Constructorul, octombrie 1972 (Anul 24, nr. 40-43)

1972-10-07 / nr. 40

în pragul îndeplinirii sarcinilor anuale și cea de la Hoghiz, condusă de ing. Petre Bîrzău și maistrul Alex­andru Turcu. Pe șantierul marelui combinat de materiale de construc­ții ce se va înălța aici, colectivul acestei secții a executat, de la în­ceputul anului, peste 343 000 mc de săpături mecanizate, transportul cu mijloace auto a 519 000 tone de pă­­mînt, baterea a 1367 de piloți din beton armat (cu ajutorul sonetelor cu ciocan diesel) — evidențiindu-se mecanicul Gavrilă Vlad, macaragiul Constantin Ionescu, buldozeriștii Vasile Ezaru și Nicolae Dragomir, excavatoristul Atila Barabaș. (în fo­tografie : executarea de piloți forați, cu ajutorul instalației FA-12.) Aceste succese se încadrează in eforturile întregului colectiv de muncă al Stației de utilaje­ Brașov, care, muncind cu însuflețire în întrecerea socialistă în cinstea celei de a 25-a aniversări a Republicii, și-a îndeplinit planul pe primele nouă luni ale anului — la produc­ția globală și marfă și la activitatea de prestații — în proporție de 128,7*7#. Avansul de 14,5 milioane de lei cîștigat pînă acum permite să se prezume că în cursul săptămî­­nii viitoare, planul anual va fi în­deplinit, ceea ce va constitui un pas important spre materializarea angajamentului de a realiza cinci­nalul în 4 ani și 6 luni. (Cornel URCAN, corespondent) Printre secțiile fruntașe ale Sta­ției de utilaje — Brașov a Trustului de mecanizare — București se află La Fabrica de ciment — Bicaz Deși este vorba doar de un bi­lanț parțial, pe 3 trimestre, rezul­tatele obținute de colectivul Fabri­cii de ciment-Bicaz prin generali­zarea la toate secțiile a inițiativei născute in sinul său — „PRODUC­TIVITĂȚI ORARE MAXIME, CU CONSUMURI MINIME“ — sunt semnificative pentru modul în care muncitorii, inginerii, tehnicienii, economiștii din întreprindere au acționat în vederea mobilizării re­zervelor interne ale producției, pe linia indicată de Conferința Națio­nală a P.C.R. Primele 9 luni din 1972 s-au în­cheiat cu o depășire a planului producției globale cu 8,4 milioane de lei (reprezentând 84% din an­gajamentul anual) , depășirea ia producția marfă este de 7,1 milioa­ne. Insuficiența cimentului pe șan­tierele de construcții In ultima pe­rioadă a fost atenuată prin aportul cimentiștilor de la Bicaz, care au produs peste plan 16 600 de tone — cantitate echivalentă cu 83% din angajamentul pe 1972. O depășire de 20% a angajamentului anual la producția de plăci din azbociment BILANȚUL ROADELOR UNEI INIȚIATIVE s-a înregistrat de pe acum, prin livrarea suplimentară a 90 400 mp. de asemenea, au mai fost produse, peste planul pe cele trei trimestre, 2 km de tuburi din azbociment și 11 600 tone de var. Corespondența noastră Vasilica BUCUR, care ne-a comunicat aces­te cifre, a ținut să menționeze că jumătate din depășirile de plan au fost obținute pe calea creșterii pro­ductivității orare a agregatelor. Productivitatea muncii a crescut cu 1,3% față de cea planificată, cifră ce întrece angajamentul. Al doilea element al inițiativei — consumuri minime — se prezin­tă, de asemenea, cu rezultate bune. Consumul specific de gaz metan a scăzut cu 1,7 mc la tona de clin­cher și cu 2,5 mc la tona de var, numai pe această cale realizîndu-se economii de 350 000 de lei. Datele contabile pe 8 luni indică reducerea suplimentară a cheltuie­lilor la mia de lei producție cu 3,94 lei (angajament 1 3 lei), dar la cheltuieli materiale cu 5,45 lei (an­gajament 1 3,25 lei) — sustrind mo­dul cum se acționează pentru în­făptuirea sarcinii trasate întregii economii naționale, de către secre­tarul general al partidului, la Con­ferința Națională. Pe aceeași pe­rioadă, beneficiile peste plan au însumat 1,4 milioane de lei. Mobilizați de comitetul sindica­tului în întrecerea socialistă în­chinată celei de-a 25-a aniversări a Republicii, oamenii muncii de la fabrica din Bicaz își intensifică eforturile pentru a realiza mai de­vreme planul și angajamentele pe 1972 la toți indicatorii. Cu 6 luni înainte de termen La uzinele „Industria sîrmei" din Cîmpia Turzii, constructorii de la T.C.I.­Cluj au pus în funcțiune, cu 6 luni înainte de termen, o capacitate parțială de 2140 tone/an sîrmă din oțel tare, in cadrul lucrărilor de extindere de la T.C.T. 2. Acest rezultat a fost posibil datorită bunei organizări a activității loturilor de construc­ții și montaje, conduse de ing. Vasile Loga și Damaschin Cîm­­pianu. După cum arată bilanțul contabil pe primele 8 luni, constructorii de la acest șan­tier au realizat economii de materiale (70 tone de metal, 76 tone ciment( 40 500 de că­rămizi convenționale și altele) în valoare totală de 1 250 000 de lei. (ing. Rusal­im ANGHEL, corespondent). □ □ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]LJ □ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] □ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Șantierul nr. 1 al Întreprinderii județene de construcții-montaj- Vrancea își desfășoară activitatea în cel mai m­­are ansamblu de locuințe din Focșani, cel de pe Calea București. O mare parte din blocuri (toate cu P-4 etaje) au fost date în folosință, altele sînt in lucru. Pe acest șan­tier se întimplă insă un lucru, cel puțin curios: aproape permanent sînt de făcut reparații sau remedieri la clădirile deja locuite. Cînd am vizitat șantierul, la blocul C6 se spărsese o țeavă și era pe punctul să inunde etajul al doilea (ca o ironie a soartei, în acest bloc locuiesc constructori de la I.J.C.M.­Vrancea, inclusiv unii dintre cei ce l-au executat); la blocul B, apa ploilor se infiltrase prin planșeul de acoperiș, provocînd degradări în apartamentele de la ultimul etaj. Pentru întreprinderea din Focșa­ni, asemenea accidente nu consti­tuie o noutate. Ea se află în litigiu cu numeroși locatari din ansamblul amintit, ca și din cartierul major Șonțu, care au reclamat defecțiuni serioase la lucrările de instalații sanitare, electrice și de încălzire. Este adevărat că întreprinderea vrînceană este lipsită de experien­ță îndelungată, că în această zonă tradiția meseriilor de construcții este slabă, dar aceasta nu poate justifica faptul că preocuparea pen­tru calitate încă nu se află aici la loc de cinste. O dovedesc defecți­unile apărute nu numai la locuințe, ci și la alte obective. La două com­plexe agrozootehnice — cel de vaci și cel de porci —­ beneficiarii au impus refacerea unor lucrări prost executate. Cheltuelile supli­mentare de materiale și manoperă, care se ridică la valori destul de mari, urmează să fie suportate de cei vinovați direct, maistrul Marin Grigore și șeful de echipă Gheorghe Vlad. La terasa-restaurant „Intim“, neținîndu-se seama de indicațiile serviciului e.t.c., maistrul Viorel Pilă nu a executat corect bariera de vapori, ceea ce duce acum la degradarea terasei. Zidăria și fi­nisajele de la complexul comerci­al Focșani-sud — lucrare de care a răspuns maistrul Beniamin Pleșa — au fost executate necorespunză­tor. Care sunt cauzele primare ale acestei stări de lucruri? Ce se poate și trebuie să se facă pentru a adu­ce, la toate lucrările, calitatea mă­car la mediocrul nivel „bine" ? sînt date în folosință, dar încă nu li s-a făcut recepția. Avem de con­struit mult —poate mai mult decit ne țin puterile, și cînd spun asta mă gîndesc la oameni și la utilaje. Calitatea? Sîntem într-o zonă cu gradul 9 de seismicitate și toată grija se acordă structurilor de re­zistență. Pot afirma că din acest punct de vedere lucrurile stau bine. Cînd e vorba însă de ten­cuieli, de zugrăveli și mai ales de instalații, lucrurile se schimbă. Scriptic, noi avem destui munci­tori calificați pentru finisaje și in­stalații, dar în fapt parte din ei și-au obținut calificarea cam prea repede și de foarte scurt timp. Desigur, chiar la condițiile noas­tre lucrurile pot merge mai bine. Pentru aceasta, în primul rînd se cere să lucrăm mai organizat, flu­xul să fie flux —■ ceea ce nu se poate asigura cîtă vreme (par e­mi­­se pentru că nu e definitivată solu­ția de sistematizare) primim pro­iectele Și atacăm lucrările doar pentru cîte un bloc. Dacă nu-i front de lucru continuu pentru fie­care meserie, oamenii se perindă de la un lot la altul, nui mai ai în mîmă, nu-i poți urmări și ajuta. Ce ar mai trebui? Un control mai drastic. Să fie pe șantier c.t.c.­­ist, comisii interne de prerecepție și recepție atît pentru lucrări, cît și pentru materiale, înainte de a le pune în operă. Problema cea mai grea este a­­ceea a calificării, a perfecționării cadrelor. E drept, perfecționarea se face permanent pe șantier, în pro­cesul muncii — dar nu ajunge. Cursuri de ridicare a calificării se cer organizate la nivel de între­prindere și cu foarte mare serio­zitate. Fără oameni pricepuți știe oricine — nu putem face trea­­­bă bună. Dacă nu avem o tradiție, trebuie s-o făurim acum; dar, zic eu, începînd prin a nu admite ra­bat la calitatea lucrărilor“. Subinginerul GHEORGHE NE­­CULCE face parte din serviciul c.t.c. al întreprinderii. După păre­rea sa, „punctul nevralgic la I.J.C.M.­Vrancea îl constituie ma­iștrii , avem puțini maiștri buni, majoritatea sînt încadrați cu dero- Stan VLAD (Continuare în pag. a 4-a) Direcția principală în lupta pentru calitate: Perfecționarea cadrelor Cîțiva constructori de la I.J.C.M.­­Vrancea mi-au împărtășit părerea lor. La șantierul nr. 1 am stat de vorbă cu maistrul RICHARD BORȘ, unul din constructorii apreciați și întreprinderii. „Am construit — mi-a spus el — blocurile B6, 7 și 8, iar acum lucrez la o creșă și un cămin pentru nefamiliști. Blocurile I - I­I In dezbaterea plenarei lărgite a comitetului sindicatului |I • 11 " * 1 "r"—“~ I­I STADIUL PREGĂTIRILOR DE IARNA I Timpul nefavorabil a poposit mai devreme și pe meleagurile arge­­șene. De aceea, cadrele tehnice și gospodarii de pe platformele in­dustriale ale Piteștiului au acum pe agenda de lucru o sarcină ur­gentă­­ definitivarea pregătirilor de iarnă la șantiere și loturi, la gru­purile sociale, astfel ca să se asi­gure condițiile necesare continuă­rii lucrului cu randament sporit. Pe linia acestei preocupări se nu­mără și recenta analiză a situației pregătirilor pentru iarnă, făcută în cadrul consiliului oamenilor muncii al T.C.I.­Pitești, încă din luna august, «ubunită­­țile trustului au întocmit proiecte de organizare a lucrărilor din pe­rioada de timp friguroasă. Pentru materializarea­­ prevederilor acesto­ra, se impune urgentarea amenajă­rilor în vederea trecerii la încăl­zirea cu apă caldă a zonei de or­ganizare de șantier de la Bradu, care cuprinde cantina, căminele, școala profesională și birourile , de asemenea, a reieșit că este ne­cesară intensificarea lucrărilor de construcție și echipare a punctului termic. Tot pe primul plan trebuie să se afle și echiparea centralei termice de la noua bază de produc­ție, definitivarea protestului de alimentare cu apă caldă a mașini­lor pe timp de iarnă pe platfor­mele de parcare ale S.U.T. și T.M.B., asigurarea — în zona C.E.T. — a aburului din rețeaua benefi­ciarului, începerea lucrărilor la rețelele de distribuție din punctele de racord stabilite încă de anul trecut, asigurarea combustibilului necesar pînă la finele trimestrului ! al anului 1973. Din analiză a re­ieșit că la grupul social de la Gă­vane, la colonia Bascov, la unele obiective de la Curtea de Argeș există încă lucrări restante. In ceea ce privește asigurarea bunului mers al producției pe timpul iernii, s-a tras cu venitul semnal de alar­mă la adresa sectorului de aprovi­zionare, care este dator să asigure cu mai multă operativitate prefa­bricatele, tîmplăria și alte mate­riale necesare închiderilor defini­tive sau provizorii, adaosurile ac­celeratoare de priză și materialele de protecție a betoanelor proas­păt turnate, precum și stocul de agregate. După numai câteva zile, analizei amintite i-a urmat o plenară lăr­gită a comitetului sindicatului de pe platforma industrială a Piteș­­trilor, mvind ca temă acțiunile ce trebuie întreprinse sau dezvoltate de către organizația sindicală pen­tru traducerea în viață a măsuri­lor stabilite în consiliul oamenilor muncii. „în pregătirea acestei ședințe — ne spunea George ANGELESCU, președintele comitetului sindicatu­lui — a fost constituită o comisie obștească, ce a efectuat un vaid­­anchetă la toate șantierele și gru­purile sociale din Pitești ale trus­tului și subantreprizelor. Comisia a semnalat, de pildă, o serie de nereguli la baraeam­entele din zona Pitești-sud, unde funcționarea in­stalației de încălzire lasă de dorit, iar o serie de reparații necesare întîrzie să fie terminate. Plenara a fost informată despre aceste con­statări, ca și despre modul cum se îndeplinește planul de acțiune co­mun al administrației și al comi­tetului sindicatului, prin care au fost stabilite termene și responsa­bilități precise pentru rezolvarea propunerilor făcute de către loca­tarii grupurilor sociale din Pitești și Câmpulung. A fost analizat mer­­sul fcnerarilor la cele trei cămine, V. JUNTSAȘU (Continuare în pag. a 3-a) mm** pin wmjmá WSMl Gazeta editata de Ministerul Construcțiilor Industriale si de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții Sadsci­ a fi administrația­­ București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 ÎN CINSTEA ANIVERSĂRII REPUBLICII Printre constructorii complexului hidroenergetic de pe Lotru COTELE BARAJELOR cotele Întrecerii Nu știu șantier care să exercite atîta fascinație ca cel al hidrocen­tralei de pe Lotru în mod curent numim șantier orice clădire aflată în construcție. Dar aici, la Lotru, șantier înseamnă mii de kilometri pătrați de munți împăduriți prăpăstii abrupte, cu zeci de rîuri Și și cascade, cu plaiuri și poiene! Privești barajul de la Vidra sau pe cel de la Petrimanu și crezi că ai văzut totul, cînd de fapt n-ai văzut decit foarte puțin din ceea ce au făcut sau fac oamenii pen­tru a aduna și umaniza energiile sălbatice pe care le poartă rîurile și piraiele din uriașul bazin al La­crului La suprafață ca și un subteran, aceeași bărbătească încleștare cu duritatea stîncilor. In fiecare zi, jurnalul întrecerii muncitorești consemnează, la cele 37 puncte de lucru, noi biruinți și tot atîtea do­vezi că oamenii Lotrului țin cu fermitate la respectarea angaja­mentelor asumate. Pe aducțiunile secundare se excavează, se deto­nează , de la Goanța spre Haneș și de la Haneș la Goanța, la gale­ria Haneș-Balindru, la Vidruța, la Uria, la Coșana. Se lucrează la o­perațiile de captări de la Voineșița- Uria, de la Sterpu și Sfrîcașul Recenta străpungere a tronsonului Petrimanu-Olteț (o galerie de 4566 m, care străbate muntele Necova­­nu) cu o lună înainte de termen a trecut aproape neobservată. Nici o asemenea ispravă aproape că nu mai impresionează, fiindcă aici, la Lotru, aceasta este a 17-a stră­pungere ! Barajul de la Vidra ? Crește, continuu. E frig, e ploaie, mai și fulguiește dar Belazurile. Tatrele nu stau o clipă. Serpentinele bă­tătorite pînă la carierele de anro­­camente și de argilă de la Chioara și Mioara nu cunosc tihna, decit atunci cînd le învăluie negura nopții. Frații Alexe și Petre Piele. Ion Stoleru, Ion Cioranu și cei­lalți ași ai volanului cară bucăți întregi de munte, ca să-l recon­struiască din nou, drept stavilă a­­pelor. Crește cota lacului, crește și cota barajului. Se depun lunar cam 350 000 mc de material, ca pieptul în calea apelor să se înal­țe cu numai 7—8 m! Ritmul intens de lucru a permis colectivului de muncă al șantierului să realizeze depunerea a circa 60 000 mc de ma­terial peste cantitățile planificate prin grafice. „Eforturile din aces­te zile urmăresc menținerea aces­tui avans. Va fi foarte greu, date fiind condițiile atmosferice, care im­pun unele restricții tehnice“ — ne spunea ing. Max Ionescu, in­ginerul șef al șantierului.. Oricum, la finele acestui an barajul de la Vidra va atinge cota 1280 m față de nivelul mării, adică va fi la numai 13 m de cota finală. „La noi se petrec zilnic atâtea evenimente — ne spunea ing. Emil Podhorodețchi, inginer-șef la Grupul de șantiere Lotru al I.C.H. — ni­cit nici nu știu care din ele me­rită să fie consemnate in mod deo­sebit. Eforturile principale sunt a­­cum orientate spre pregătirea pu­nerii in funcțiune, la sfîrșitul anu­lui, a primei turbine. Așa că în prezent se lucrează in ritm susți­nut la finisajele centralei de la Ciunget și la primele trei corpuri de comandă. In legătură cu pune­rea in funcțiune a primei turbine se definitivează și lucrările de pe firul principal de alimentare a uzinei: conducta principală (12 000 m), galeria de aducțiune (13 460 m), galeria de fugă (6 500 m) se află in curs de recepție. In ace­lași timp, se desfășoară o susținu­tă activitate la obiectivele din ca­drul lucrărilor de aducțiune și captări secundare și la barajele de la Galbena, Petrimanu și Si­­doaia. Căci, după cum știți, in fi­nal, cînd centrala va funcționa la întreaga capacitate, va fi «*alimen­tată» de apele adunate din 82 de rîuri!“ Bazinul Lotrului trăiește zile de însuflețită întrecere închinată jubi­leului unui sfert de veac de la pro­clamarea Republicii. In vîrfuri de munte, in adîncuri, pe albii de rîuri, constructorii cîștigă noi și noi biruinți in lupta eroică pentru stăpinirea apelor, pentru transfor­marea energiei lor in forță și lu­mină. Adrian CIMPEANU • •• Barajul de anrocamente cu miez de argilă de la Vidra, în plină construcție încă de la sfîrșitul lui septem­brie, colectivul Stației de utilaje și transporturi a Trustului de construcții — Galați și-a înde­plinit planul pe zece luni. Pen­tru păstrarea acestui avans, lă­cătușii din brigăzile coordonate de lacomi Lupu și Gheorghe Tatu s-au angajat să realizeze suplimentar aproape 540 tone de construcții și confecții metalice, iar lucrătorii de la balastiera Condrea­u să extragă în plus 43 000 mc de agregate. (GH. TA­­NASE, corespondent) Consultare de masă „Muncitori, ingineri, tehnicieni ! Știți că în trimestrul IV 1972 va trebui să predăm beneficiarului fabricile de celuloză, semiceluloză și carton ondulat de la Combinatul de celuloză și h­îrtie și hala corp nave fluviale de la Șantierul naval ?“ Comitetul sindicatului (președinte 1 Ion Bărbuț) de la Grupul de șantiere nr. 2 — Drobeta Turnu Severin al Trustului de construcții industriale — Craiova a adresat această întrebare membrilor de sin­dicat, printr-o fișă tipărită care a fost difuzată tuturor salariaților din secțiile productive și serviciile de concepție. Fiecăruia din aceștia i s-a solicitat să­­ completeze, pe fișă, răspunsurile la două întrebări 1 — ce preconizați pentru scurtarea termenelor de predare a obiec­tivelor ? — ce propuneți pentru reducerea cheltuielilor de producție și realizarea economiilor planificate ? Fișele completate urmează să fie colectate prin organizatorii de grupă, centralizate și analizate, pentru a servi comitetului oamenilor muncii și comitetului sindicatului la îmbogățirea și actualizarea pla­nului de măsuri tehnico-organizatorice pe perioada ultimului tri­mestru al anului. Această consultare de masă — sprijinită de o vie muncă politică de la om la om — adăugîndu-se celei prilejuite de adunarea reprezentanților oamenilor muncii și de adunările grupelor sindicale, este menită să valorifice inițiativa constructorilor pentru a oferi o bază și mai solidă îndeplinirii angajamentelor pe care co­lectivul și le-a asumat în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Primele răspunsuri primite de comitetul sindicatului atestă inte­resul cu care lucrătorii de pe șantierele grupului au primit această acțiune. Situația rezultatelor obținute de unitățile de execuție ale M. C. Ind. In numărul trecut al gazetei am­ anunțat realizarea planului de con­­strucții-montaj al Ministerului Con­strucțiilor Industriale pe primele trei trimestre ale anului, cu 9 zile mai devreme. Acum, după calcula­rea datelor operative, sintem­ în­ măsură să prezentăm rezultatele obținute in cele 9 luni. Astfel, producția de construcții­­montaj executată de unitățile M.C.Ind. reprezintă 103,5% față de planul pe această perioadă ți 75,­5% din sarcina pe 1972. Pe unități de execuție, cifrele corespunzătoare sunt următoarele : T.Cl.­București 103,3%/, (75,0%), uiumummumtui 75,6 yo din planul pe 1972 T.C.I.-Constanța 103,0% (­75,0%),, C.L.C.A. 101,40/0 (77,2%), T.C.I.-Cra­­iova 101,8% (77,2%), T.C l.-Timi­­șoara 95,1% (72,3%), T.C­.I.-Cluj 105,6% (77,2%), T.C.I.-­ Brașov 104,40/0 (76,5%), T.I.L.J.-București 101,9»/­ (70,9%), T.C.I.-­ Pitești 106,2% (75,90/,), T.C­.-Ploiești 103,5o/o (75,7%), T.C.I.-munic­ipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej 10­4,10/­ (78,1%), T.C.I.-Iași 105,5% (78,V%), T.L.S.-București 105,6% (70,Q%), I.M.U.Ch.-București 104,3 °/# (76,8­/o), T.I.I.Ch.-București 103,6»/. (76,3/o), T.I.M.-București 102,3»/« (73,7»).)> T.I.M.-Brașov 103,8% (75 3%V­TJ.M.-iași 103,9% (69,6«/.). ' Căprărie După ce-mi înșiră o listă întreagă de șefi de brigadă destoinici, cu tei și cu o între­bare nevinovată, li rog pe șeful de șantier, un inginer destul de bine cotat, să-mi spu­nă ce apreciază mai mult la aceste perso­naje. Și, spre surprin­derea mea, n-a po­menit nici o vorbe despre hărnicia lor despre priceperea teh­nică și spiritul lor In­ventiv. — Ce mai, îmi plac­că sunt descurcăreți. Cum, nu știu de ce atributul acesta im sună cam urit, caut să mă clarific, drept care insist. — Adică, cum... descurcăreți ? — Simplu : nu-mi creează probleme. Se pun mapa cu proiec­te in brațe, și restu-i privește pe ei. — Iar pe șeful de șantier ce-l... privește? pe — Pe mine, ca și ceilalți ingineri, partea de... căprărie. ■— Căprărie ? — Da, adică du­cem tratative, discuții cu beneficiarul, cu proiectantul, cu orga­nele Băncii de inves­tiții , întocmim rapor­­t țări, situații statistice , participăm la ședințe... La început am cre­zut că glumește, dar aveam să mă conving că treburile se petre­ceau întocmai. Șefii de brigăzi — cu pro­ducția, cadrele tehni­ce medii și superioa­re — cu căprăria ! Mulți din șefii de brigăzi sunt meseriași de marcă. Fac trea­bă bună, sînt... des­curcăreți. Dar se descurcă după cum se pricep. Și uneori se pricep ca acum zece­­cincisprezece ani, cînd gradul de tehnicitate al lucrărilor, exigențe­le de organizare, de productivitate erau cu totul altele, in același timp, minu­te tehnice de pe unele șantiere Fac... căprărie, activi­tate ce tinde să de­vină eminamente in­ginerească. La trasa­rea unor fundații ero­rile se observă, bună­oară, mult mai greu. De asta­­ se poate face­ oricine. Imagi­­nați-vă insă cum cr arâta un tabel liniar și întocmit nu de un inginer, ci de un func­ționar oarecare... Cînd n-ai la îndemînă un maistru, organizarea glisării unui castel de apă sau a unor silo­zuri o poate face și lui dulgher. Situația s­­u necesarul de per­­deluțe pentru grupul social n-o poate însă ntocmi decit șeful de icritier și numai în ca­­­­turi cu totul excepțio­­nale inginerul șef al­­ sectorului investiții­­tehnologic. Acum, vă rog, în­­cercați a stabili sin­ I 3 sub­ definiția „capră- 8 iei”. Cu elemente 3 particulare de la șan­t­ierul unde lucrați. Emil STERESC. J

Next