Contemporanul, februarie-iunie 1948 (Anul 2, nr. 74-91)
1948-02-27 / nr. 74
PROBLEME AMER ANF IN DIMA Oficialîtateă americana prezintă situaţia ecoliofilica intimă Cârtd în culori sumbre, câbd th culori foarte coze. De multe ori acelaş raport prezentat de o personalitate oficială cuprinde două perspective contradictorii. Această contrazicere succesivă său simultană se datoreşte faptului câ situaţia este Judecăţi (lupă cHtefii dCose» bite Dacă personagiul se mărgineşte dieiHInţe in fclffe valoarea produselor fabricate şi a poten»ţialului de producţie, atunei coft» ciueiile sale sunt ameţitoare. Dar omăruntu! Se întunecă, dacă se aruncă o privire surflară chiar fugari spre alte ISpeCte ăle situației economice., tn care ta* se ridiel mal multe puncte de intre b?re, pentFu care personagiile ofi ciale nu au găsit încă bici un răspuns sau aU găsit unul care C cb'va'ează ch o catastrofă, lată câteva din aceste aspecte: Inca din 104S, fostul societar de Stat la lrtterne, Harold IcfeeS a anunţat pericolul m epuliâte ! rezervelor americane de minereul A a ti-■- V -r I r Tţţ v ret^ic tJHffe din ’‘Ar ţjfţţit tsttafjUî şi care a confirmat pu , « afirmaţia făcută cu mh înainte de către foStul inteme-2 iitrarea prețitfflf Itmi artl a deteritlinăf 0 -|-. rină a puterii de ClIF » ni - se'or americane, ra „icfre a vo’ilibului ecnmm M'nlsmil muncii, d. Schwel» 1 !, ,!h N-pOHiil săli anilui pt“ I; ;â» nilărie 194Ă a re' e ol* veiul de iFâi al .... „3 fost afechrtt în ih ■ cauza mihititătii mas ■ ■ .lizn complect fazele tem »■ ■• „ recOfiverslimdl“ la- despr * milioane de famili - - .nnS„»»I că din că greu ,.ts' pot men|ii I (tr vială”. 3. In timp ft , -iul jțp viață ai salarii,jilor menține cu greu acei ■ • ■ te milioane de fam-' triBrilor trusturi se »n cu aft, fcă un efect direct al acestor două fenomene Dupi evaluările Darm tul „New York Hera'd- Tribune", publicate săptămâna tre -tică, nehef ic Mie trustului de oțel „united St.it»s Stpe! Curnuratinn’’ au fost de t?fi milioane dolari, fată de miile ane In anul precedent, iar , Bethleem Stein Imperatien’ a realeat un frenefcial net de 51 milioane dolari, faţă de 41 milioane în anul precedent. „ Acum de la începutul lunii Februarie, o scădere a preţurilor de mari proporţi ale produselor agricole, a adus o scădere a produselor manufacturate îndată opti miştii de comandă din presa ame.» ricana au început să strige, „la că»î bih«’*, puterea de cumpărare a sa'arilor va creşte Se normalizează Dar nu au apucat să termine acest cântec de victorie şi pofta de a cântă le-a pierit. Zâ» rele americăne din 26 februarie au început să semnaleze limitarea ac»tivităţîi economice Dncrafiite de încărcare la căi'e ferate au inre» g'.strat o Scădere simţitoare în săptămâna 7—14 Februarie, faţa de cea precedentă şi de aproape IO"/« faţă de săptămâna corespuhzitoare a anuilui trecut. S’a produs mai puţin, s’a Vândut mai puţin şi aceasta înseamnă , ameliorat puterea de cum; • • masei salariaţilor, ei pur şi sud a pierit, dar complect, pu de cumpărare a Uncimp , fracţiuni din această masă, Cartduri organism econom,c bolnav, urcarea şi scăderia de preţuri produce ravagii asupra nivelului de trai al salariaţilor» Un face insuficient salariul, alta îl reduce la neant pentru o bună parte din salariaţi. ★ Dacă pentru problemele expuşe la 2, 3 şi 4, oficialitatea americană nu a găsit încă nici un răspiri tare să satisfacă nevoile şi aspiraţiile maselor, în schimb s- preocupat forffe muit de probleme dela nr. 1 şi de asigurarea unei debuşte mai interesante decât piaţa internă, care nu este in stare si SUSţină cU resursele ei de numerar poftă crescândă de câştig a măritor trusturi. Dar cu o asemene preocupare şî suluţiune căutate aceasta direcţie, nu se poate ajut decât la catastrofe, d»lui Wallace că repetă zii» "• , toate thurile acest lucru şi nU fără eCtU. In ajunul alegerilor din Circumscripta Bronx , oraşulul New York, d-sa susţinând pe candidatul Isacson, a spus alegătorilor! ».Pentru a proteja interesele petrolifere de mişcările democratice îndreptate împotriva reacţionarilor, fasciştilor şi proprietarilor feudali, rtoi am băgat băni, arme şi acum froatueni în sectond mediteranian Acesta este motivul pentru care se trimet arme în Turcia ,se sprijină regimul corupt din Grecia şi se reclădesc bâzâie dirn Mediterafia răsăriteanu11. Răspunsul alegătorilor din bronz a venit prompt. Deşi această circumscripţie, după cum Scriu ziarele a fost din totdeauna o citadelă a partidului democrat totuşi candidatul susţinut de d. Wallace a obţinut M,9*la din mrilorul total al voturilor. Tot pentru a face faţă epuizării rezervelor americane de materii prime, trusturile nerăbdătoare să aştepte rezultatele aplicării planuului Marshal, pentru subordonarea suveranităţii ţărilor ajutate au sărit peste gard şi prin senatorul republican Henry Cabbot Lodge au trecut un amendament prin fcomis la SenatnHl pentru afacerile străine, prin care acordarea „ajutorului” american este condiţionată de obţinerea în exclusivitate a materiilor prime strategice de către State'e Unite. Ih aCest fel devine strategică Orice materie primă, a cărei sursă este pe Cale Să se epuizeze în Statele unite Acum vreo nouă luni, mai exact, la 18 iulie 1947, Agenţia Reuter aatunţa că personalităţi din departamentul comerţului american au declarat că se vor lua măsuri restrictive pentru încetarea livrărilor de oţel pentru UR.S.S. şi ţările din „sfera sovietică’1. Subsecretarul de stat de la acest departament, scria Agenţia Reuter, a declarat că asemenea livrări nu se vor mai face decât ţărilor care vor da „informaţii amănunţite asupra rezervelor ce le deţirt’’ precizând că UR.S.S. „s’a derobat OeCdtrimbând datele CerUte în acest sens“. Ceeace însemnează că alte ţări, Marea Britanie, Frăhta nU s’au derobat şi au Comunicat toate datele. Rezultatul ’'te a Marei Britani 'toi anunţă o te IC» dela 20 Eebriiatu redus slibtt • »'tate ce treime să 0 eapo' pentru a o sili „să-şi II xlucţia de oţel”. Alarca comunicat date!C. aşa • :luat toate condtiţiile trâ nte şi viitoare pe care i Washingtonul, msă tot fără oţel. U. '. S. S. 'unicat aceste u“e ?i » -» tltPa început de oţel al A'vvpia a sursele de ! materii lume împinite !uvrierului Marshak I Invest' c t„ oft să'năt»te se . . . 40 Iar! - niii.r P răst ' ■ ameri. : » ■ a epliiz i " -teri v atunci ic« -‘a tmpinitrofă. Ro,,....I OF heVoi âlc irliStufilOr ftuvfufrtc pot gâăl gU- ici'i.ftoare, insa popoare, «ceeste predatcă avuțiîlttr tru ca apoi să le climpere mă de bunuri fabricate iale care asigură beneficii din ■e mai mari trusturilor antena vor găsi. Poporul grec mperialiştiior americăiîi un . , căite seamănă Cil acel pe care 1-a dat fiii MUSShîibl, Utimul cuVânt a avut popOMII grec. Ultimul cuvânt aparţine popnareinii Aşa este de când lumea. Alegătorii din circumscripţia Bronx a oraşului New Yorlk gândesc ca şi poporul grec, ca şi toate popoarele Europei. In statul California candidaţii lul Henry Wallace au întrunit 4114,nori semnături ,de două ori mai muit decât cere legea electorală, într’Un timp record- Scepticii şî bârfitorii spriinitorîlor lui WaMace, care au împânzit garetele americane cu glume la adresa lor, au Început să recUnoască, ca şi ziarul , Klew York Herald Tribune“, că „mi apărut noul forţe care se lasă antrenate de curentele desVOitării politicei actuale”. Oraţie acestor forţe noi, imperialismul american va naufragia — mai curând sau mai târziu — în apele interne, înainte de a provoca o nouă mare catastrofă. UERARIA NOASTRA” vă recomandă: ANA PAUKEI? : Spre crearea Partidului Unic Muncitoresc din România IOSIF CHIŞINEVSCHI: Ideologia sovietică şi superioritatea ei faţă de ideologia burgheză. L. RĂUTU: Triumful ideilor lui Marx-Engels- Lenin-Stalin. M- ROLLER: învăţământul public în Statul Sovietic Socialist. M. ILIN: De o sută de mii de ori de ce? K. KAUTSKY: Doctrina economică a lui Karl Marx.’* Ediţia ÎT-a din Manualul Unic de Istoria României, apărut în Editura de Stat. „Agrinforitt” — sau când dohtorul este verde După nume, ar putea fi un trust. Şi totuşi hii-i nu , trust, ci numai 0 sucursală a UHtor trusturi. Ca să fim măi lămuriţi, O să vă spunem că în bită tălmăcire românească „Agrinforirt” Osie e! Ral Cu .„lilici rtaţliona, agrară” ! sau — cum i se Spune mai colorat, »*tntcrHâţi(*nala verde“. Dar pentru CBl măi slăbi de I inimă, ne grăbim s& precizăm „ că, deşi ,intermtţirifta ă”, organizaţia aceasta nu numără decât,, patru membri, şi dacă totuşi este considerată drept o organizaţie — şi încă lină internaţional — aceasta se da- oreţie iunui fapt foarte serios: toţi cei patru eroi sunt de naţionalitate diferită. Pentru a păs r:,r ritmul „Mioriţei“, vom mai preciza că unu-i iugoslav, i'ttu-i pi 'i’trnez,. cel’alt e maghiar şi — pi'timu-i român. Iar pentru a părăsi ritmau Poetic şi a trece la unui mai prozaic, ii vom numi: dr. Milan Gavrillovtei, fosil miniârU în cabinetu'-fantomă iug r°slav al lui Petru II care în t mpul refugiului l a. Londra, în s mii războiului, s’a ocUpăt cu orianizarea unor asemenea orgii i n. cât. ziare-'e britanice s’au sear tdalizat foarte; a! doilea. Mikolaiczyk, deasemeni fost membn *i ai Unui cabiliet-fantomă doi a Londra, am'n'esto de niş*e ac'ivitâţi foarte puţin corecte, în plin FS^boi, rând Armat, Rn«ie rit ’sera pentru a eihera polonia. In arhivele teroriştilor atât de strâns legaţi fle „părinţii* refugiaţi la Londra, s’a găsit uri document datând din 22 Martie 1944 şi în care se spune negru pe alb: „..Engezii vor trebui să procedeze la o mobilizare a forţelor europce contra Uniuni Solidfice. Este evident că noi ne vom afla in primele rânduri ale Sees.Ui bloc european anti-sovietic !) deasemeni este ihtposibil să se «Priceapă ACeS| blUc fără participarea Germaniei, care va fi chitrcată de engle*l*‘. Ull mii do!, Ferenc Nftgy şi Nibulescu-Buzeşti, sunt deasenieni „reprezenahţi ai ţărănimii” din ţările ier cel puţin cât mine. Dar, spre deosebire de semnatarul acestor rânduri, Năgy a colaborat fraete drăgălaş cu cei din „Crucile cu săgeţi’’ (partidul fascist maghiar), iar NicuţescuIurzeşti s’a aflat in mare tandreţă cu Mhai Anonescu. După cum s’a înţeles, „Internaţionala” de patu se află în Statele Unte — căci Unde s’ar fi putut concmip o combinaţie atât de originală, dacă nu în ţara tuturor or’pilea itfitilor. linde însă cu nu mai este originală, ci pe un anumit calanod yankeu, este atunci când lui Ferenc Nagy i se ofe’& 30.000 dolari penru a-şi scrie „memoriile” — nişte „memorii” cu nişte cinic» cu săgeţi tndrenate înnoiri'/a ETn'’uuii Savi"t:ce. Şi iată cum dola-ul devine şi verde, când are nevoa de o ..intemnationalâ”... Fie chiar şi de patru. Iliire grotesc şi grandios c jeaFe îttsâ că americanii au mai mare slăbiciune pentru culoarea brună decât pentru cea verde. Dacă' ,,serviciile“ lui Nagy Ferenc simt plătite cu sperturi de 30.000 de dolari, întrăitaliații germani se bucură de un tratament mai generos, ,Youritat de de nové“, despre care niei uin cetățean al universului n'ar putea îndrăzni să afirme că ar fi un ziar anti-amerian, ne informează că in ,,bizonă, industria constitue un Stat in Sal“ şi că la Duesseldorf „camalete compuse din înăustraşi şi domeni de afaceri de renume, ţin strâns în mâinile lor toate posturile de comandă politice şi administrative ale ţări“. Acelaş ziar ne mai arată că sfânta camarlă hitleristă, departe de a sprijini capitalul american învestit în bizonă”, se îndeletniceşte cu sabotagii in stil mare, pentru a compromie administraţia anglosaxonă şi a determina astfel ca puterea să treacă în mâna lor, să dicteze condiţiile lor şi să refacă forţele hitlerismului’\ In concluzie, spune ziarul, ",,este grotesc să vezi massele de muncitori din truhr murind de foame în timp ce la o d'St anpi de 30 tem. se află Wes'falia, pământul acesta, fertil, care singur ar putea, dacă s’ar voi, să hrănească to‘ Ruhrul”. Cum însă sitemul capitalist a dat în rft'fttStt copiilor nuri de mirare că a pierdut struțul pFoteseurfti... ftt timp ce marea industrie germana și-a păstrat mania grandoarei. Fapt observat ia detieca, dar greu de văzut Heia Wasbiurrftrft, prin maldărele de dolari SVârte că o punte de trărire spre continentul european. Deosebiri de concepţie Ziarele ne-au infformat Că vasele sovietice iacarcă mari cartitlţi de cereale pentru a le transporta Spre Anglia, Uniunea Sovietică îşi respecă angajamentee luate prin acordul comercal şi financiar incheiat la 27 Decembrie 1047 Şi care prevede că, guvernul sovietic va furniza Angliei 750,000 tone cereale brute între februarie și Septembrie 1943- Ne amintim Ca guvernul d-lui Devin a isbutit să impuie în 1948, 110 000 tione de alimente. Ne mai amintim că, spre deosebire de anii războiului, anii de guvernare bovinistă au blagoslovit Anglia cu raţionalizarea pâinii. Şi ne mai amintim că tratativele comerciale din Decembrie trrecut au fost determiate ne catastrofa economică în care politica americană a ciBbeudUi laburist a angrenat Marea Britantie. Iar în timp ce d. Marshall, prin bunăvoinţa d-lui Bewin, a înzestrat Angla cU şomaj şi mizerie neagră, ^vasele sovietice încarcă cereale pentru massete engleze înfemeiate... Simpl deosebire de metodă, de ex’Cepţie. Horia Liman S In complexul p’attttrilor expansioniste americane anunţate de faimoasa -doctrină Truman“, Iranul ocupă Un loc de frunte. Şi nu întâmplător. In eresele imperialiştilor din U. S. A se întrucişeată aci ,şi se ciocnesc violent cu cele ale marelui capitali britanic, care, după ce a eliminat colicurehia germată, se cramponează acum cu disperare de vechile sale poziţii imperiale, asaltate pretutindeni de dolarii unchiului Sam. Competiţia anglo-americană din Iran,incepută încă cu mulţi ani înainte de cel de al 4°Uea război mondial a luat în ultima vreme amploarea unei sarde şi înverşunate lupte, generată în mod inereu de cele mai autentice contradicţii imperialii la Aceste contradicţii persistă şi se addheesc zi CU ai, în ciuda faptului că în Iran, ca şi înTurcia săgeata copiană a tendinţelor agresive ale Statelor Unite şi Marii Britanii este indicotala în taria mul rând îttlpoUvVa Urttuhli So»ViCtice. Ca Un ilVittelbil baifiOfi al păcii, Uniunea Sovietică constite un obstacol de netrecut mealea tuturor planurilor de dominaţie a lumii, căci ea denunţi firi cruţare primejdia politicii etitâh810*!’'8!6 americană sau ehgieta, atât în Iran cât şi în oricare alt colţ al lumii, tar c* urmăresc pu'eri'c imperialise în Iran şi mai ales ce reprezihtă în realitate aceasta ţară pentru interesele lor ek* pau^onistfe-7 Să Vedem. Vouă sute de ani sub călcâiul de fier al cspiîaMiii intentfttftmal tiaHiit, adică vechea Bcrsie, este una din ceia mal tftăbpia'e ţari din lume i înapoia ă «In punct de vedere sO«ai înapoia'ă din puhet de vedere Pernom'c In pofida imenselor resurse naturale de care dispune. Irsniit a fost şi mai este ineft o ţară în care sis’emul feudal continuă a fi dominant, o ţară în careţăranii sunt supuşi încă liftul regim de cruntă sclavie, unde muncitorii au lipsiţi de I orice drepturi unde poporul întreg se slsfc în ghisrele foametei, mizeriei şi molimelor. To U ;'i Persia este una din cele ’■■» ?.te ţări de pe suprafaţa de noziţie ! , '»Olt B lică de mare imp* tanţa I mâi de • ", «Trofeste i,- -si u j, elodia seculara a pupoi-jiui »,•« I ntaiu firi poriele nesăţioase a te afhperisPs tior ae mulsauna au fost ii rBSt* de ? 1 »«a pentru posedarea căror e nu au precupeţit hlruh „s&crlftcIU11 Be mai bitte de drtdl Secole. Persia geme sub căeâiul sângeros ?i capitalului intern aţMţţmi. Zatritattihltri* sale Pe petrol , ecsi wartrimoriiu felkel, manijan, cobalt, sare sulf, antracit Şi pgnit sunt exploatate de stfitii, ia cheremul cărora s aria elicit e COHdUeă'Oare reacţionare cencen trate Itt Imlil Şahului, 3000 de familii“, de cămătari hrăpăreţi şi mari moşieri de aşa zisa „nobilime“. Khp'ileau nemifos o poliulaţie de 15 rtlLioane de oameni obidiţi şi vâhl ţară imperialii ilor străini ir, schimbul tritef „nOborabil“ rahn, lease. Organizând în interiorul țării cea mai cruntă tertiare împotriva ntasselor Populare rele ,,30tmn de familii“ neterese durmtfl pâirUHdefii capitelurilor monopoliste, care tratează Iramdl drept 0 simplă colonie. Gâuleiterul american Millspaugh ,sarsbmentează”... Argumentele clas ceștt imperialistilor sunt feWlVe și m co.zUl țarii perşilor. Iranul hu este încă o țară capabilă de a se guverna sigură. Iată pretextul cotrop rii imperaliste, cu e’nmui eammnst-caangstarlor din Wall Street, dictatorul american al economei raft tente. gtiUleit ful dn M UititiudfU fCcUnOOAtc în cartea sa ,,AMERICANII W PERSIA“, că iranul este o ta fa îndepenm dentă doar in teorie, căci in realitate această independență este INEXISTENTA, „Piff s'a Splitt ' Utal, departe afaceristul ilahkeu — iifi dovedit niciodată capac taten sa de a se guverna ea însăşi In toată independenţa'1 B neînțeles tfz. MmspaugH, au „obiectivitatea“ specifcă rpolitic grtilOF timefigdiH» eîttfd Să he arate când s’a oferit vreun prilej Imnnliv fie a-5i dovedi „capac tatea" de a ..?? guverna, independent de voinţa imperialiştilor străini. Autorul cărții „Americanii in Persia" sg .grăbește în schimb să tragă concluziile dictate de nteresele HOldFUlir. El af rmă mir ?( simplu că fără ajutorul di-i afară. adică mai bine zis fără imixtiunea im per a tismului străin — a celui. tnft@ri.e8H ÎH primul fănd —ft*9ftu.t nu tir putea să-H @rggz@ atmdltii favorabile ri@ desvoilaru. or!, istoria ultimilor 200 dg art* reprelntă cea mai coneludentă mărturie a createftsefttuita 'pefttt'u pdperul iranian „eefidiţîi de desveitate“ Sub rfbmi- Uaţia imperialsmuluiWfill Street'Ul deslănţuie ofensiva dolarului în Iran tncă în August 1043. Ghavăn Suldneh a îHthCîat tm acord secret cu emisarii guvernului americab.. m vederea întăririi influenţei Statelor Unite in Irartprin aducerea In ţară a numeroase misiuni militare şi econom'.re din împărăţia dolarului, in acelaş timp, guvernanţii Perici îşi mărturiseau intenţia de a solicita unchiului Sam câteva ‘transporturi considerabile de dolari, promiţând în schimb întregul lor ,,concurs“ la planurile expansioniste ale Statelor finite. La Washington, gauleiter-ul american Millspaugh, primea în acele zile utimele instrucţiuni înainte de a pleca în misiune la Teheran. Era vorba fireşte, de Oriertul Apropiat- Unde Statele Unic urtiiau Sivios- de după părerea gUvernuhil american. „UN ROU MULT MAI considerabil im ce puc Veste PETROLUL comerTUL |l TRANSPORTURILE AERIENE, ajâ dm a furt prueiamist mai iflrriu *1 in ./iocUina Truman“, Millspaugh cerca pulri Cx raufffiltare Si pi'hUUHea CB misiunea americană în Iran ai fie iii ffeft'ii ate și în rtlUfl efoliv adevirattsi guvern fti arcaiei țârii,incapabilă de a sfe guVerha 'sin_gură“1 EîtpanSiiuiefc ImpCfiiilISItUllui american îft Iran a de Véli it mai intensă îhdenicbi in ultimii doi ani Revista ămCFiCăflă ,,NCWWeeck“ ft seFls fthttl IFecUl!că un Comitet mixt 81 reprezonantiioF Depsrtamclxiltul de stat șl ai ministerelor de râibol și marihă a terminat studierea strategică a iramitut ,,ajungând la catelurgia câ această ţară va sufimtaajuforul Statelor Eihie. Ceea ce înseamnă că „misiunea Miraspaugh, dăduse resuftatele «enn» tate- se ştie Că dictatorul financiar al Iranului avea de îndeplinit două samlii primordiale. Prima, aceea de a duce situaţia economică a Irănului într’un asemenea sediu critic încât guvernul din Teherah să fie nevoit să ceară împrumuturi americane penttru a deschide astfel ineft un drum de pătrundere a capitalurilor monopoliste in această ţară A doua sarcină era aceea de a atrage de partea Satelor Unite pe şahul Persiei, de a «trupe cercurile guvernairien,a fest pe politreienii iranieni în scopul înlăturării influenţei britanice. Faza a doua a ofensivei inperialisiriUtili amertrafi confubin organizarea forţelor reacţionare interne ale Iranului fi în fascizarea ţării, pentru a asigura Batfel securitate« baae’Of miiitarestrategice stabilite de americani pe teritoriul Iranian. Americanii premează Cine poete negă azi faptul că Iranul a devenit d to ante a impenansiftUtUn amfeticant Țâţă ţn* treaga Se află ia thereinW ferişi» sari!9r do’ăfu'ui. Mii şi Urii dfe â» genţi, .jioUsHceri", . experţi", sftulaţi si ofiţeri americani, pfet fi mtâlniţi la fiecare pas, filateie. Unite au pus mâna pe toate pâfghil'C esenomice ale ţării iar guVferfiui Makinul tioete decât lin birou de registratură pentru toate ec|ii:n‘le adevăraților Stăpâni al țării. De iftai bine de doi fcftt, ge» nera'iul american Orcw orgâlil» ZOază armată iradionâ după instrucțiunile primite din U. s. A. dencralul ntaler Rldifey a fost numit tenst'lar pe !Sn§ Iraniănă, tu t rap ce gc mericâh achwarizkepf fruntea Jândarifteriel j felie •fgaititatarui ac' risie â'e gUverhidU! e impetriVa elemente' ta» tice» PSiltle Iranian? ,calement sub tentrr • :snt» lor. Organizeffea nțel" stetu'ui e fost încredih,». ageu- Hlîui american Umbterrdlan dn serviciul seifet al stnte'at UhHfe. Viaţa economică a IratiUlui se află şi ea sub sematul aetafVîtfi cotropitor. Canata'iştii din Wall Street deţin majoritatea acţiiunîlor în mai toate întreprinderii persane. In curând se va deschide la Teherah o mare bancă americană, iar societatea .Aviation Iranienne" se află în snaihie ofițeriiOr yankei, sub cunoscului pretext al , ajutorării“. Iranul este transforanst întro bază de operațiuni militare a Statetor Unite. Misiunea mitară americană e-^en febril, pe teritoriul iranul ca și în tungib, — obiectiv tealce baie navale și ar cât ferate, t lutasftitl, «tț, lungul frontirerei sovietice cânii constr «iese în grsfc lanţ de forthicaţii şi trimit «easta parte a trenului irESHtiiSfi d§ .itmamefit. ti!e eufe, gehet ă!it; SshWăHit ! » plecat în sr-‘Cret la Woshir pentru a ..ar.inja" un nou mut în vedere* compără-i' - llftportapte ea-Hităţi de arm - pentru Iran. U. R. S. S. iernasi ă iffiixilîmeai americ , Protestând vehement npo. tr'ba activ tâţ Hi nasiun i mi tare a Statelor Unite in Iran, Uniunea Sovietică a adresat i-i 31 Ianuarie 134S. guvernului din Teheran o enerică notă diplomaţiei, demiscând intenţiile agresive ale expansioniştilor ,americăni In legătură cu aceasta Höll, care amnteşte lacheilor iranieni ai dolarului că acuara lor politi i contrazice în mier flagrant textul tratatului sevieto-ritr o -ti semnat în 1( ziarul ,.K c 'Me Iran“ dn • c ran »trie; „DIN NEFERI' :E, TREBUIE SA Se spună conTinutul Notei sc 'ia TICE COI rESPONDE IATL TOTUL AL.-1EVARULUI-“ C•' În ciuda âdesmințitilor minei noastale ț, mve'rnuHi Ii activitatea i misiunii ame ‡• Cbftit fttiă w rSt nfrher tă, ›”prină transit •«‘marea «.ceste tan îh'F'o bdză prrter cftftd di boi îndrept ot& împotriva S. S. Pa b ttftă dreptate t deej. guvert ml soo'etfe pr ■ m'SiUHii mi ! lai'B americane “ • Iran drept o ameninţare airitătii Statului Sovietic, 2 anul londonez „MANCHESTER GUARDIAN”, care comentează ad'mvarea militariştilor americani în Iran, deşi încearcă sa just'fce, in mod cu totul nr.convigător, ipoEtica Waih ngtofttthti, recunoaşte tdtuşi că activatea americanelor de Iran este „IN ACELAŞ TIMP PROVOCATOARE”. ZătUl Se întreabă care ar fi headivnia americană dacă Uniunea Sovietică ar organiza activităţi simulare în Mexico sau Venezuela. „Interesele Mar, în pericol” Atiitudinea ziarului engl. „Manchester Guardian“ dacă hu înseamnă o alăturare sinceră totală la punctul de vedere svietic, trădează totuşi îngrijora ■ (Continuare în pat. fi) Iranul, moşia mmm 0 ţară Mgată în ghicreia mizeriei - Corupţia, legea celor 3.000 de familii stăpânitem - Cum este guvernat Iranul , magnaţii yankei -Anglia şî Statele Unite Îşi dispută zăcămintele de petrol Reportaj de D. BABOSAN La a micea aaim a Armatei Sovietice (Vmiare din pntf. l-n) structură şi spirit proletarian. Ostaşii aur astfel de armate însufleţite de spiritul revoluţionar al proletariatului, — prevedea Friedrich Engels, — spre deosebire de soldaţii armatelor ■ reacţionare franceze dintre anii 1792—1799 „care au luptat şi săvârşit minuni de Vitejie numai pentru o iluzie, pentru o patrie imaginară“, ştiu că luptă nu pentru o iluzie, ci pentru o realitate efectivă. ..pentru a apăra patria reală, vătra reală“ Armata Sovieticei, prin structura ei socită absolut şi exclusiv populară Şi, prin îndrumarea ei ideologică şi morală strict marxist-leninistă care i-a fost imprimată de avantgarda proletariană a popoarelor sovietice, — a confirmat întru totul profeţia marelui internetator al socialismului şt enfifilc, oferind lumii pilda măreaţă a unor ostaşi a căror vitejie şi abnegaţie isvorăsc din cea mai înaltă Conşt nţă a omului şi cetăţeanului. Nu se poate adve un t*, Tttdpiu Armatei boaiet - fără ca aCest omJ ădAw gat maSset dnonnc a os şi lor şi ofiţerii1/ ®. 9n s'doi mareşali gd' învingători, s nu se z, se ee in prmj Tând O er. rttlissimUlui Statin, iniţiatorul şi înrumătorul ştiiţei şi arte?lrri^tare'-ceî cf\V cu înflexWu v0 ntu a ca a uzh vre* de treizeci ăă am Arista SolnetCa pan Tru ca â tapete lima ds astâ/' Acel,Uc[ care iu anii marelui războ, pendu Apăra rea patr e^ a JfKit făuritirul victoriei fW-J poriva stropitorului f««* cn, popoarele el berate primea otreapă ii aduc m prinos recunoştinţă cdfC este totodată un legământ ăe ,eprecupeţită soldavl Tat cu marde popoare ■ i pitice» a căror înaltă con*j fiinţă a stat Si st® merii ie veghe pentru apăra " omului, a libertăţii si avizaţiei- I. H. SordMT