încrederea în triumful primăverii omenirii, în viitorul socialismului și păcii • întreprinderea de construcții-montaje, Cluj, din cadrul Ministerului Construcțiilor Industriale, și-a îndeplinit înainte de termen plănui valoric pe primele 4 luni ; depășirea prezumată este de 7%, ceea ce echivalează cu o producție suplimentară de 110 milioane de lei. De menționat că în cele luni întreprinderea clujeană, deținătoare a distincției de unitate fruntașă pe ramură în întrecerea socialistă pe 1969, a executat 32,2% din sarcinile valorice pe 1970. (Prin telefon de la corespondentul nostru Liviu TOMAS) tău Antecalculele atacă cimentiștii din Bicaz vor încheia primele patru luni ale anului cu însemnate depășiri de plan : 3000 tone de ciment, 2500 tone de var, 1,7 milioane de lei la valoarea producției globale, peste 1,5 milioane de lei la valoarea producției-marfă vîndută și încasată și mai mult de 200 mii de lei-valută livrări în devans la export. Ca urmare a reducerii prețului de cost, a unei structuri îmbunătățite a producției (prin realizarea de mărci superioare de ciment, cum ar fi R.S.S. și R.I.M.), s-au economisit în primul trimestru 7,24 lei la cheltuielile pentru 1000 lei producție marfă. In aceeași perioadă, beneficiile au depășit cifra planificată cu 723 mii lei. La aceste realizări însemnate, o contribuție importantă au adus-o cei aproape 1500 de muncitori antrenați în Întrecerea socialistă și mai ales evidențiații, printre care Nicolae Ciancă — excavatorist la cariera de calcar, Vasile Furtună — de la transportul materiei prime, Constantin Șteluță — de la morile de pastă,Nicolae Răileanu — de la cuptoarele de clincher, Vasile Oprea — de la morile de ciment, Vasile Zaharia — de la rampa de execuție, Dumitru Popa — de la secția azbociment, Ilie Dandu — de la secția de var ș. a. (Vasilica BUCUR, corespondentă) Pe graficul întrecerii socialiste ÎNFĂPTUIRI ÎN PIJIMELE 4 FUM O NOUĂ LUCRARE PESTE GRANIȚĂ, CONTRACTATĂ DE ARCOM Printre noile obiective contractate sau în curs de contractare de către ARCOM se numără și coșul de fum de la Marburg, localitate situată in apropierea orașului Frankfurt pe Main, din Republica Federală a Germaniei. Coșul de fum, pe care îl execută lucrători din cadrul Ministerului Construcțiilor Industriale, va avea o înălțime de 91 m de la sol și diamentrul de 6 m. La cota +45 m este prevăzut un planșeu de beton armat, ce reazemă pe corpul coșului și pe 6 stilpi (cu înălțimea totală de 47 m), susțin indl un rezervor metalic de apă, cu o capacitate de circa 900 mc. Tehnologia de execuție este combinată: coșul și stîlpii vor fi realizați prin glisare, iar planșeul de la cota 45 m - turnat mc,s,4 fi apoi listat, prin procedeul Hochtief, de către o firmă de construcții ger- Subantreprizele de specialitate ale ARCOîVl-ului sunt întreprinderea de confrontare-București și Intreprinderea-șantier de lucrări speciale pentru construcții-București. oricin Coșul are un caracter monumental. Amplasat pe o Înălțime ce domină aflat a ț l univers,iar. Marburg, el va deservi centrala termică a noii universități, secțiuli construcție. Colectivul șantierului este condus de ing. Dumitru Atanasescu, zent L ma 1ing’s Ion Hacerlan și ing. Valeriu Mareș, specialist in glisări. In pre- Ramul de cireș... Dacă plouă sau ninge, e noroi. Sau ți se învinețesc obrajii de frig. La vremea căldurilor e praf, iar arșîța îți înfierbîntă pîna și răsuflarea. Munca pe șantier are asprimile ei. A fi constructor înseamnă și a ști să le înfrunți bărbătește, în orice condiții de lucru. Mă uit la el. Salopeta e unsă de ulei, de motorină, mîinile și obrajii îi sînt negri de fum. Dar în cabina macaragiului surîd Brigitte Bardot și „neîmblînzita Angelică”, în persoana lui Michelle Mercier. Cîteva poze decupate din cine știe ce revistă, o perdeluță, un ram de cireș înflorit, și monotonia manetelor s-a diluat. In boxa atelierului, pe peretele de deasupra bancului cu scule foioase, un „trăznit" a agățat o reproducere după „Anemonele” lui Luchian. Pe planșetă, alături de coala de calc cu contururile unei uzine noi, o „carioca" șugubeață a prins,din cîteva linii, figuri vesele, năsucuri clrne și siluete cu posibile variante de „maxi". Știți unde bat, în chipurile cele mai diverse, omul tînjește după frumos. I vrea pretutindeni. Chiar și la locul de muncă, acolo unde-și consumă energia fizică, nervoasă, spirituală. De ce să nu i-l oferim ? Chestiunea e mai serioasă decît pare la prima vedere. Pledează, pentru agrementarea locului de muncă, sociologia și estetica industrială. Cu studii migăloase și calcule de productivitate. Aud vorbindu-se, cam de multișor, de confecționarea unor uniforme pentru mecanicii din uzinele de reparații ale Ministerului Construcțiilor Industriale și pentru servanții de utilaje. Inițiativa va merita aplauze ! Mai aud, uneori, de vopsirea utilajelor în culori deschise, vii. Frumos ! Pe ici, pe colo s-au formulat și alte idei. Se vorbește, dar prea puțin se face. O banală bidinea și o găleată de var înveselesc o baracă de șantier și sufletele oamenilor. Dar asta se-ntîmplă doar de două ori pe an — chit că între timp, pereții s-au afumat. Poate dintr-o chiverniseală greșit înțeleasă, poate din nepricepere, poate pentru că sîntem frămîntați numai de... probleme mari sau poate, pur și simplu, pentru că nici nu ne-am gîndit la așa ceva. Ce-ar fi s-o facem ? Emil STERESCU mmm O LOTRUL la vremea torenților incintătoarea și sălbateca vale a Lotrului oferă un peisaj obsedant. Cobori spre Brezoi, lași în urmă serpentinele proaspăt asfaltate ale șoselei, și piscurile împădurite, și prăpăstiile amețitoare, și stîncile vrăjmașe, dar clocotitorul efort de umanizare a acestei uriașe văi te cheamă, te cheamă mereu înapoi. Jos cireșul și liliacul au înflorit de mult, dar sus e abia vremea brindușelor. Pe creste și prin viroage zăpada-i pînă la brîu. Primăvara se apropie anevoie. Și aduce cu ea nu numai binecuvîntatele adieri calde, ci și șuvoaie, șuvoaie vijelioase, care nu cruță nimic. Căutînd bezmetice albia rîului, sfîrtecă și iau cu ele tot ce întîlnesc în cale : copaci falnici zmulși din rădăcini, mastodonți de piatră cu pereți colțuroși și puhoaie amenințătoare de grohotiș. Clipa de nebăgare de seamă, ca și cutezanța de a te opune, insuficient de bine pregătit, pot fi fatale pentru oameni, pentru utilaje. Constructorii acționează însă prudenți și calmi, cu știința disciplinării acestor forțe oarbe care, minate pe făgașuri anume croite, vor pune în mișcare cele trei uriașe turboagregate de cite 170 MW. Tentații pasagere (printre care, nu pe ultimul toc, cîștigul la șantierul centrală, anul trecut o medie lunară de 1850 lei pe muncitor, iar în martie 1970, în noul sistem de salarizare, 2378 lei) au adus pe valea Lotrului mulți oameni. ■ Au rămas însă numai cei mai curajoși, pe care izolarea și încleștarea cu stihiile naturii nu i-au înfricoșat. Fiindcă marea hidrocentrală de pe valea Lotrului, este, înainte de toate, o lucrare de temeritate, de virtuozitate tehnică. Ca toate șuvoaiele din bazinul Lotrului și chiar de pe versantul celălalt "al munților Căpățînei să poată fi adunate laolaltă în rezervorul pe care-l va constitui lacul de acumulare, este nevoie de un baraj de dimensiuni impresionante: o dată și jumătate cît volumul piramidei lui Keops. A „depozita“ aproape 4 milioane mc de umplutură înseamnă a clădi aici un...o nou munte. „Așternutul“ său e aproape gata. Iar cariera de anrocamente nu-i altceva decit un masiv, căruia oamenii s-au decis să-i schimbe... domiciliul, cărîndu-l bucățică cu bucățică în fața apelor. Pregătirile au și început. Forezele de mare adîncime, dinamita, excavatoarele au și intrat în acțiune. Derocarea înseamnă, înainte de toate, tehnică. Constantin Munteanu a lucrat pe un excavator cu cupă de 3 mc. De data aceasta, utilajul său este în stare, să prindă dintr-o singură îmbucătură o stîncă de 4 mc. Obiectivele de la Bicaz, chiar și cele de pe Argeș, au însemnat într-un fel virsta adolescenței pentru constructorii de hidrocentrale. Vîrsta maturității înseamnă, alături de Porțile de Fier, Lotrul. De aceea, aici, aproape că nimic nu ne mai pare spectaculos. Au sosit pe șantier niște foreze vechi, uzate. Și cît de trebuincioase le-ar fi fost oamenilor porniți să aducă muntele în fața Lotrului! Ca să poată fi puse la treabă, le-ar fi trebuit însă niște bucșe speciale de bronz, din import. De unde ? De unde, așa de repede? Nimeni nu știe cît s-a frămîntat și ce î-a trecut prin cap maistrului mecanic Constantin Blidaru. S-a prezentat într-o bună dimineață la inginerul Kamenitzer: „— Astea-s, nu-i așa ? îi arătă cîteva mostre, inginerului uluit de surpriză. Ei bine, de mîine vă fac eu cîte-or fi de trebuință... Tehnica înseamnă inventivitate cutezanță. Pentru evacuarea materialului excavat, la galeria Goața, unde lucrează frații Marcu și Luca Raicovici, s-a introdus un tren siloz, la încărcarea și descărcarea căruia se folosește aerul comprimat. Urmarea ? Viteza de înaintare aproape că s-a dublat. Prin semimecanizarea operațiilor grele, la galeria Malaia se înaintează cu o viteză de 180 m pe lună. Atelierele centrale de la Voineasa pun la punct o bandă transportoare ce va fi utilizată la Rudăreasa, pentru accelerarea ritmului de excavații. Aproape jumătate din cei circa 5000 de constructori de la Lotru lucrează în subteran, unii cu experiență îndelungată ,alții la primul lor contract cu șantierul, purtînd uniforme pe brigadieri. Sfredelesc masive îndărătnice, croiesc drumuri drepte, căptușite cu beton și virele de oțel pe sub viroage și albii de rîuri. Vor fi stăpîne aici apele sălbatice, stăvilite de 86 de baraje, silite la fantastica călătorie prin cei 150 km de tunele și galerii, prin puțuri și castele de apă. Calea pînă la... scinteia electrică e lungă și întortocheată. Parcă aceasta vrea să-ți dovedească și schița, aproape cît un perete de mare, din biroul inginerului Alexandru Simionescu, șeful șantierului Ciunget-uzină. „Cartierul general“ al lucrărilor de la centrala subterană, conducta forțată, castelul de echilibru, galeria de acces și casa vanelor. Treburile sînt judicios, științific gîndite. Programul general de execuție, ciclograma pe obiecte și programul de betonare sunt la curent cu tot ce ,se petrece pe valea Latoriței. — Ce reprezintă șantierul pentru Aurel ZEMNSCHI (Continuare în pag. a 3-a) Asamblarea virelelor conductei forțate — examen de măiestrie pentru sudori , / / try '