Constructorul, decembrie 1971 (Anul 23, nr. 49-52)

1971-12-04 / nr. 49

IlMmWIlillMm MMIM ai MI­­MM M MIBM ai MIM—————mi ■ irwi ———-----HTlWm" m­Hir"­~“"w"* Simpozion organizat de Ministerul Industriei Materialelor de Construcții, Inspectoratul general de stat pentru controlul calității produselor și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții (București, 26 - 27 noiembrie 1971) O concepție dinamică și complexă, ce angajează răspunderea tuturor celor ce participă la producție­ ­. In actuala etapă, de dezvoltare și modernizare rapidă a­­ economiei țării noastre în concordanță cu realizările științei­­ și tehnicii contemporane, calitatea produsului apare ca o noțiune dinamică, ca un factor propulsor al progresului. Ea și este o noțiune complexă, care vizează pe de o parte pro­­­r­prietățile intrinsece ale produselor de a satisface la un anu­­­­mit nivel o utilitate, iar pe de altă parte, aspectele de ordin economic ale producerii și consumării lor. Calitatea produc­ec­ției reflectă calitatea proceselor de fabricație, laturile acti­vi­vității de concepție, tehnologice și de organizare a producției.­­ Calitatea produselor reprezintă, deci, expresia finală a ca­­­lită­ții proceselor de producție, care sintetizează nivelul teh­­­­nic, performanțele constructive, funcționale și economice, pre­­­cum și aspecte de ordin estetic. 1 O asemenea caracterizare a noțiunii de calitate angajează­­ răspunderea tuturor celor care participă la crearea produ­cț­ielor, la toate nivelele, vizâul și activitatea de cercetare ști­­­­ințifică și proiectare a noilor produse, perfecționarea organi­zării producției și a controlului de calitate, activitatea de stan­dardizare și normare etc. Preocupările Ministerului Industriei Materialelor de Con­strucții in privința introducerii unei concepții noi, actuale de promovare a unor materiale și elemente de construcții s-au axat pe două direcții: îmbunătățirea calitativă a unor ma­teriale tradiționale (cimenturi, produse de ceramică brută, sti­clă de construcții) și introducerea unor materiale și elemente noi (beton celular autoclavizat, materiale izolatoare de o nouă concepție, ceramică fină de construcții, diverse mate­riale de finisaj, elemente prefabricate din beton armat și precomprimat, elemente asociate pentru închideri etc.), a­­vîndu-se în vedere ca aceste materiale și elemente de con­strucții să conducă la realizarea unor noi soluții construc­tive care să răspundă în condiții cît mai bune necesităților privind reducerea ponderii construcțiilor în totalul investi­țiilor, mărirea productivității muncii pe șantierele de con­­strucții-montaj și scurtarea duratei de execuție a lucrărilor. CIMENT - VAR Programul de dezvoltare prevede obți­nerea, pe de o parte, a unor cimenturi cu rezistențe mai mari decât cele realizate în prezent, iar pe de altă parte a unor sor­timente cu procente ridicate de adaosuri (zgură de furnal și cenuși de termocen­trală), pentru valorificarea eficientă a a­­cestor rezerve, economisirea combustibilu­lui și energiei electrice. Trecerea la linii tehnologice de capaci­tăți din ce în ce mai mari (față de ca­pacitatea maximă a unei linii, de 300 t/zi, în 1950, astăzi majoritatea producției se obține pe linii de 800 t/zi, iar la Fieni și Hoghiz­ se execută primele unități cu linii de 3000 t/zi) a determinat schimba­rea concepției în ceea ce privește modul de control al calității, impunînd metode științifice care să dea certitudinea asi­gurării caracteristicilor calitative, în con­dițiile unei producții orare foarte mari a liniei tehnologice și ale volumului mare al celulelor de însilozare a produsului finit, care conduc la loturi de 10 000 tone de ciment. Pe lângă măsurile luate pri­vind dotarea cu sisteme de dozare și omo­genizare a materiilor prime, s-au intro­dus metode rapide de control­­ al constan­ței caracteristicilor chimice, mineralogice și fizice ale acestora, s-au generalizat me­todele complexometrice de analiză chimi­că, s-au introdus metodele de analiză fo­­tometrică cu flacără etc. Pentru liniile de 3000 t/zi se va trece la automatizarea do­zării materiilor prime (prin folosirea ana­­lizoarelor cu raze X prin fluorescență, cuplate cu calculator electronic, care ac­ționează asupra dozatoarelor gavimetrice d­e la alimentarea morilor de făină), pen­tru a doza Si, Ca, Al și Fe (determinînd totodată și conținutul de sulf) și a men­ține constanți gradul de saturație în calce și modulul silicic, la valorile stabilite pentru calitatea dorită a clincherului.­­ In controlul calității cimentului se tre­ce la determinarea rezistenței prin meto­da mortarelor plastice; generalizarea ei necesită însă asigurarea nisipului poligra­­nular cu caracteristici constante. Producția cimenturilor RIM a fost în 1970, de 6 ori mai mare decât în 1960 (la o creștere totală a producției de ciment, în aceeași perioadă, de 2,6 ori) ; totuși, ea nu poate încă satisface pe deplin ce­rerile, din punct de vedere cantitativ­­ și al sortimentelor (se asigură chiar în mică măsură RIM 300 și de­loc RIM 400)­­Noile fabrici ce se pun în funcțiune sunt dotate cu mori cu separator, în circuit închis, ceea ce va permite obținerea unor astfel de cimenturi foarte fine. In progra­mul prioritar de cercetare științifică sunt prevăzute teme privind realizarea unor noi tipuri de cimenturi : rutiere , cu re­zistențe finale mici , albe și colorate etc. In actualul cincinal se va trece la pro­ducția varului hidratat și a varului mă­cinat — sortimente calitativ superioare. Varul hidratat (care se transportă în cis­terne, ambalat în saci) este destinat în special șantierelor de construcții ; compa­rativ cu varul bulgări, el are o calitate mai bună și mai sigură, nu necesită ame­najări și manipulări în vederea stingerii, permite o dozare corectă a­­ mortarelor, folosirea lui necesită mai puțină forță de muncă. Producția — aflată încă în fază incipientă, la ,,Temelia"-Brașov — ur­­m­ează să crească începînd din 1973, prin punerea în funcțiune a unor instalații noi la Aleșd, Cîmpulung, Fieni și alte­­ fa­brici. Acestea vor produce și var măcinat (provenit din var bulgări nehidratat), des­tinat in special producerii elementelor din beton celular autoclavizat. Pentru elimi­narea deficiențelor calitative la varul bulgări, se acționează pentru îmbunătăți­rea concasării și sortării calcarului, astfel ca granulația să fie cit mai strînsă. Noile unități de la Aleșd, Cîmpulung, Fieni sunt prevăzute cu cuptoare de construcție per­­fecțion­ată, cu ardere regenerativă, care — pe­ lingă reducerea consumului speci­fic de combustibil — au avantajul că temperatura de ardere poate fi reglată și se poate obține o uniformitate termică pe întreaga secțiune a cuptorului, ceea ce face ca gradul de disociere a calcaru­lui să fie uniform în interiorul tuturor bulgărilor. CERAMICĂ DE CONSTRUCȚII In această subramură se introduc,­­ în prezent, tehnologii moderne de fabrica­ție­­ cu scopul de a obține produse efici­ente, de dimensiuni mari, cu pereți sub­­țiri, din care să se realizeze zidării mai ușoare, cu caracteristici termice îmbună­tățite la grosime echivalentă, cu efect fa­vorabil asupra productivității muncii pe șantiere. Noile fabrici de la Iași, Urziceni ș.a. și cele ce vor fi puse în funcțiune în acest cincinal (și la care materiile prime se pretează) sunt prevăzute cu dotarea ne­cesară producerii corpurilor ceramice pentru realizarea de fîșii de planșeu și panouri de pereți — elemente constructi­ve evoluate sub aspectul rezistenței, greu­tății, caracteristicilor termo și fonoizola­­toare. Tehnologia de fabricație are în ve­dere prelucrarea avansată a materiilor prime, uscarea in­ uscătorii cameră sau tunel cu regim controlat, arderea contro­lată în cuptoare tunel, precum și meca­nizarea operațiilor de manipulare, prin centeinerizare, balotare etc. Noile unități de produse ceramice sunt concepute să ajungă în final la o funcționare mecani­zată și în cea mai mare parte automati­zată, procesul de control al calității asi­­gurîndu-se prin înseși operațiile tehnolo­­­gice de fabricație. Deși s-au făcut progrese însemnate pe linia cercetării și proiectării noilor uni­tăți, totuși au avut loc abateri calitative în producția fabricilor noi de la Sătuc, Urziceni, Zalău și Iași, datorate unor cau­ze organizatorice (insuficienta macerare a argilei, neasigurarea degresantului sau do­zarea necorespunzătoare), dar mai ales deficiențelor de concepție și construcție a unor utilaje (colergang de 30 mc/oră, pre­să 0 500 mm ș.a.); îmbunătățirea calității utilajelor pentru acest sector constituie o necesitate de prim ordin pentru buna funcționare a instalației și asigurarea ca­lității produselor la nivelul proiectat. In actualul cincinal Și în continuare se va dezvolta mult producția de agregate ceramice ușoare, care în 1975 va fi de peste 5 ori mai mare decît în 1970 ; utili­zarea lor se va extinde la betoanele de rezistență pentru elemente de structură. Intrucît în prezent se remarcă deficiențe calitative (densitatea în grămadă variază pronunțat, fracțiunile granulometrice nu corespund curbelor necesare), se proce­dează la îmbunătățiri funcționale ale li­niilor de fabricație, privind — într-o pri­mă etapă — procesul­ de fasonare a gra­nulelor și cel de expandare și răcire ; se află în fază de cercetare tehnologia pe cale uscată, cu cuptor în mai multe trep­te, care va asigura agregate la un nivel calitativ similar celor mai bune produse ce se obțin în alte țări. Materialele de construcții din ceramică fină (plăci de faianță, gresie, placaje, o­­biecte sanitare) ce se obțin în prezent la noi, în instalații moderne, sunt competiti­ve, fiind în mare măsură exportate. Dez­voltarea producției lor reclamă să se ia măsuri pentru prepararea mai bună a materiilor prime (caolin feldspat și argile caolinoase), care în prezent se livrează cu variații mari ale caracteristicilor fizico- chimice și cu unele din acestea sub pre­vederile standardelor- în noile secții pro­iectate sau care sunt în construcție s-au luat măsuri pentru a se putea obține pro­duse diversificate (obiecte sanitare, majo­­lică, gresie glazurată) și a se elimina cau­zele care provoacă defecte în stratul de glazură. GEAMURI ȘI MATERIALE 'mss^^BBESsasgmmsaKossmta IZOLATOARE Ponderea folosirii geamurilor în con­strucții a crescut prin realizarea unor noi soluții constructive de pereți, pentru uși, placaje etc. La baza producției de calitate a sticlei plane stă calitatea materiilor prime. M.I.M.C. are prevăzută în programul de investiții realizarea unor stații de prepa­rare a nisipului cuarțos la Caraorman, în Delta Dunării. In ce privește calcarul și dolomita, ele se vor produce­ centralizat, asigurîndu-se constanța lor calitativă. Procedeul de tragere fără debitează (Pittsburg), care asigură o calitate net superioară (50V# cal. I—II, față de 5— l0­o/6), urmează să fie aplicat, în viitorul an, și la noi în țară (în prezent funcțio­nează în fază pilot), iar treptat să înlo­cuiască procedeul Fourcault. Geamul la­minat continuu se produce la noi de ca­litate bună, pe instalații moderne , se stu­diază îmbunătățirea plasei de sîrmă și a introducerii acesteia în masa de sticlă. La instalația de geam șlefuit continuu de la Buzău, care este în perioada de atingere a indicatorilor proiectați, dificultățile ivi­te privind realizarea calității au mobilizat forțele de specialitate din sector, care ac­ționează pentru înlăturarea lor. Gama sortimentală a produselor din sticlă plană se îmbogățește continuu ; în 1972 vor intra în funcțiune secții de geam duplex și geam termopan, în industria materialelor izolatoare, in­troducerea unor tehnologii moderne de producție , fabricarea vatei minerale prin suflare verticală din filieră de pla­tină și prin centrifugare, utilizarea răși­nilor fenolice la realizarea unor produse izolatoare din vată minerală, producerea împîșliturilor din fibre de sticlă — a ri­dicat nivelul general al calității. Sorti­mentele de materiale hidroizolatoare pe bază de țesături din fibre de sticlă și folii de aluminiu vor completa gama a­­cestor produse. Măsuri deosebite se prevăd pentru rea­lizarea unor produse calitativ superioare din azbociment, în special prin diversifi­carea sortimentală, îmbunătățirea condi­țiilor de transport (paletizare), întărirea disciplinei tehnologice. De asemenea, s-­a luat măsuri pentru dezvoltarea și diver­sificarea producției din marmură și pia­tră de construcții. Pentru îmbunătățirea calitativă și di­versificarea producției materialelor de fi­nisaj din polimeri, în cadrul M.I.M.C. vor fi puse în funcțiune în 1972 instalații pentru producerea covorului cu strat fo­­noizolator, iar gama de tapete se va îm­bogăți cu noi sortimente, care să asi­gure o mai mare varietatea de culori și desene. PREFABRICATE ■ «11111111111 I­N­ ■IMI— u­tllliln in­iiiiiiiii— — DIN BETON ARMAT La această categorie de elemente de construcții se remarcă o creștere accen­tuată a tehnicității, în privința concepției și a realizării. Față de anul 1965, volumul elementelor precomprimate a crescut în 1971 ca 585 °/,, iar în anul 1975 creșterea va fi de 1450 °/o; ponderea lui în totalul producției de elemente prefabricate a re­prezentat 126/0 în 1965, iar în 1975 va fi de 40 °/# (în unele unități noi — 80#/0). Creșterile se referă la produse din ce în ce mai pretențioase tehnic: în ultimii ani au fost introduse în fabricație elemen­te precomprimate de suprafață cu deschi­deri de 12 și 18 m, grinzi precomprimate de 12, 15 și 18 m lungime — produse de mare serie, comparabile cu performanțe cu ceea ce se realizează în acest dome­niu pe plan mondial. A crescut, de ase­menea, producția de tuburi precomprima­te pentru alimentări cu apă. S-au efec­tuat studii, cercetări, experimentări s-au produs și elemente de structuri pro­și totip din beton de granulit, precomprima­te — cu greutate sensibil redusă față de a betonului obișnuit. O preocupare majo­ră o constituie introducerea pe scară cât mai mare a unor elemente ușoare pentru construcții agrozootehnice, în vederea e­­conomisirii lemnului și metalului. Pentru obținerea unei calități corespun­zătoare a elementelor prefabricate din beton, se pune un deosebit accent pe con­trolul materiilor prime, dozarea corectă a componenților betonului, verificarea ten­sionării armăturii, urmărirea realizării u­­nui tratament termic corespunzător, pre­cum și a unui mod cit mai judicios de depozitare și încărcare în mijloacele de transport. Se aplică, de asemenea, con­trolul elementelor prin încercări nedis­tructive în perioada de întărire. Totuși, se constată încă deficiențe calitative ale prefabricatelor, care au generat unele re­clamații, refuzar­ii și rebutarea unor pro­duse (panouri mari pentru locuințe, tu­buri din beton precomprimat) pe șantie­re. Aceste deficiențe se pot înlătura prin respectarea întocmai a tehnologiei — fără omisiuni sau „simplificări“, în special la prepararea betonului, vibrare, tensionare, tratament termic și depozitare — și prin perfecționarea activității controlorilor de calitate și a laboranților.Tehnologia de producție a betonului ce­lular autoclavizat s-a îmbunătățit prin modernizarea fabricii de prefabricate de la Craiova, care permite obținerea unor elemente din beton celular autoclavizat într-o gamă mai mare de sortimente, cu greutate volumetrică redusă, cu toleranțe dimensionale mai mici, asigurînd, la ele­mentele armate, și protecția armăturilor prin metode mai eficiente. Pentru eli­minarea unor deficiențe calitative ce mai apar, urmează ca instalația de autoclavi­­zare să fie completată cu aparatură de control și înregistrare a tratamentului ter­mic, să se asigure i­nstalații de evacuare a produselor finite în depozit și echipa­mente corespunzătoare pentru manipulare și încărcare în mijloace de transport. ★ Pe baza Legii privind asigurarea și con­trolul calității produselor, M.I.M.C a ela­borat, cu sprijinul I.G.S.C.C.P., un regu­lament pentru organizarea activității de control al calității materialelor de cons­trucții și funcționarea compartimentelor e.t.c. din unitățile producătoare. S-a re­organizat rețeaua de control tehnic al ca­lității din unități, din centralele industria­le și minister, stabilindu-se atribuțiile ce revin personalului respectiv. Totodată, ministerul a luat măsuri de aplicare — în centrale și unități — a prevederilor Legii privind perfecționarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unitățile socialiste, elab­orînd un program tematic și organizînd cursurile de perfecționare, a căror desfășurare a fost urmărită în­deaproape. Totodată, s-a organizat un curs (cu scoatere din producție) pentru con­trolorii și laboranții din sectorul de pre­fabricate, pentru a le reîmprospăta cu­noștințele tehnice de specialitate, a le pre­zenta noua legislație și standardele legate de controlul de calitate, aparatura de ul­timul tip. Pentru multe din produsele ce se rea­lizează curent, s-a prevăzut revizuirea standardelor în ce privește condițiile ge­nerale de calitate. Standardele pentru produsele noi se întocmesc la nivelul stan­dardelor produselor respective din străi­nătate ; în anumite cazuri se prevede și preluarea metodelor de încercare speciale ale acestor materiale (de exemplu : pro­dusele din vată minerală aglomerate cu lianți sintetici). Urmârindu-se crearea unei opinii de masă in problema calității produselor, centralele industriale au început să edi­teze buletine (lunare sau trimestriale), pentru probleme de calitate, care sunt larg difuzate în unități, centrale și mi­nister. Sunt în curs de elaborare — de către colective de specialiști din unități, centrale industriale și institutul de cer­cetări — îndrumătoare pentru controlul calității produselor în principalele sub­­ramuri ale industriei materialelor de con­strucții. Ministerul, împreună cu I.G.S.C.C.P­, a elaborat un plan de măsuri in vederea îmbunătățirii calității materialelor și ele­mentelor de construcții, adaptat de fie­care centrală industrială și unitate pro­ductivă, în funcție de specificul respectiv. Pe baza acestui plan de măsuri au fost întreprinse o serie de acțiuni: s­au or­e Considerații asupra caracteris­ticilor calitative ale noilor mate­riale izolatoare și ale geamurilor (ing. Ion ȚURCANU, director la Cen­trala industrială a geamurilor și mate­rialelor izolatoare). Impîslitura din fibre de sticlă bitumată și țesătura din fire de sticlă bitumată sunt mate­riale hidroizolatoare net superioare calitativ produselor clasice pe care le înlocuiesc — car­tonul asfaltat și, respectiv, pînza bitumată; a­­ceasta, datorită caracteristicilor avantajoase ale suportului. In ce privește însă materialul de a­­coperire — bitumul, parametrii acestuia nu sunt pe deplin satisfăcători , de aceea, se fac cer­cetări pentru îmbunătățirea lui Prin amestec cu polimeri inferiori. Cele 25 de sortimente de produse fono și termoizolatoare din vată mi­nerală, ce se fabrică la noi, se situează în rân­­dul celor mai eficiente materiale de acest gen de pe piața mondială. O preocupare actuală pentru producător și c.i.g.m.i. o constituie rezolvarea corespunzătoare a ambalării lor, pentru a evita degradarea la manipulare, de­pozitare și transport. In legătură cu geamurile laminate (ornament și armate), eforturile se vor orienta spre diversificarea modelelor și gamei de grosimi ; de asemenea, se are în vedere diminuarea nuanței albastru-verzui a masei de sticlă, prin folosirea unor materii prime de bună calitate. Geamurile șlefuite se produc (la Buzău) pe o instalație tip conveier, capabilă să asigure produse calitativ superioare în comparație cu alte procedee. • Preocupări ale industriei cera­mice în introducerea unor sortimen­te noi, de calitate superioară (ing. Elena MINEA, șeful comparti­mentului e.t.c din Centrala Industrială a ceramicei de construcții și a marmurei). Blocurile și corpurile ceramice de dimensiuni mari, materiale deosebit de eficiente, experi­mentate în urmă cu cîțiva ani, încă n-au intrat în producția curentă — printre altele, datorită lipsei de comenzi — deoarece nu există un normativ de utilizare in construcții. S-au luat însă măsuri pentru a se introduce în fabrica­ție, în următorii doi ani, corpuri ceramice (in­clusiv tipuri noi, cu lățime de peste 400 mm) care, combinate cu grinzi din beton armat, să servească la executarea planșeelor de clădiri civile; totodată, se experimentează blocuri ceramice cu goluri orizontale. Urmează ca, în colaborare cu C.I.P.B., să se realizeze unele prefabricate ceramice. In sectorul de ceramică fină se produc peste o sută de modele de obiecte sanitare și accesorii din porțelan, se fac cercetări și experimentări pentru stabilirea unor rețete de porțelan din care să se poată fabrica produse de complexitate ridicată, cu pereți de 8—15 mm, precum și articole sani­tare mari. Gama sortimentală a plăcilor de g­resie se va completa cu : plăci glazurate cu ecor, mozaicuri din gresie, plăci semiconduc­toare. Plăci rezistente la șoc mecanic. * Metode noi de determinare a calității elementelor prefabricate (ing. Nicolae ONEA, din Centrul de proiectare și cercetare al Centralei in­dustriale de prefabricate din beton). La fabricile de prefabricate s-a introdus con­trolul pe faze, prin metode eficiente, insistin­­du-se asupra punctelor-cheie : materiile prime, betonul-marfa, tensionarea, tratamentul ter­mic. Dintre noutățile utilizate se remarcă: ex­perimentarea unor dozatoare automate de apă (bazate pe măsurarea rezistenței electrice betonului), care vor fi aplicate la toate cen­­­tralele de betoane; controlul tensionării înainte de betonare (prin sondaj) cu aparate tip Vogt; automatizarea tratamentului termic la o linie de grinzi, utilizînd un aparat Înregistrator E 136 și termorezistențe (aparatură ce se folosește și la verificarea instalației de încălzire a tipa­relor). S-a trecut la aplicarea metodei de de­terminare a rezistenței betonului prin factorul de maturitate (produsul dintre temperaturile realizate in timpul tratamentului termic și timpul cit a durat tratamentul). De asemenea, s-a pus la punct folosirea metodelor nedistruc­tive (determinări cu ajutorul sclerometrului sau al aparatelor cu ultrasunete) la determina­rea rezistențelor elementelor prefabricate în perioada de întărire. C.l.P.B. are în vedere or­ganizat —­ la unități, la centralele indus­triale și în minister — conferințe cu teme referitoare la calitatea produselor și la controlul de calitate ; au avut loc schim­buri de experiență și simpozioane ; spe­cialiști din centrale au publicat articole pe această temă. Unele unități, centrale industriale și Centrul de documentare și publicații tehnice, împreună cu ministe­rul, au organizat și o serie de expoziții, pentru ilustrarea nivelului calitativ al u­­nor materiale și elemente de construcții. In mod special trebuie menționată expo­ziția organizată la Sinești de către C.I.P.B., care a prezentat soluții construc­tive, materiale și elemente prefabricate pentru sectorul agrozootehnic ; acestea s-au bucurat de o apreciere pozitivă din partea conducerii de partid și de stat. De asemenea, C.D.P.T. a organizat o expo­ziție mobilă în diverse orașe ale țării. M.I.M­ C. a participat cu pavilioane pro­prii la expozițiile internaționale de mate­riale de construcții de la Moscova și Pra­­ga ; la aceasta din urmă, unele materiale românești (marmură, materiale izolatoare ș.a.) au fost distinse cu premiul I, pen­tru calitatea lor; în acțiunile privind îmbunătățirea cali­tății unor produse, ministerul a primit sprijin din partea M.C. Ind., a I.G.S­ C.C.P. — de pildă în cazul împîsliturii din fibre de sticlă bitumată, a cărei calitate a făcut obiectul unei consfătuiri de lucru l­a I.M.I.­Berceni, cu toți factorii inte­resați. Continuarea și dezvoltarea preocupă­rilor ministerului, centralelor și unită­ților pentru a contribui la creșterea gradului de industrializare a lucrări­lor de construcții, la obținerea unei largi game de materiale care să asi­gure creșterea confortului, îmbunătăți­rea condițiilor de durabilitate și este­tice ale construcțiilor vor determina noi progrese în ridicarea calității materia­lelor de construcții, în folosul econo­miei naționale, pentru realizarea trep­telor calitative pe care acest cincinal le-a eșalonat în activitatea noastră. ing. Anton MEDVE­­CHI directorul Direcției tehnice și de dezvoltare din M.I.M.C. ing. Romul MARTA director general al Direcției gene­rale îndrumare Și urmărire a pro­ducției introducerea determinării defectelor din beton și a gradului de compactare cu ajutorul apa­raturii speciale cu izotopi, cu indicare sau în­registrare (fără gammagrafie). • Metoda statistică de apreciere a nivelului de calitate în tehnologia cimentului (ing. Ion ONEA și ing. Niculina CU­­­BELARIU, din Institutul de cercetări pentru materiale de construcții). Pentru o comparație intre fabricile de ci­ment, in ce privește calitatea fabricației pen­tru fiecare sortiment" Sn parte, se poate re­curge la aplicarea metodelor de statistică ma­tematică pentru prelucrarea datelor din evi­dența primară a fabricilor și interpretarea re­zultatelor obținute. Pe baza studiilor efectuate folosind această metodă, s-au putut face dife­ritelor fabrici recomandări privind direcțiile în care să se orienteze perfecționarea tehno­logiei. • Probleme legate de calitatea pieselor de schimb ale utilajelor din industria materialelor de construcții (ing. Mihail PENCIULESCU, director in Centrala industrială de utilaje și piese de schimb). In unitățile C.I.U.P.S. se execută anual circa 4 500 repere de piese de schimb. In producția lor se mai înregistrează unele abateri de la calitate, cazuri de defecte de turnare (sufluri, crăpături, baruri, compoziție chimică necores­punzătoare etc.), de nerespectare a toleranțelor, de insuficienta prelucrare a suprafețelor — și chiar de nerealizare a caracteristicilor meca­nice cerute. Pentru a înlătura cauzele ce gene­rează aceste neajunsuri, s-au luat măsuri pri­vind : însușirea de noi rețete de oțeluri și fonte cu caracteristici superioare ; îmbunătăți­rea soluțiilor constructive pe baza cercetării modului în care se comportă produsul ; mo­dernizarea tehnologiilor și completarea lor cu sisteme de control ; îmbunătățirea standarde­lor și elaborarea de norme interne de fabri­cație ; recepția exigentă a materiilor prime; perfecționarea profesională a cadrelor. • Preocupări pentru îmbunătățirea calitativă și diversificarea sortimen­telor de cimenturi și azbociment (ing. Gheorghe SONU, șeful compartimen­tului e.t.c. din Centrala industrială a lian­ților și azbocimentului). In ultimul cincinal s-a manifestat puternic tendința de a mări marca cimentului și de a introduce în fabricație cimenturi speciale pen­tru anumite domenii de folosire ; gama sorti­mentală s-a lărgit cu 10 noi tipuri de ciment (HIM 250 și 300, all­ic 400 — pentru construc­ții hidrotehnice, Hz-400 — pentru barajul de la Porțile de Fier, SMA 400 și SRA 400 — re­zistente la ape sulfatice, RG și RF — pentru sonde de mare adincime etc.), ajungind la 32 sortimente. In acest cincinal urmează să se realizeze încă 10 sorturi (cimenturi cu rezis­tențe finale mari — 700—800, cimenturi albe și colorate cu caracteristici superioare.. cimen­turi pentru tencuieli și mortare de­­ zidărie, pentru sonde de mare adincime, cimenturi cu contracție redusă pentru drumuri, sau cu re­zistențe inițiale mari — 400—500 kg/cmp la o zi) ; se va stabili numărul optim de sorti­mente pe care să fie profilată fiecare fabrică, iar constanța calității se va asigura prin ex­ploatarea dirijată și selectivă a cam­erelor după hărți chimice, realizarea stocurilor de făină sau pastă cu parametri fizico-mecanici constanți, dozarea corectă a materiilor prime și adaosu­rilor de măcinare. In ce privește produsele din azbociment, paralel cu diversificarea sortimen­telor, s-a organizat și producția pieselor de prindere a plăcilor , se fac pregătiri pentru Introducerea în fabricație a noi sortimente — panouri pentru pereți cu miez termoizolant și barieră de vapori, burlane, jgheaburi, coame, părți, tuburi cu diametre pină la 800 mm, placi solzi pentru invelitori din azbociment, plăci ondulate mari cu adaos de vată minerală etc. • Modul cum se ilustrează nive­lul calitativ al materialelor și ele­mentelor produse de M.I.M.C. în ac­tualele soluții constructive ale lu­crărilor de investiții (ing. Radu SIMIONESCU, inginer-șef in Institutul de proiectări pentru industria materialelor de construcții). Deși specificul investițiilor pe care institutul le proiectează pentru M.L.M.C. limitează posi­bilitatea utilizării curente a gamei largi de sortimente pe care le produce ministerul, s-au obținut avantaje tehnico-economice importante prin folosirea azbocimentului ondulat (plăcile montate pe pane distanțate cu 1,50 m, au re­dus greutatea acoperișului cu 70 kg/mp și cos­tul cu 100 lei/mp de construcție, in comparație cu chesoanele de beton armat , la pereți, mon­tate pe pane metalice sau din beton armat la 2,40 m­ interax, au redus greutatea cu 350—380 kg/mp în comparație cu soluțiile tradiționalei iar consumul de oțel cu 10—15% față de solu­ția cu pereți vitrați cu t­mplărie metalică), panourilor sandviș „azbopan“ (la care consu­mul de oțel în paianta metalică este cu 10-13% mai mic decît la ferestrele metalice simple), produselor din vată minerală, geamurilor pro­­filit (care necesită doar 3—4 kg de tablă în­doită la mp de panou, față de 10—12 kg/mp la ferestrele metalice simple) etc. Dintre prefa­bricatele de beton armat, institutul utilizează îndeosebi elemente precomprimate de dimen­siuni mari (grinzi ) și grinzi cu Inimă plină, care au un consum scăzut de oțel și măresc considerabil gradul de industrializare a lucră­rilor), chesoane de 3 și 6 m deschidere, plăci din b.c.a. armat, ferme din panouri asam­blate prin precomprimare etc. Proiectanții so­licită : completarea sortimentului fabricat cu materialele complimentare (de asamblare, etan­­șare, montare, susținere) ; executarea pandu­rilor aztoran cu dimensiuni precise și cu o corectă așezare a izolației din polistiren, co­lorarea lor uniformă din fabrică , poziționarea precisă a plăcuțelor metalice la grinzile T și manipularea atentă a acestora, pentru a evita știrbirea muchiilor etc. • Metode noi pentru controlul ca­lității produselor ceramice brute de construcții. (ing. Mariana MUREȘAN, cercetător la laboratorul Cluj al I.C.M.C.). Pentru determinarea structurii și configura­ției porilor, care prezintă importanță pentru comportarea practică a acestor produse, s-au efectuat cercetări prin metode indirecte, ba­zate pe presiunea capilară (porozimetrie de presiune și de­sorbție). S-a utilizat metoda penetrației cu Hg pentru a stabili influența temperaturii de ardere asupra repartiției pori­lor după mărime ; pe această cale se pot evi­denția temperaturile optime de ardere. • Metode statistico-matematice în controlul de calitate al materialelor (ing. Ion CERNESCU, directorul Centrului de calcul al M.I.M.C.). In controlul de calitate al materialelor de construcții se pot utiliza următoarele metode statistice de control : control sută la sută (bu­cată cu bucată, în cazul pieselor și componen­telor care ridică probleme de securitate spe­cială), controlul calității producției și desfă­șurării procesului de producție (metoda mediei aritmetice și a abaterii mediei pătratice ; me­toda mediei și a amplitudinii împrăștierii ; metoda medianei și a amplitudinii împrăștierii; metoda medianei și a valorilor extreme), con­trolul de recepție sau prin eșantionare (prin atribute , pe baza numărului de defecte , prin măsurare). In general, aceste metode — folo­­sindu-se de fiecare dată cea adecvată cazului respectiv — sunt simple și extrem de eficiente. • Calitatea produselor pentru ex­port (ing. D. MINTER, consilier la „Vitrocim") România exportă în prezent circa 49 feluri de materiale de construcții, într-o gamă variată de sortimente, realizate la un nivel tehnic înalt , s-a extins zona geografică a acestor ex­porturi. Cimentul, tuburile de gresie, ipsosul și piatra de gips, blocurile de marmură, vata minerală și alte produse sunt apreciate,­ pentru calitatea lor, de către beneficiarii externi. Re­feratul a prezentat o serie de propuneri pen­tru adaptarea elastică a sortimentelor și tipo­­dimensiunilor la cerințele importatorilor stră­ini, pentru asigurarea constanței calitative a loturilor livrate, îmbunătățirea ambalajelor etc. Rezumatele referatelor prezentate la simpozion PRODUCȚIA DE ELEMENTE PREFABRI­CATE PRECOMPRIMATE U 1965-1970 ■ TI N 8" NUMĂRUL SORTIMENTELOR NOI DE MATERIALE DE CONSTRUCȚII PRODUCȚIA DE CIMENTURI CU REZIS­TENTE INIȚIALE MARI 1

Next