Constructorul, septembrie 1970 (Anul 22, nr. 36-39)

1970-09-05 / nr. 36

Redacția ți administra­­ția: Bucure?» 46, str. Grădina cu cal nr. ?, sectorul 6, telefon 1519 21—15.10.92 Gazetă editată de Ministerul Construcțiilor Industriale­­i de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții fi industria materialelor de construcții La sarcini noi, concepții noi, superioare despre organizare înainte de a fi prezentate subuni­tăților, adunării generale a repre­zentanților salariaților, sarcinile de plan pe 1971—1975 ale Trustului nr. 1 construcții-montaj-București au fost supuse dezbaterii comi­tetului de direcție. Cu acest prilej s-a scos în evidență nu numai dina­mica ascendentă a valorii investi­țiilor ce vor trebui realizate în noul cincinal, ci și exigența tot mai sporită a parametrilor tehnico­­economici. In orașul București, județele Ilfov, Buzău, Dîmbovița și Ialo­mița trustul are de executat un impresionant volum de lucrări, cu 71,65% mai mare (F.F.) decit cel realizat în actualul cincinal, ur­­mân­d să asigure punerea în func­țiune a 199 de capacități de pro­ducție, din care 44 în anul 1971. La nivelul acestor sarcini, minuțioasa pregătire a planului se impune ca un imperativ de stringentă actuali­tate. Așa se face că, încă de pe acum, comitetul de direcție a ho­­tărât să se treacă la analizarea cu beneficiarii a pozițiilor de plan, spre a organiza evoluția pregătirii noilor investiții, stabilind de comun acord programe de asigurare a documentațiilor, a utilajelor și a materialelor speciale. Cu acest pri­lej, se va insista ca proiectanții să adopte structuri constructive moder­ne cu un grad ridicat de presa­ 1971-1975 bricate, finisaje simple, economice, cu consumuri reduse de manoperă. La nivelul noilor sarcini se va dezvolta și sectorul de proiectare a­ trustului, care va trebui să pună la dispoziția șantierelor proiecte de execuție capabile să răspundă eficient cerințelor de industriali­zare a lucrărilor, de creștere a productivității muncii, de reducere a prețului de cost ; în elaborarea proiectelor pentru lucrările ce nu sunt legate de tehnologie, activi­tatea se va desfășura pe principiul gospodăririi proprii. Cu o exigență sporită se va acționa in încheierea contactelor cu beneficiarii, în emi­terea comenzilor, încheierea con­tractelor pentru materialele de bază și prefabricate, in perfecționarea sistemului de conducere și organi­zare a producției, pentru simplifi­carea mecanismului informațional și creșterea operativității in luarea deciziilor. Din analiza indicatorilor de mun­că și salarii rezultă necesitatea de a se lua măsuri adecvate care să permită înscrierea productivității muncii într-o curbă ascendentă, in­cit în 1971 să sporească cu 9,75% față de 1970. La rândul lor, costurile Adrian CÂMPEANU (Continuare in pag. a 3-a) CINCINALUL Acum, după ce laminorul de benzi la rece a intrat în probe mecanice, constructorii de pe platforma Combinatului siderurgic­ Ga­­lați își îndreaptă toată atenția spre obiectivele al căror soroc se a­­proprie cu pași repezi. Unul dintre acestea este și laminorul de benzi la cald. Turnarea fundațiilor pe care se vor monta utilajele e o trea­ba de răspundere pe care maistrul Ion Vlădulescu și dulgherii C. Pit­palacă, T. Vulturescu, Gh. Banciu și Ilie Olteanu o urmăresc cu toată atenția. INTERVIU CU• •• • Prof. emerit ing. Dimitrie ATANASIU, decanul Facultății de construcții a Institutului politehnic „Gh. Asachi" din Iași • îng. Apostol CHIRIȚĂ, directorul Institutului de cercetări în construcții și economia construcțiilor din București • Prof. ing. Alexandru NEGOIȚĂ, decanul Facultății de construc­ții civile și industriale a Institutului politehnic din Cluj MANIFESTĂRI ȘTIINȚIFICE DE PRESTIGIU Conferința privind calcului seismic al structurilor In zilele de 1—4 septembrie a avut loc la Iași „Conferința privind calcului seismic al structurilor“, organizată de Ministerul învățămîntului (prin Facultatea de construcții din Iași și Centrul de mecanica corpului solid — București) și Ministerul Construcțiilor Industriale (prin filiala din Iași a ÎNCERC). La lucrările conferinței, au participat peste 160 de specialiști din învățămîntul superior de construcții, din institute de cerce­tări și de proiectări, din organizații de execuție, reprezentanți ai unor or­gane centrale, au luat parte, de asemenea, aproape 40 de specialiști din 14 țări străine, printre care personalități științifice de renume interna­țional. — Ce loc ocupă această conferință in cadrul preocupărilor actuale ale ingineriei seismice pe plan mondial și ce rezultate apreciați că va oferi ea pentru progresul teoriei și prac­ticii calculului seismic al structuri­lor ? La această întrebare, prof. emerit Ing. Dimitrie ATANAsiU, președin­tele comitetului de organizare al con­ferinței, ne-a răspuns : — După cum este cunoscut, cutre­murele de pămînt — care prov­acă pierderi de vieți omenești, de bunuri materiale și spirituale considerabile — au pus și pun în fața oamenilor de știință, a tuturor celor la realizarea construcțiilor ce contribuie și lucrări­lor inginerești, probleme stringente care trebuie soluționate rațional și cu eficiență sporită, în scopul de a re­duce cu­ mai mult urmările distrugă­toare ale acestor fenomene naturale. In acest scop se cer întreprinse cer­cetări sistematice bazate pe o strînsă colaborare pe plan național și inter­național, folosindu-se atît modele la scară redusă, cît și încercări la scară naturală, pentru a surprinde cît mai in amănunt și aprofundat complexita­tea relațiilor dintre multiplii parametri ce hotărăsc comportarea construcțiilor la cutremure. înmulțirea în ultimul timp a manifestărilor științifice pe tema apărării împotriva efectelor seis­mice este o dovadă elocventă că aceas­tă problemă este presantă pentru o­­menire. Conferința de la Iași — organizată din inițiativa regretatului prof. ing. Anton Șesan, personalitate marcantă a vieții științifice din domeniul con­strucțiilor din­ țara noastră — a oferit o privire de sinteză asupra celor mai recente realizări teoretice și practice în acest domeniu, prezentate în 1a- Declarații consemnate de Dorin CONSTANTINESCU - -(­Continuam in pag. a 2-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA î MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR INDUSTRIALE . 1970 Potrivit datelor operative, planul de construcții-m­ontaj cu­mulat pe 8 luni al Ministerului Construcțiilor Industriale a fost realizat în proporție de 103,8%, ceea ce reprezintă 66,8% din sar­cinile valorice pe 1970. Dintre unitățile M.C. Ind., cele mai frumoase realizări au în­registrat I.S.C.M. — municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dejj (110% fată de sarcinile cumulate pe 8 luni), întreprinderea nr. 3 de izo­lații (107,8%), Trustul nr. 5-Brașov (107%), I.C.M.-Cluj (107%), Trus­tul nr. 1-București (106%). Intr-o situație care trezește îngrijorare se află I.C.M. nr. 13— Timișoara, care la capătul primelor 8 luni ale anului se prezintă cu o rămînere in urmă de aproape 13 milioane de lei. LUNI: 66,8*. DIN PIANUL PL Noi capacități de producție, în probe tehnologice Săptămâna aceasta a intrat în probe tehnologice linia­ de geam la­minat a Întreprinderii de geamuri­ Buzău. Realizată la un înalt nivel tehnic ,ea va produce în final 5 500 mp geam laminat de 7 mm în fie­care zi, sau 120 tone de sticlă ex­trasă în 24 ore. La această linie, geamul, după ce părăsește instalația de laminare, este detensionat într-o instalație de recoacere, ambele cu un înalt grad de automatizare și mecanizare, ceea ce face­ ca­ producția anuală de 2 milioan­e mp să se realizeze­­ cu nu­mai 55 de muncitori și 5 salariați T.A. Eficiența economică a investi­ției rezultă din productivitatea ridi­cată și prețul de cost redus — 864 lei la mia de lei producție-marfă. Sortimentele ce se vor fabrica pe această linie sunt: geam laminat brut cu grosimi de la 3 la 18 mm, geam ornament și geam armat. Cea mai mare parte din producția liniei — 1,5 milioane mp — va fi pre­lucrată in fabrică pe linia șlefuire­­polizare ,care așteaptă geamul la­minat pentru a intra și ea în probe tehnologice. (T.M.) Planul cincinal îndeplinit Zilele trecute, constructorii din cadrul I.S.C.M.­Craiova au raportat cu îndreptățită mindrie, că au rea­lizat actualele prevederi ale planului cincinal. Hărnicia lor se materiali­zează in­tarea în funcțiune, in acest interval de timp, a peste 190 de obiective industriale și social­­culturale, a căror valoare totală de investiții este de 2,99 miliarde lei. (Carol BORA, corespondent) MPIL PUTERNIC INDUSTRIALIZĂRII CONSTRUCȚIILOR DE LOCUINȚE ȘI CLĂDIRI SOCIAL-CULTURALE Volumul însemnat de investiții din anul 1970 și din cincinalul vii­tor va trebui să se realizeze în con­diții de înalta eficiență, rezolvîndu­­se la un nivel superior problemele legate de scurtarea duratelor de execuție, reducerea costurilor, mic­șorarea ponderii cheltuielilor pen­tru construcții-montaj în totalul in­vestițiilor, realizarea integrală și rit­mică a planului de investiții. In vederea respectării acestor sarcini stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., Comitetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală, împreună cu consiliile popu­lare județene și al municipiului București, au luat o serie de mă­suri tehnico-organiza­torice menite să îmbunătățească activitatea uni­tăților de construcții pe care le coordonează. Astfel, pentru mărirea ritmului de execuție la construcțiile de lo­cuințe și clădiri social-culturale, au fost analizate și propuse mă­suri de extindere a soluțiilor in­dustrializate, prin folosirea pe scară din ce în ce mai largă a panourilor mari prefabricate din beton armat și a structurilor mixte (diafragme din beton monolit realizate în co­­fraje metalice plane, planșee și pa­nouri de fațadă prefabricate). „Studiul cu privire la extinderea folosirii panourilor mari și a pre­fabricatelor la clădirile de locuit și social-culturale", elaborat în toamna trecută de către C.S.E.A.S. împreună cu alte ministere și organe cen­trale, pe baza indicațiilor date de conducerea de partid și de stat, a ținut seama de experiența dobîndită în producția și folosirea prefabrica­telor din beton armat în țara noas­tră, precum și de realizările în pro­blema industrializării construcțiilor, cunoscute în urma documentării în mai multe țări care au experiență în folosirea prefabricatelor.­­ Consiliul de Miniștri a aprobat studiul, în ceea ce privește : • orientarea dezvoltării produc­ției de prefabricate pe anul 1970 și în perioada 1971—1975 ; • orientarea privind folosirea sistemelor industrializate la realiza­rea construcțiilor ; • nivelul producției de prefabri­cate la care se va ajunge în anul 1975 ; • efortul material și financiar corespunzător dezvoltării propuse; • măsurile organizatorice pentru pregătirea și realizarea acesteia, în 1975 —1,9 milioane mc de prefabricate din beton armat Potrivit prevederilor acestui stu­diu în legătură cu evoluția sisteme­lor constructive, din totalul de cca. 110 000 de apartamente — care se vor construi în 1975 în mediul urban — 86 000, adică circa 77%, se vor realiza în soluții industriali­zate (în anul 1969 proporția respec­tivă a fost de 29 300 din 81 300 apar­tamente, adică 36%). Numărul a­­partamentelor care se execută din panouri mari prefabricate din be­ton armat va crește de la 16 000 în 1969, la cca. 45 500 în 1975, re­prezentând cca. 40% din totalul a­­partamentelor ce se vor construi în ultimul an al cincinalului viitor. Volumul de prefabricate din be­ton armat necesar pentru clădirile social-culturale va crește de la 80 000 mc în 1971, la 230 000 mc în 1975. La clădiri de locuit în mediul rural Se prevede o creștere a utili­zării elementelor prefabricate, de la 40 000 mc în anul 1971, la 490 000 mc în anul 1975. Astfel, volumul total de prefabri­cate din beton armat necesar ■ pen­tru locuințele din mediul urban și rural și pentru clădiri social-cul­turale va crește de la 885 000 mc în 1971, la 1 900 000 mc in 1975, din care necesarul de panouri mari prefabricate din beton armat pre­zintă o creștere de­ la 519 000 mc în 1971, la 995 000 mc în 1975.­ ing. Gheorghe CIȘMA5 director adjunct în Direcția de construcții din Comitetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală ~^wh­mutt­re in pag. a 3-a) | APARTAMENTE DIN PANOURI MARI Moderna stație de transformare de 220 kV a hidrocentralei de pe Dunăre se încadrează, în sistemul hidroenergetic și de navigație de la Por­țile de Fier, ca încă o realizare modernă, de prestigiu a științei și tehnicii românești; în prezent, ea transmite în magistralele electrice ale țării ener­gia produsă de primul grup generator al hidrocentralei. Pe șantierul fabricii de produse din carne „Ne pregătim retragerea in " De la ultima noastră vizită, șantierul s-a schimbat. Intr-un anumit fel, este firesc. Cîteva luni înseamnă foarte mult pentru evoluția unei investiții, al cărei termen de punere în funcțiune se apropie cu pași mari. Dar de ce să nu recunoaștem ? se simte aici mina pricepută a unui inginer destoinic, cu experiență de conducere, care știe să vadă la fel de bine amănuntul ca și ansamblul. începerea lucrărilor la fabrica de produse din carne, amplasată pe un tăpșan din apropierea Capitalei, are povestea ei, care a devorat vreo 6 luni din durata afectată execuției. Cum termenul de punere în funcțiune a rămas cel stabilit inițial, recuperarea handicapului a rămas pe seama constructorilor. Treabă destul de grea, cu atît mai mult cu cât pe parcurs au apărut și unele dificultăți în asigurarea elementelor prefabricate pentru structura halei principale mono­bloc, care măsoară nici mai mult nici mai puțin decit 30 000 mp. Aducerea la conducerea lucrărilor a ex hunedoreanului, ex gălățeanului Constantin Horeangă, sprijinul șan­tierului nr. 2 (condus de ing. Ana­­tolie Oțel), al I.C.M.­București n-au rămas fără rezultate. Investi­ția, la care constructorii au reali­zat până acum 80% din sarcinile valorice pe 1970, se îndreaptă spre... potou. Cum vremea ploilor și a lapoviței nu-i așa departe, eforturile sunt îndreptate spre lucrările care re­clamă timp frumos: canalizări, drumuri... în cîteva zile va fi gata inelul interior de legătură ; canalul colector de circa 3,5 km, început la sfirșitul lunii mai, va fi și el ispră­vit pină la sfirșitul lunii decembrie. Drumurile ? Cele din etapele I-a și a -II-a, la care se două schimburi, vor fi lucrează în terminate chiar în cursul acestei luni. — Da, după cum se vede, ne pregătim serios de iarnă, conchide ing. Constantin Horeangă. — Mai bine zis, pregătiți hala. — Exact. Pe urmă nu vom mai avea atîta bătaie de cap. Unul din timpanele de închidere este gata, celălalt este în lucru; tronsonului A i s-a montat și tîmplăria meta­lică, și urmează la rînd­ tronsoa­nele D, B și C. Agentul termic este asigurat, așa că la iarnă se va putea lucra cît se poate de comod. — La ce ? — La finisaje: 25 000 mp par­doseli, 12 500 mp faianță, 100 000 mp tencuieli... — Aveți probabil tot ce vă tre­buie, minus forță de muncă nece­sară unor asemenea volume de lu­crări. —O vom completa, la timpul cuvenit, aducînd finisori de la alte șantiere ale întreprinderii. — Mecanizarea va fi și ea pre­zentă ? — Deocamdată, studiem posibi­litățile de a prelua cărămizile pe care I.M.C. „7 Noiembrie“ nu le va livra pachetizate. Avem, apoi, o instalație „Turbosol“ pentru tencu­ieli, dar care este evitată de mun­citori, fiindcă se înfundă foarte des. — De ce nu specializați cîțiva lucrători, pentru a-i­­ asigura o co­rectă exploatare ? Pe alte șantiere, oamenii sînt foarte mulțumiți de aceste pompe. — Știu , cred că treaba asta ar trebui s-o facă mai degrabă între­prinderea... La șantierul fabricii de produse din carne se discută nu atît de respectarea termenului de punere în funcțiune, cît de apropierea ier­nii. Constructorii caută ca ploile și lapovița să-i găsească înăuntru, la adăpost Unde vor avea de lucru nu numai constructorii, ci și insta­latorii și montorii, și izolatorii. Hala îi va putea găzdui pe toți, asi­­gurîndu-le întinse fronturi de acti­vitate care, deocamdată, nu priso­sesc. — Termenul de punere în func­țiune ? — 31 mai 1971, răspunde prompt ing. Constantin Horeangă. — Se respectă ? — Nici vorbă. Cu cîteva zile mai devreme... poate, la termen cu siguranță. Este în joc onoarea noastră, la care să știți că ținem mult. Nu știu de ce, dar credem în cuvîntul de onoare al constructo­rilor. Aceasta nu ne împiedică însă să ne gîndim că montajul utilaje­lor care, potrivit graficelor trebuia început la 1 iulie a fost amînat. Ne place să credem și noi că „asal­tul“ din următoarele luni va duce la recuperarea rămânerii în urmă a halei de fabricație. Insuficient pregătit, ordonat, acesta ar putea să aibă însă efecte negative asupra productivității muncii, asupra ca­lității lucrărilor. Din cei circa 3,5 km de canal colector s-au montat doar 500 m și s-a creat front pentru circa 1000 de m. Aici ritmul de lucru va trebui accelerat, fiindcă ploile vor îngreuna mult accesul utilajelor și oamenilor în terenul desfundat. Stă în putința construc­torilor de a preîntâmpina dificul­tățile care se întrezăresc. Aurel ZELINSCH1 si I REORGANIZARE Cînd a înființat ser­viciul de concepție, fostul director s-a do­vedit un avangardist. Mulți s-au întrebat cum ce sarcini vor putea fi înveșmântate cu o titulatură atît de pompoasă într-o unitate de construcții, al cărei rost e „nu să conceapă, ci să execute“. Au venit, însă, și sarcinile, im­puse, succesiv, de ne­cesitățile obiective ale progresului teh­nic. Serviciul de con­cepție a început să se ocupe de pregăti­rea producției, de proiectarea organiză­rii de șantier, de sta­bilirea tehnologiilor... Câtă vreme toți cei din micul colectiv abia învățau ce și cum să facă, totul mergea bine, lumea era mulțumită. Nu se mai știe ce scânteie a fost de vină, fapt­­­e ca după nu mult timp s-a a­­prins un foc care a ars mocnit pină mai ieri, mistuind miezul sănătos al ideii fos­tului director. Au prins să curgă pre­tențiile — colateral și pe verticală. Cind, intr-un compartiment ceva nu mergea bine, care să fie țapul is­pășitor ? Serviciul de concepție. El era tras la răspundere dacă rampa de descărcare prevăzută la depozit se dovedea mindet­­tulatoare, cinci două săptămîni, la lină, ve­neau cite trei vagoa­ne pe zi, iar în ur­mătoarele 24 de ore — șaizeci dintr-o da­tă , lui i se cerea so­coteală dacă un meș­ter nu se pricepea să aplice corect fișa teh­nologică ; aceluiași serviciu i se cerea sa facă lucruri — poate de profilul lui, poate nu — pentru care nu avea nici mijloacele necesare, nici alte condiții. Și, colac peste pupăză, servi­ciul se măcina și pe dinăuntru, prin zîza­­nii și înfruntări ți­­nînd, aparent, de di­vergent , de opinii in probleme de specia­litate, dar, în realita­te, exprimind intere­se carieriste. Analizind, recent, activitatea serviciului de concepție) comite­tul de direcție a vi­­zut numai suprafața lucrurilor și, in loc să-l întărească orga­nizatoric, l-a desfiin­țat. A împărțit atri­buțiile lui după ure­che : pregătirea pro­ducției — la produc­ție, tehnologia — la tehnic și la mecani­zare ș.a.m.d., iar la proiectare a renunțat Unii au ricanat in fața acestei chirurgii, care le făcea mai mult decit pe voie. Ciudat, insă , cei care, pînă ieri, se plângeau de colegii lor de la­­ concepție că nu-și re­zolvă sarcinile, au dat fuga înapoi cind­­ a fost să le preia ei­­ înșiși. Iar, curind, s-a­u văzut , că apar potic­nelile. Activitatea de concepție devenise, dintr-un lux, o nece­sitate obiectivă , dar, acum nu mai avea cine s-o ducă și, mai ales, cine s-o ducă bine, fațetele ei nu se mai sudau. Tot mai­ insinuant se citează azi, in în­treprindere, zicala străveche: rău cu rău, dar mai rău fără rău. Tot mai insistent se vorbește de o re­înființare a numitului serviciu. Insă, cu altă titulatură, Cea veche, pasămite, s-a compro­mis. .. Emil STERESCU

Next