Constructorul, octombrie 1972 (Anul 24, nr. 40-43)
1972-10-07 / nr. 40
în pragul îndeplinirii sarcinilor anuale și cea de la Hoghiz, condusă de ing. Petre Bîrzău și maistrul Alexandru Turcu. Pe șantierul marelui combinat de materiale de construcții ce se va înălța aici, colectivul acestei secții a executat, de la începutul anului, peste 343 000 mc de săpături mecanizate, transportul cu mijloace auto a 519 000 tone de pămînt, baterea a 1367 de piloți din beton armat (cu ajutorul sonetelor cu ciocan diesel) — evidențiindu-se mecanicul Gavrilă Vlad, macaragiul Constantin Ionescu, buldozeriștii Vasile Ezaru și Nicolae Dragomir, excavatoristul Atila Barabaș. (în fotografie : executarea de piloți forați, cu ajutorul instalației FA-12.) Aceste succese se încadrează in eforturile întregului colectiv de muncă al Stației de utilaje Brașov, care, muncind cu însuflețire în întrecerea socialistă în cinstea celei de a 25-a aniversări a Republicii, și-a îndeplinit planul pe primele nouă luni ale anului — la producția globală și marfă și la activitatea de prestații — în proporție de 128,7*7#. Avansul de 14,5 milioane de lei cîștigat pînă acum permite să se prezume că în cursul săptămînii viitoare, planul anual va fi îndeplinit, ceea ce va constitui un pas important spre materializarea angajamentului de a realiza cincinalul în 4 ani și 6 luni. (Cornel URCAN, corespondent) Printre secțiile fruntașe ale Stației de utilaje — Brașov a Trustului de mecanizare — București se află La Fabrica de ciment — Bicaz Deși este vorba doar de un bilanț parțial, pe 3 trimestre, rezultatele obținute de colectivul Fabricii de ciment-Bicaz prin generalizarea la toate secțiile a inițiativei născute in sinul său — „PRODUCTIVITĂȚI ORARE MAXIME, CU CONSUMURI MINIME“ — sunt semnificative pentru modul în care muncitorii, inginerii, tehnicienii, economiștii din întreprindere au acționat în vederea mobilizării rezervelor interne ale producției, pe linia indicată de Conferința Națională a P.C.R. Primele 9 luni din 1972 s-au încheiat cu o depășire a planului producției globale cu 8,4 milioane de lei (reprezentând 84% din angajamentul anual) , depășirea ia producția marfă este de 7,1 milioane. Insuficiența cimentului pe șantierele de construcții In ultima perioadă a fost atenuată prin aportul cimentiștilor de la Bicaz, care au produs peste plan 16 600 de tone — cantitate echivalentă cu 83% din angajamentul pe 1972. O depășire de 20% a angajamentului anual la producția de plăci din azbociment BILANȚUL ROADELOR UNEI INIȚIATIVE s-a înregistrat de pe acum, prin livrarea suplimentară a 90 400 mp. de asemenea, au mai fost produse, peste planul pe cele trei trimestre, 2 km de tuburi din azbociment și 11 600 tone de var. Corespondența noastră Vasilica BUCUR, care ne-a comunicat aceste cifre, a ținut să menționeze că jumătate din depășirile de plan au fost obținute pe calea creșterii productivității orare a agregatelor. Productivitatea muncii a crescut cu 1,3% față de cea planificată, cifră ce întrece angajamentul. Al doilea element al inițiativei — consumuri minime — se prezintă, de asemenea, cu rezultate bune. Consumul specific de gaz metan a scăzut cu 1,7 mc la tona de clincher și cu 2,5 mc la tona de var, numai pe această cale realizîndu-se economii de 350 000 de lei. Datele contabile pe 8 luni indică reducerea suplimentară a cheltuielilor la mia de lei producție cu 3,94 lei (angajament 1 3 lei), dar la cheltuieli materiale cu 5,45 lei (angajament 1 3,25 lei) — sustrind modul cum se acționează pentru înfăptuirea sarcinii trasate întregii economii naționale, de către secretarul general al partidului, la Conferința Națională. Pe aceeași perioadă, beneficiile peste plan au însumat 1,4 milioane de lei. Mobilizați de comitetul sindicatului în întrecerea socialistă închinată celei de-a 25-a aniversări a Republicii, oamenii muncii de la fabrica din Bicaz își intensifică eforturile pentru a realiza mai devreme planul și angajamentele pe 1972 la toți indicatorii. Cu 6 luni înainte de termen La uzinele „Industria sîrmei" din Cîmpia Turzii, constructorii de la T.C.I.Cluj au pus în funcțiune, cu 6 luni înainte de termen, o capacitate parțială de 2140 tone/an sîrmă din oțel tare, in cadrul lucrărilor de extindere de la T.C.T. 2. Acest rezultat a fost posibil datorită bunei organizări a activității loturilor de construcții și montaje, conduse de ing. Vasile Loga și Damaschin Cîmpianu. După cum arată bilanțul contabil pe primele 8 luni, constructorii de la acest șantier au realizat economii de materiale (70 tone de metal, 76 tone ciment( 40 500 de cărămizi convenționale și altele) în valoare totală de 1 250 000 de lei. (ing. Rusalim ANGHEL, corespondent). □ □ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]LJ □ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] □ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Șantierul nr. 1 al Întreprinderii județene de construcții-montaj- Vrancea își desfășoară activitatea în cel mai mare ansamblu de locuințe din Focșani, cel de pe Calea București. O mare parte din blocuri (toate cu P-4 etaje) au fost date în folosință, altele sînt in lucru. Pe acest șantier se întimplă insă un lucru, cel puțin curios: aproape permanent sînt de făcut reparații sau remedieri la clădirile deja locuite. Cînd am vizitat șantierul, la blocul C6 se spărsese o țeavă și era pe punctul să inunde etajul al doilea (ca o ironie a soartei, în acest bloc locuiesc constructori de la I.J.C.M.Vrancea, inclusiv unii dintre cei ce l-au executat); la blocul B, apa ploilor se infiltrase prin planșeul de acoperiș, provocînd degradări în apartamentele de la ultimul etaj. Pentru întreprinderea din Focșani, asemenea accidente nu constituie o noutate. Ea se află în litigiu cu numeroși locatari din ansamblul amintit, ca și din cartierul major Șonțu, care au reclamat defecțiuni serioase la lucrările de instalații sanitare, electrice și de încălzire. Este adevărat că întreprinderea vrînceană este lipsită de experiență îndelungată, că în această zonă tradiția meseriilor de construcții este slabă, dar aceasta nu poate justifica faptul că preocuparea pentru calitate încă nu se află aici la loc de cinste. O dovedesc defecțiunile apărute nu numai la locuințe, ci și la alte obective. La două complexe agrozootehnice — cel de vaci și cel de porci — beneficiarii au impus refacerea unor lucrări prost executate. Cheltuelile suplimentare de materiale și manoperă, care se ridică la valori destul de mari, urmează să fie suportate de cei vinovați direct, maistrul Marin Grigore și șeful de echipă Gheorghe Vlad. La terasa-restaurant „Intim“, neținîndu-se seama de indicațiile serviciului e.t.c., maistrul Viorel Pilă nu a executat corect bariera de vapori, ceea ce duce acum la degradarea terasei. Zidăria și finisajele de la complexul comercial Focșani-sud — lucrare de care a răspuns maistrul Beniamin Pleșa — au fost executate necorespunzător. Care sunt cauzele primare ale acestei stări de lucruri? Ce se poate și trebuie să se facă pentru a aduce, la toate lucrările, calitatea măcar la mediocrul nivel „bine" ? sînt date în folosință, dar încă nu li s-a făcut recepția. Avem de construit mult —poate mai mult decit ne țin puterile, și cînd spun asta mă gîndesc la oameni și la utilaje. Calitatea? Sîntem într-o zonă cu gradul 9 de seismicitate și toată grija se acordă structurilor de rezistență. Pot afirma că din acest punct de vedere lucrurile stau bine. Cînd e vorba însă de tencuieli, de zugrăveli și mai ales de instalații, lucrurile se schimbă. Scriptic, noi avem destui muncitori calificați pentru finisaje și instalații, dar în fapt parte din ei și-au obținut calificarea cam prea repede și de foarte scurt timp. Desigur, chiar la condițiile noastre lucrurile pot merge mai bine. Pentru aceasta, în primul rînd se cere să lucrăm mai organizat, fluxul să fie flux —■ ceea ce nu se poate asigura cîtă vreme (par emise pentru că nu e definitivată soluția de sistematizare) primim proiectele Și atacăm lucrările doar pentru cîte un bloc. Dacă nu-i front de lucru continuu pentru fiecare meserie, oamenii se perindă de la un lot la altul, nui mai ai în mîmă, nu-i poți urmări și ajuta. Ce ar mai trebui? Un control mai drastic. Să fie pe șantier c.t.c.ist, comisii interne de prerecepție și recepție atît pentru lucrări, cît și pentru materiale, înainte de a le pune în operă. Problema cea mai grea este aceea a calificării, a perfecționării cadrelor. E drept, perfecționarea se face permanent pe șantier, în procesul muncii — dar nu ajunge. Cursuri de ridicare a calificării se cer organizate la nivel de întreprindere și cu foarte mare seriozitate. Fără oameni pricepuți știe oricine — nu putem face treabă bună. Dacă nu avem o tradiție, trebuie s-o făurim acum; dar, zic eu, începînd prin a nu admite rabat la calitatea lucrărilor“. Subinginerul GHEORGHE NECULCE face parte din serviciul c.t.c. al întreprinderii. După părerea sa, „punctul nevralgic la I.J.C.M.Vrancea îl constituie maiștrii , avem puțini maiștri buni, majoritatea sînt încadrați cu dero- Stan VLAD (Continuare în pag. a 4-a) Direcția principală în lupta pentru calitate: Perfecționarea cadrelor Cîțiva constructori de la I.J.C.M.Vrancea mi-au împărtășit părerea lor. La șantierul nr. 1 am stat de vorbă cu maistrul RICHARD BORȘ, unul din constructorii apreciați și întreprinderii. „Am construit — mi-a spus el — blocurile B6, 7 și 8, iar acum lucrez la o creșă și un cămin pentru nefamiliști. Blocurile I - II In dezbaterea plenarei lărgite a comitetului sindicatului |I • 11 " * 1 "r"—“~ II STADIUL PREGĂTIRILOR DE IARNA I Timpul nefavorabil a poposit mai devreme și pe meleagurile argeșene. De aceea, cadrele tehnice și gospodarii de pe platformele industriale ale Piteștiului au acum pe agenda de lucru o sarcină urgentă definitivarea pregătirilor de iarnă la șantiere și loturi, la grupurile sociale, astfel ca să se asigure condițiile necesare continuării lucrului cu randament sporit. Pe linia acestei preocupări se numără și recenta analiză a situației pregătirilor pentru iarnă, făcută în cadrul consiliului oamenilor muncii al T.C.I.Pitești, încă din luna august, «ubunitățile trustului au întocmit proiecte de organizare a lucrărilor din perioada de timp friguroasă. Pentru materializarea prevederilor acestora, se impune urgentarea amenajărilor în vederea trecerii la încălzirea cu apă caldă a zonei de organizare de șantier de la Bradu, care cuprinde cantina, căminele, școala profesională și birourile , de asemenea, a reieșit că este necesară intensificarea lucrărilor de construcție și echipare a punctului termic. Tot pe primul plan trebuie să se afle și echiparea centralei termice de la noua bază de producție, definitivarea protestului de alimentare cu apă caldă a mașinilor pe timp de iarnă pe platformele de parcare ale S.U.T. și T.M.B., asigurarea — în zona C.E.T. — a aburului din rețeaua beneficiarului, începerea lucrărilor la rețelele de distribuție din punctele de racord stabilite încă de anul trecut, asigurarea combustibilului necesar pînă la finele trimestrului ! al anului 1973. Din analiză a reieșit că la grupul social de la Găvane, la colonia Bascov, la unele obiective de la Curtea de Argeș există încă lucrări restante. In ceea ce privește asigurarea bunului mers al producției pe timpul iernii, s-a tras cu venitul semnal de alarmă la adresa sectorului de aprovizionare, care este dator să asigure cu mai multă operativitate prefabricatele, tîmplăria și alte materiale necesare închiderilor definitive sau provizorii, adaosurile acceleratoare de priză și materialele de protecție a betoanelor proaspăt turnate, precum și stocul de agregate. După numai câteva zile, analizei amintite i-a urmat o plenară lărgită a comitetului sindicatului de pe platforma industrială a Piteștrilor, mvind ca temă acțiunile ce trebuie întreprinse sau dezvoltate de către organizația sindicală pentru traducerea în viață a măsurilor stabilite în consiliul oamenilor muncii. „în pregătirea acestei ședințe — ne spunea George ANGELESCU, președintele comitetului sindicatului — a fost constituită o comisie obștească, ce a efectuat un vaidanchetă la toate șantierele și grupurile sociale din Pitești ale trustului și subantreprizelor. Comisia a semnalat, de pildă, o serie de nereguli la baraeamentele din zona Pitești-sud, unde funcționarea instalației de încălzire lasă de dorit, iar o serie de reparații necesare întîrzie să fie terminate. Plenara a fost informată despre aceste constatări, ca și despre modul cum se îndeplinește planul de acțiune comun al administrației și al comitetului sindicatului, prin care au fost stabilite termene și responsabilități precise pentru rezolvarea propunerilor făcute de către locatarii grupurilor sociale din Pitești și Câmpulung. A fost analizat mersul fcnerarilor la cele trei cămine, V. JUNTSAȘU (Continuare în pag. a 3-a) mm** pin wmjmá WSMl Gazeta editata de Ministerul Construcțiilor Industriale si de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții Sadsci a fi administrația București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 ÎN CINSTEA ANIVERSĂRII REPUBLICII Printre constructorii complexului hidroenergetic de pe Lotru COTELE BARAJELOR cotele Întrecerii Nu știu șantier care să exercite atîta fascinație ca cel al hidrocentralei de pe Lotru în mod curent numim șantier orice clădire aflată în construcție. Dar aici, la Lotru, șantier înseamnă mii de kilometri pătrați de munți împăduriți prăpăstii abrupte, cu zeci de rîuri Și și cascade, cu plaiuri și poiene! Privești barajul de la Vidra sau pe cel de la Petrimanu și crezi că ai văzut totul, cînd de fapt n-ai văzut decit foarte puțin din ceea ce au făcut sau fac oamenii pentru a aduna și umaniza energiile sălbatice pe care le poartă rîurile și piraiele din uriașul bazin al Lacrului La suprafață ca și un subteran, aceeași bărbătească încleștare cu duritatea stîncilor. In fiecare zi, jurnalul întrecerii muncitorești consemnează, la cele 37 puncte de lucru, noi biruinți și tot atîtea dovezi că oamenii Lotrului țin cu fermitate la respectarea angajamentelor asumate. Pe aducțiunile secundare se excavează, se detonează , de la Goanța spre Haneș și de la Haneș la Goanța, la galeria Haneș-Balindru, la Vidruța, la Uria, la Coșana. Se lucrează la operațiile de captări de la Voineșița- Uria, de la Sterpu și Sfrîcașul Recenta străpungere a tronsonului Petrimanu-Olteț (o galerie de 4566 m, care străbate muntele Necovanu) cu o lună înainte de termen a trecut aproape neobservată. Nici o asemenea ispravă aproape că nu mai impresionează, fiindcă aici, la Lotru, aceasta este a 17-a străpungere ! Barajul de la Vidra ? Crește, continuu. E frig, e ploaie, mai și fulguiește dar Belazurile. Tatrele nu stau o clipă. Serpentinele bătătorite pînă la carierele de anrocamente și de argilă de la Chioara și Mioara nu cunosc tihna, decit atunci cînd le învăluie negura nopții. Frații Alexe și Petre Piele. Ion Stoleru, Ion Cioranu și ceilalți ași ai volanului cară bucăți întregi de munte, ca să-l reconstruiască din nou, drept stavilă apelor. Crește cota lacului, crește și cota barajului. Se depun lunar cam 350 000 mc de material, ca pieptul în calea apelor să se înalțe cu numai 7—8 m! Ritmul intens de lucru a permis colectivului de muncă al șantierului să realizeze depunerea a circa 60 000 mc de material peste cantitățile planificate prin grafice. „Eforturile din aceste zile urmăresc menținerea acestui avans. Va fi foarte greu, date fiind condițiile atmosferice, care impun unele restricții tehnice“ — ne spunea ing. Max Ionescu, inginerul șef al șantierului.. Oricum, la finele acestui an barajul de la Vidra va atinge cota 1280 m față de nivelul mării, adică va fi la numai 13 m de cota finală. „La noi se petrec zilnic atâtea evenimente — ne spunea ing. Emil Podhorodețchi, inginer-șef la Grupul de șantiere Lotru al I.C.H. — nicit nici nu știu care din ele merită să fie consemnate in mod deosebit. Eforturile principale sunt acum orientate spre pregătirea punerii in funcțiune, la sfîrșitul anului, a primei turbine. Așa că în prezent se lucrează in ritm susținut la finisajele centralei de la Ciunget și la primele trei corpuri de comandă. In legătură cu punerea in funcțiune a primei turbine se definitivează și lucrările de pe firul principal de alimentare a uzinei: conducta principală (12 000 m), galeria de aducțiune (13 460 m), galeria de fugă (6 500 m) se află in curs de recepție. In același timp, se desfășoară o susținută activitate la obiectivele din cadrul lucrărilor de aducțiune și captări secundare și la barajele de la Galbena, Petrimanu și Sidoaia. Căci, după cum știți, in final, cînd centrala va funcționa la întreaga capacitate, va fi «*alimentată» de apele adunate din 82 de rîuri!“ Bazinul Lotrului trăiește zile de însuflețită întrecere închinată jubileului unui sfert de veac de la proclamarea Republicii. In vîrfuri de munte, in adîncuri, pe albii de rîuri, constructorii cîștigă noi și noi biruinți in lupta eroică pentru stăpinirea apelor, pentru transformarea energiei lor in forță și lumină. Adrian CIMPEANU • •• Barajul de anrocamente cu miez de argilă de la Vidra, în plină construcție încă de la sfîrșitul lui septembrie, colectivul Stației de utilaje și transporturi a Trustului de construcții — Galați și-a îndeplinit planul pe zece luni. Pentru păstrarea acestui avans, lăcătușii din brigăzile coordonate de lacomi Lupu și Gheorghe Tatu s-au angajat să realizeze suplimentar aproape 540 tone de construcții și confecții metalice, iar lucrătorii de la balastiera Condreau să extragă în plus 43 000 mc de agregate. (GH. TANASE, corespondent) Consultare de masă „Muncitori, ingineri, tehnicieni ! Știți că în trimestrul IV 1972 va trebui să predăm beneficiarului fabricile de celuloză, semiceluloză și carton ondulat de la Combinatul de celuloză și hîrtie și hala corp nave fluviale de la Șantierul naval ?“ Comitetul sindicatului (președinte 1 Ion Bărbuț) de la Grupul de șantiere nr. 2 — Drobeta Turnu Severin al Trustului de construcții industriale — Craiova a adresat această întrebare membrilor de sindicat, printr-o fișă tipărită care a fost difuzată tuturor salariaților din secțiile productive și serviciile de concepție. Fiecăruia din aceștia i s-a solicitat să completeze, pe fișă, răspunsurile la două întrebări 1 — ce preconizați pentru scurtarea termenelor de predare a obiectivelor ? — ce propuneți pentru reducerea cheltuielilor de producție și realizarea economiilor planificate ? Fișele completate urmează să fie colectate prin organizatorii de grupă, centralizate și analizate, pentru a servi comitetului oamenilor muncii și comitetului sindicatului la îmbogățirea și actualizarea planului de măsuri tehnico-organizatorice pe perioada ultimului trimestru al anului. Această consultare de masă — sprijinită de o vie muncă politică de la om la om — adăugîndu-se celei prilejuite de adunarea reprezentanților oamenilor muncii și de adunările grupelor sindicale, este menită să valorifice inițiativa constructorilor pentru a oferi o bază și mai solidă îndeplinirii angajamentelor pe care colectivul și le-a asumat în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Primele răspunsuri primite de comitetul sindicatului atestă interesul cu care lucrătorii de pe șantierele grupului au primit această acțiune. Situația rezultatelor obținute de unitățile de execuție ale M. C. Ind. In numărul trecut al gazetei am anunțat realizarea planului de construcții-montaj al Ministerului Construcțiilor Industriale pe primele trei trimestre ale anului, cu 9 zile mai devreme. Acum, după calcularea datelor operative, sintem în măsură să prezentăm rezultatele obținute in cele 9 luni. Astfel, producția de construcțiimontaj executată de unitățile M.C.Ind. reprezintă 103,5% față de planul pe această perioadă ți 75,5% din sarcina pe 1972. Pe unități de execuție, cifrele corespunzătoare sunt următoarele : T.Cl.București 103,3%/, (75,0%), uiumummumtui 75,6 yo din planul pe 1972 T.C.I.-Constanța 103,0% (75,0%),, C.L.C.A. 101,40/0 (77,2%), T.C.I.-Craiova 101,8% (77,2%), T.C l.-Timișoara 95,1% (72,3%), T.C.I.-Cluj 105,6% (77,2%), T.C.I.- Brașov 104,40/0 (76,5%), T.I.L.J.-București 101,9»/ (70,9%), T.C.I.- Pitești 106,2% (75,90/,), T.C.-Ploiești 103,5o/o (75,7%), T.C.I.-municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej 104,10/ (78,1%), T.C.I.-Iași 105,5% (78,V%), T.L.S.-București 105,6% (70,Q%), I.M.U.Ch.-București 104,3 °/# (76,8/o), T.I.I.Ch.-București 103,6»/. (76,3/o), T.I.M.-București 102,3»/« (73,7»).)> T.I.M.-Brașov 103,8% (75 3%VTJ.M.-iași 103,9% (69,6«/.). ' Căprărie După ce-mi înșiră o listă întreagă de șefi de brigadă destoinici, cu tei și cu o întrebare nevinovată, li rog pe șeful de șantier, un inginer destul de bine cotat, să-mi spună ce apreciază mai mult la aceste personaje. Și, spre surprinderea mea, n-a pomenit nici o vorbe despre hărnicia lor despre priceperea tehnică și spiritul lor Inventiv. — Ce mai, îmi placcă sunt descurcăreți. Cum, nu știu de ce atributul acesta im sună cam urit, caut să mă clarific, drept care insist. — Adică, cum... descurcăreți ? — Simplu : nu-mi creează probleme. Se pun mapa cu proiecte in brațe, și restu-i privește pe ei. — Iar pe șeful de șantier ce-l... privește? pe — Pe mine, ca și ceilalți ingineri, partea de... căprărie. ■— Căprărie ? — Da, adică ducem tratative, discuții cu beneficiarul, cu proiectantul, cu organele Băncii de investiții , întocmim raport țări, situații statistice , participăm la ședințe... La început am crezut că glumește, dar aveam să mă conving că treburile se petreceau întocmai. Șefii de brigăzi — cu producția, cadrele tehnice medii și superioare — cu căprăria ! Mulți din șefii de brigăzi sunt meseriași de marcă. Fac treabă bună, sînt... descurcăreți. Dar se descurcă după cum se pricep. Și uneori se pricep ca acum zececincisprezece ani, cînd gradul de tehnicitate al lucrărilor, exigențele de organizare, de productivitate erau cu totul altele, in același timp, minute tehnice de pe unele șantiere Fac... căprărie, activitate ce tinde să devină eminamente inginerească. La trasarea unor fundații erorile se observă, bunăoară, mult mai greu. De asta se poate face oricine. Imaginați-vă insă cum cr arâta un tabel liniar și întocmit nu de un inginer, ci de un funcționar oarecare... Cînd n-ai la îndemînă un maistru, organizarea glisării unui castel de apă sau a unor silozuri o poate face și lui dulgher. Situația su necesarul de perdeluțe pentru grupul social n-o poate însă ntocmi decit șeful de icritier și numai în caturi cu totul excepționale inginerul șef al sectorului investițiitehnologic. Acum, vă rog, încercați a stabili sin I 3 sub definiția „capră- 8 iei”. Cu elemente 3 particulare de la șantierul unde lucrați. Emil STERESC. J