Contemporanul, iulie-decembrie 1968 (Anul 22, nr. 27-52)
1968-07-05 / nr. 27
A— B^lgenda Arte plastice LITERATURĂ LITERATURA ROMANA Folclor IOAN URBAN JARNIK si ADRIAN BlRSEANU i Doine şi strigături din Ardeal. Ediţie definitivă. Studiu introductiv, note şi variante de ADRIAN FOCHI. Editura Academiei, 978 p. 63 lei. Versuri HELIADE RADULESCU : Opere, vol. II. Poezii (traduceri). Ediţie îngrijită de Vlad Drîmba. Editura pentru literatură, seria „Scriitori români“, 495 p., 26 lei. SAMSON BODNÅRESCU : Scrieri (cuprinde crea-ţie poetică şi dramatică). Antologie, prefaţă, note bibliografice de Aurel Petrescu. Text I stabilit de Paul Lăzărescu. Editura pentru literatură, 572 p., 33 lei. IA. BARANGA: Poezii. Cu un cuvînt înainte al autorului. Editura pentru literatură, 192 p„ 8 Iei. ION BRAD : Ecce tempus. Editura pentru literatură, 176 p. .,50 lei. VIOLETA ZAMFIRESCU : Dragoste. Editura tineretului, colecţia „Albatros“, 216 p., 7,25 lei. NICOLAE OANCEA : Roata. Editura pentru literatură, 72 p., 4 lei. LASZLOFFI CSABA : Cerc vrăjit (în limba maghiară). Editura pentru literatură, 144 p., 13,50 lei. DOINA CETEA: Culorile începutului Editura pentru literatură, colecţia „Luceafărul", 88 p., 3 lei. Proză M. SADOVEANU : Zodia cancerului sau Vremea Ducăi Vodă. Editura tineretului, colecţia „Lyceum“, 312 p„ 6 lei. I. I. MIRONESCU: Scrieri. Ediţie îngrijită, cu prefaţă, note, glosar şi bibliografie de Ilie Dan. Editura pentru literatură, seria „Scriitori români“ 638 p„ 28 Iei. G. CALINESCU : Opere, vol. 7-8 (Scrinul negru). Editura pentru literatură, seria „Scriitori români“, 1000 p„ 47 lei. AL. JAR : Trădarea lunii, (roman). Editura pentru literatură, 296 p., 6,25 lei. NAGY ISTVÁN: Grota citadelei (în limba maghiară). Editura pentru literatură, 514 p„ 15 lei. VICTOR KERNBACH : Vîntul de miercuri fromani. Editura pentru literatură, 264 p„ 5,50 lei. C. GEORGESCU : Singurătatea lucrurilor (roman). Editura tineretului. 133 p„ 3,50 lei. Teorie, critică, Istorie literară * * * Istoria literaturii române, vol. II. De la Şcoala Ardeleană la Junimea. Editura Academiei, 840 pe 50 lei. C. DOBROGEANU-GHEREA : Studii critice. Studiu introductiv şi note finale de Zoe Dumitrescu- Buşulencu. Editura tineretului, colecţia „Lyceum“, 348 pe 6 lei. TOMA PAVEL: Fragmente despre cuvinte. Editura pentru literatură. 184 p„ 5,50 lei. LITERATURA UNIVERSALA * x x Povestea dulce! prietene. O mie şi una de nopţi. vol. II (noptile 25—44). Traducere de D. Murăraşu. Editura pentru literatură, colecţia „Biblioteca pentru toţi“. 300 p„ 5 lei. ESCHIL, SOFOCLE, EURIPIDE . Perşii. Antigona, Troienele. Studiu introductiv, note finale şi bibliografie de Ovidiu Drimba. Traduceri de Eusebiu Camilar, G. Fotino şi Dan Botta. Editura tineretului, colecţia „Lyceum". 248 p., 5 lei. VICTOR MORA : Platanii din Barcelona. Traducere din limba spaniolă şi prefaţă de Crina Coşoveanu. Editura pentru literatură universală, 230 p. 6,25 lei. C. AIMATOV : Adio, Floare galbenă (mai cuprinde nuvela Djamilia) , traduceri de Iulian Vesper, N. Stoian, Ilie Constantin şi Gh. Ciobanu. Editura pentru literatură universală, 285 p., 6,25 lei. Teatru GERHARD HAUPTMANN : Teatru (Țesătorii. Clopotul scufundat, In amurg. Blana de biber etc.) Prefață de Ileana Berlogea. Editura pentru literatură universală, 2 volume, 929 p., 28 lei. — LIONELLO VENTURI : Pictori moderni (Goya, David. Ingres. Delacroix etc.). Editura Meridiane, 160 p.. 109 reproduceri. 26 lei. LIONELLO VENTURI : De la Manet la Lautree. Editura Meridiane. 173 p„ 213 reproduceri, 34 lei. Turism GH. EPURAN: Ghidul cabanelor. Editura C.N.C.F.S., 350 p„ 10 lei. x x x Pe Olt, Jiu şi Mureş. Ghid. Text de I. Ţugui şi N. Chişă. Editura Meridiane, colecţia „Itinerare turistice", 113 p„ 7,75 lei. AL. BELDIE : 80 trasee turistice in munţii Bucegi. Ghid turistic. Editura agrosilvică. 234 p„ 10,50 lei. XXX Sibiu. Text de P. Schuster. Editura Meridiane, seria „Oraşe şi privelişti“, 58 p., 15 lei. 2 ŞTIINŢA Filozofie N. IORGA: Cugetări. Ediţie îngrijită şi prefaţă de Barbu Theodorescu. Editura tineretului, 304 p., 5,25 lei. Istorie I. D. SUCIU : Revoluţia de la 1848—1849 in Banat. Editura Academiei, Biblioteca istorică XV, 274 pe 19 lei. C. W. CERAM : Zei, morminte, cărturari. Romanul arheologiei. Editura ştiinţifică, 360 p., 27 lei. Ştiinţe matematice MIHAI DRAGOMIRESCU. MIRCEA MALIŢA . Programarea pătratică. Introducere în programarea convexă. Editura ştiinţifică, 392 p. 14,50 lei. GR. C. MOISIL : Elemente de logică matematică şi de teoria mulţimilor. Editura ştiinţifică, colecţia „Enciclopedia de buzunar — seria Matematică“, 214 p. 5,50 lei. PAUL DIMO : Analiza nodală a sistemelor electroenergetice. Prefaţă de acad. Remus Răduleţ. Editura Academiei. 627 p., 44 lei. Geografie, însemnări de călătorie • * * Călători străini despre ţările române. Vol. I. Volum îngrijit şi cuvînt înainte de Maria Heiban. Editura ştiinţifică, 587 pe 34 lei. PAUL-EMILE VICTOR : Boreal — Bucurie in noapte (despre eschimoşii din Groelanda). Editura ştiinţifică, 290 p., 7,50 lei. • Nu spuneţi unei femei că are cap de păpuşă, ştiut fiind că păpuşile n-au nimic în cap. • Mai bine taci cînd ai ceva de spus, decit să spui ceva cînd ar trebui să taci. • „Idioată invenfie şi muştele astea“ — îşi zicea o coadă de cal. Toată ziua trebuie să le dau afară din casă cu apărătoarea. • Sînt oameni care se tîrăsc ca omizile pînă ajung să se îmbuibe din frunzele pomilor în care s-au urcat. • Cu cît forțezi să fii mai natural, cu atîta îfi pierzi mai mult din naturalețe. • Prostul n-are probleme că i le rezolvă alții. • Am dat tuturor ce-am avut, afară de obștescul sfîrșit pe care mi l-am rezervat pentru uz personal. • Am văzut cauciuc de automobil spart de o măslină, dar sîmbure de măslină spart de automobil, nu. • Cînd o femeie e urîtă, se spune că are „ochi frumoşi". Şi cînd bărbatul e urît, că e „interesant". • Puţin îmi pasă dacă, vreodată, o să ajung pe străzi. Cu o condiție : să fiu tăblită la începutul lor. Tudor Mușatescu RECUNOSCĂTOR: Versificări abile, melodioase, stăpînite Insă prea mult de amintiri argheziene. ŞT. BUZARNESCU: Se văd unele aptitudini şi dispoziţii care reprezintă un însemnat capital de speranţe. E însă şi o ameninţare teribilă, cu care trebuie să deschideţi de la început o luptă necruţătoare. Scrieţi mai puţin, citiţi, studiaţi mai mult. Din cînd în cînd, mai daţi-ne cite o veste. LICURICI: Sunt foarte multe Intenţii bune şi prea puţine semne de poezie. T. MICHINICI: Poate că a fost o promisiune pripită, — versurile, nu lipsite de perspectivă, sînt încă fragile, frugale, nu deajuns de concludente. Să vedem ce mai urmează. ATMA : Am citit tot; se poate subscrie la caracterizările pe care vi le-aţi formulat în scrisoare, dar nu în toată măsura severităţii şi modestiei lor. Avem în faţă, desigur, materialul unei plachete (poate cu unele eliminări şi adăugiri) reprezentînd un destin liric incontestabil, distinct. Ne gîndim să îndrumăm acest manuscris spre editură (bineînţeles, dacă sînteţi de acord), nădăjduind că va avea o primire favorabilă. Comunicaţi-ne părerea dv. V. IONAŞCU . Acelaşi stadiu de foarte vagi promisiuni, sub grele servituţi didactice, convenţionalism, banalitate (de care nu e scutit nici desenul însoţitor). GABRIEL VALERIU: Prietenii dv. au dreptate. In plus, semnele poeziei sunt absente aproape total. MONEGO: Sunt motive să mai reveniţi, dacă lucrurile merg mai degrabă pe linia Foc la Magazinul Universal şi We, the hippies, şi dacă jocul vorbelor (uneori, aglomerate şi zornăitoare) se decide mai clar în favoarea poeziei (şi nu a declamaţiei artificios-ostentative). C. A.P. Regretăm, textele trimise nu ne spun nimic ; ele par mai degrabă rezultatul unui zel grafic şi mai puţin al unei adevărate dispoziţii lirice. Trebuie să mai vedem. D. V. LUCA: Aceleaşi însemnări limpezi, calme, care ating uneori (din păcate, destul de rar) „înalta tensiune" a poeziei, chiar dacă relatează (acesta e, de fapt, cuvîntul nimerit) tensiuni reale, din viaţă. I.D. — SATU MARE: Sint vădite unele îndemînări în purtarea dialogurilor, în crearea unei atmosfere, a unei stări dramatice. Rămîne să vedem cum se vor manifesta aceste însuşiri în textele viitoare, în lucrări de mai mare întindere. Ţineţi-ne la curent. FELIX — 22 : Vioiciune de spirit, ingeniozitate, dar nu şi poezie. Poate altădată. E. BUŞOI: Lucrurile nu sînt încă suficient de clare ; cîteva piese lasă loc unor speranţe fără rezerve (Noapte fără timp). Altele, însă, sînt în marginea exerciţiilor dictande, naive şi şovăitoare. Stăruiţi şi mai daţi-ne veşti. M. ROM: O anume indeminare analitică a condeiului e de pe acum vizibilă şi susceptibilă de speranţe, chiar dacă, deocamdată, meditaţia nu e scutită de confuzii şi naivităţi. Stăruiţi. M. ENTEVAL: „Dacă trebuie sau nu trebuie să mai scriu ?“, întrebare dificilă, căreia rareori i se poate răspunde răspicat. Mai mult decit vă spuneam data trecută nu vă putem spune nici acum. Răspunsul decisiv trebuie să vi-l daţi dv., şi anume la întrebarea „sunt în stare să nu mai scriu ?“. N. s Dulci caligrafii „după ureche“, deocamdată fără perspective. CECILIA WITOUR: încă nu se văd semne deosebite, care să depăşească limitele unei îngrijite compuneri şcolare. Să mai vedem: I.R.C., T. GLIGA, E. P. M. STOICOVICI, ŞT. VICOL, C. BEJENARU, RODICA GLIGOR, I. MODOŞA, ŞERBAN ANDREI: lucruri pe linia ştiută, fără indicii hotărîtoare de progres. Continuaţi, cu sporite eforturi şi exigenţe, şi ţineţi-ne la curent. Geo Dumitrescu N.: Corespondenţele care nu primesc răspuns aici în decurs de circa o lună de zile trebuie considerate ca lipsite de perspective, atît pentru redacţie, cît şi pentru expeditor. L S T E R AR A fmn», - - - /-■§'*. T« ■ s Por t'1BARAJUL ARTEA cea mai senzaţională a campionatului de fotbal a constituit-o, fără îndoială, ultima lui etapă — barajul, un fel de zid al plîngerii, al nervilor şi al speranţelor... Patru echipe s-au încleştat pentru şansa de a supravieţui în divizia A. Ceea ce campionatul n-a izbutit să rezolve într-un an întreg — trebuia să rezolve această „săptămînă a patimilor*. In asemenea împrejurări dramatice victoria o hotărăşte factorul psihologic şi mai puţin cel tehnic, de aceea nu mă miră că echipa Braziliei colindă lumea cu o armată de medici psihiatri. Excelentul fundaş Popa îşi arăta teama că odată ajuns în baraj, Progresul e aproape pierdut, iar echipei orădene îi acorda creditul unei formaţii „cu nervi tari“. A avut, după cum se ştie, doar pe jumătate dreptate . Într-adevăr, fotbaliştii orădeni s-au simţit bine în dramatismul barajului, această încleştare pe viaţă şi pe moarte le-a priit, iar Progresul — cine o mai credea ? — s-a salvat de la înec în ultima clipă. Disperata şi tîrzia tentativă de salvare a braşovenilor n-a reuşit». Şi în partida cu Steagul Roşu, ca şi în finala Cupei, rezultatul a fost decis de acea fatală lovitură de la 11 m. Intr-adevăr, o soartă nemiloasă a făcut ca tocmai în asemenea împrejurări loviturile de la 11 m. să fie ratate. A fost o greşeală de ordin psihologic, prea multă răspundere atirna de picioarele lor. Şi apoi, ce existenţă crudă şi ce vară anostă ii aşteaptă pe cei doi jucători care au ratat acele decisive şi ireversibile lovituri de la 11 m. „ Tocmai de aceea trebuie să fim înţelegători cu ei, să nu le amintim această greşeală când le e lumea mai dragă... Să ne amintim cu ce răceală de ghiaţă a fost torturat Constantin pentru acel nefericit de 11 m. ratat la Olimpiada de la Tokio.» Pină şi ospătarii li făceau reproşuri: „Tu vorbeşti ? Tu, care ai ratat un 11 m. ? In fotbal aceste drame sunt inevitabile, n-are rost să fugim de plăcerile vieţii tocmai pentru motivul că orice plăcere aduce şi suferinţă. Să acceptăm deci şi plăcerea şi suferinţa. Teodor Marilu CONCURS CU PREMII organizează Ministerul Industriei Uşoare pentru proiectarea de: CLĂDIRE PARTER BLINDATĂ CU POD TEHNIC PENTRU FILATURI ŞI ŢESĂTORII Tema-program poate fi ridicată de la I.P.I.U. — Serv. Tehnic, Bucureşti, str. C. A. Rosetti nr. 21, tel. 12.58.41 şi de la institutele centrale de proiectare iar în celelalte orașe de la D.S.A.P.C. TEATRUL DE STAT BRĂILA anunțe organizarea unui concurs pentru ocuparea următoarelor posturi ? post categoria II actriță 1 post categoria III actrița actor 1 post categoria IV actor 1 post categoria IV actriță I post categoria V actor 1 post categoria V actriță. înscrierea la concurs se va face pînă la data de 7 iulie a.c. în baza cererii și actelor depuse de candidați. Data concursului 17 iulie 1968 era 10 a.m. Informații suplimentare — Teatrul de Stat Brăila, telefon 1630. Democratism şi umanism (Urmare din pag. 1-a) adoptată după o largă dezbatere publică ; punerea în discuţia specialiştilor şi maselor largi a tuturor măsurilor de ordin economic, legislativ, cultural etc., de importanţă vitală pentru progresul ţării; lărgirea atribuţiilor Marii Adunări Naţionale, a Comisiilor sale permanente ca şi a altor organe ale puterii şi administraţiei de stat; reorganizarea teritorial-administrativă a ţării şi simplificarea conducerii unităţilor administrative, legătura mai directă dintre aparatul de stat şi mase etc. Fiecare plenară a Comitetului Central ţinută după Congresul al IX- lea, apoi Conferinţa Naţională din decembrie 1967, Istorica plenară din aprilie şi plenara din 19 iunie au jalonat drumul realizării în practica vieţii sociale a principiilor inalienabile ale democratismului şi umanismului socialist, au marcat etape în acţiunea de înlăturare hotărîtă a tot ceea ce este vechi şi perimat în viaţa socială şi frînează mersul înainte pe calea democraţiei socialiste, a împlinirii personalităţii umane. Cum sublinia cu claritate, la recenta Sesiune a Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer: „Este istoriceşte dovedit că libertatea de cuget şi de opinie, de dezbatere a problemelor stimulează energic facultăţile omului, creează cadru propice pentru dezvoltarea gîndirii originale şi a aptitudinilor creatoare ale fiecăruia“. PURTIND inevitabil caracterul de proces, realizarea democratismului şi umanismului socialist — atit de strîns condiţionate reciproc — au de soluţionat diverse tipuri de contradicţii, de înlăturat obstacole, atît obiective, cît mai ales subiective, psiho-sociale, şi ele rezultat al unor condiţii sociale obiective anterioare, supuse unei profunde analize de către plenarele C.C. al P.C.R. din aprilie şi iunie 1968. Fenomenele negative nu trebuie nici eludate, nici supraapreciate. Descoperite, ele trebuie pur şi simplu combătute cu calm, energie şi mijloace adecvate , fie economico-sociale, fie politico-educative, fie juridico-administrative, dar conforme principiilor democratismului şi umanismului socialist. Căci democratismul nu poate fi promovat în viaţa socială cu metode nedemocratice, predominant administrative, formale, tot astfel cum umanismul nu poate fi încetăţenit cu procedee ce afectează fără temeinic motiv legal dovedit libertatea, drepturile, demnitatea vreunui membru al societăţii. O societate ca a noastră, decisă să pună capăt racilelor vechii orînduiri — inegalitatea socială, injustiţia, dispreţul faţă de „omul de rînd“, favoritismul, „nepotismul“, chiverniseala, privilegiul, brutalitatea, indiferenţa faţă de suferinţa umană, demagogia — nu poate accepta în nici un caz perpetuarea acestor rămăşiţe ale trecutului fie chiar sub forme „renovate“, „înnoite". In această ordine de idei, trebuie subliniat că problema cardinală a democraţiei este aceea a garanţiilor. Numai cu ajutorul unor suple pîrghii economice, politico-juridice şi morale, democratismul se transformă din lozincă-program într-un fapt social ireversibil. Ansambluri de măsuri economico-juridice adoptate de partid în acest an fac prezente şi amplifică acele garanţii care asigură ca insul ce slujeşte cinstit colectivitatea, îşi împlineşte conştiincios îndatoririle sociale şi legale, să fie sustras pericolului de a cădea victimă vreunui act arbitrar, birocratic, ilegal. Iată sensul profund al hotărîrilor plenarei din aprilie a C.C. al P.C.R. care, dezvăluind gravele abuzuri şi ilegalităţi comise (în primul rînd împotriva unor activişti de partid şi de stat şi a altor cetăţeni), precizînd cauzele care le-au generat, au pus accentul pe luarea acelor măsuri juridice şi politico-educative care să nu mai facă niciodată posibile repetarea unor fenomene atît de negative şi de reprobabile. Aceste fenomene nu numai că nu pot fi considerate ca însoţitor imanent al socialismului, dar trebuie demascate ca fiind străine esenţei sale, provenite de la vechea orînduire, de la vechile metode de guvernare, de la vechile mentalităţi şi atitudini faţă de om, caracteristice societăţii bazată pe dominarea prin violenţă şi intimidare a majorităţii populaţiei de către o infimă minoritate. PE FONDUL general şi predominant al succeselor în toate compartimentele construcţiei socialiste, al întăririi statului şi legăturilor sale cu masele, partidul a iniţiat noi şi noi măsuri menite să consolideze şi să dezvolte cuceririle anterioare, să înlăture cu rădăcini cu tot fenomenele negative ale încălcării principiilor democratice şi umaniste, ale legalităţii socialiste, să creeze toate condiţiile şi climatul corespunzător afirmării depline a personalităţii fiecărui cetăţean. In repetate rînduri, secretarul general al C.C. al P.C.R. a subliniat că, cu toate succesele remarcabile obţinute în direcţia creării condiţiilor şi climatului necesare pentru realizarea principiilor democratismului şi umanismului socialist, mai sînt încă multe de făcut pentru a ridica activitatea socială la înălţimea hotărîrilor Congresului al IX-lea, ale Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi ale Plenarei din aprilie 1968. Atît ca noţiune politico-juridică, cît şi ca realitate socială, democratismul nu este un concept în sine, un scop în sine. Finalităţile sale sunt umaniste. Graţie democratismului, partea şi întregul, individul şi societatea se armonizează, colaborează, comunică şi progresează reciproc. Conţinutul şi sensul democratismului nostru socialist sunt îndreptate înspre apărarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti constituţionale, împotriva ilegalităţilor, arbitrariului, garantează perpetuarea condiţiilor de exercitare a îndatoririlor şi responsabilităţilor cetăţeneşti care constituie cealaltă faţetă a medaliei democraţiei autentice. Nu trebuie să ne sfiim — nu avem nici un motiv teoretic sau practic — să imprimăm atît umanismului, cît şi democratismului nostru un sens ofensiv, combativ şi „profilactic". Ofensiv împotriva oricui încearcă să încalce principiile democratismului socialist, chiar şi sub cea mai „nevinovată“ formă, împotriva celor ce travestesc condiţiile oferite de societatea socialistă în privilegii, împotriva mentalităţii celor ce se supraordonează, dincolo de limitele legale ale ierarhiei, colectivelor a căror conducere o deţin cu mandat, adică atîta timp cît respectă neabătut acel mandat încredinţat de societate, de colectivitate, deci de indivizii care o compun. „Profilactic", faţă de aceia care iau principiile umanismului socialist drept paravan sau milostenie faţă de chiul şi parazitism social, individualism, faţă de profitorii de tot soiul ai administrării bunurilor obşteşti, traficanţi de influenţă în dauna capacităţii, cinstei, corectitudinii, meritului personal de folos social. Democratismul şi umanismul consecvent socialist, pentru care militează cu atîta energie şi îndrăzneală partidul nostru, refuză compromisul în materie de principii şi de practici, ca şi decalajul dintre vorbă şi faptă. Din păcate, persistă încă asemenea compromisuri şi decalaje, împotriva cărora D. Popescu a adresat rechizitoriul cărţii sale Biletul la control! Sînt destui încă dintre aceia care iau părerile neconformiste, spiritul de iniţiativă creatoare, neîmpăcarea cu stările nesatisfăcătoare de lucruri, drept... „încălcarea disciplinei“ ! în sfîrşit, sînt cei care încă nu s-au pătruns de spiritul democratic al partidului nostru, de caracterul obiectiv al procesului de dezvoltare şi adîncire a democratismului socialist în toate domeniile vieţii sociale şi continuă practici vechi, înăbuşă critica, nu-şi respectă obligaţia elementară de a acorda audienţe sau adoptă atitudini formale sau demagogice, practică făţărnicia, formă mascată a celui mai condamnabil dispreţ faţă de om şi cerinţele sale îndreptăţite, faţă de demnitatea umană ! Desigur că toţi aceştia se înşeală cînd cred că mai pot „amina“ întronarea spiritului cu adevărat democratic, respectul neabătut al legilor în fiecare colţ al societăţii noastre, fie uzină, fie consiliu popular, fie editură sau institut de cercetare ştiinţifică. NORMELE de manifestare şi realizare efectivă a democratismului şi umanismului socialist sunt foarte variate, găsindu-şi expresii concrete în fiecare sector al vieţii sociale. De pildă, in domeniul învăţămîntului public, creaţiei literare, artistice, ştiinţifice şi filozofice, una din formele fundamentale de manifestare a democratismului o reprezintă disputa de idei, schimbul liber, responsabil şi constructiv de opinii, raporturile colegiale, tovărăşeşti şi climatul de colaborare şi de muncă din uniunile de creaţie şi institutele de cercetare ştiinţifică, condiţiile create tineretului de a-şi afirma capacităţile, talentele, personalitatea. Democratismul, în viziunea umanistă a partidului nostru, este şi o problemă de competenţă, de civilizaţie şi cultură elevate. Căci insul incompetent, lipsit de cultură şi de atributele omului civilizat, de principii etice stabile şi de criteriile valorii va fi — obiectiv şi subiectiv — incapabil să promoveze sincer şi consecvent principiile democratismului socialist. Cel mult le va tăvăli în pesmetul rînced al verbalismului, va provoca decalaje condamnabile între declaraţii şi practică, împotriva cărora partidul nostru desfăşoară o ofensivă salutară. Intelectualitatea este chemată să dea un sprijin şi mai activ acţiunii partidului de lărgire a democratismului şi promovare a umanismului socialist. Nu e vorba aici, numai de un efort teoretic —indiscutabil necesar — sau educativ — atît de important şi el ; — e vorba mai mult de contribuţia directă în însăşi perfecţionarea mecanismului întregii vieţi sociale, exercitării puterii politice la care participă împreună cu toţi ceilalţi oameni ai muncii sub conducerea partidului. Tot mai conştientă de responsabilitatea ce i-o incumbă această participare la conducerea vieţii sociale la toate nivelele, fiecare categorie de intelectuali are obligaţia ca, pe lîngă grija pentru starea de lucruri, moravuri etc., din propria-i „breaslă", să manifeste receptivitate şi interes, să intervină activ în orice sector al vieţii sociale în care consideră că experienţa, capacitatea şi iniţiativa ei sunt necesare şi pot avea rol pozitiv în direcţia consolidării orînduirii socialiste, progresului ei economico-social şi cultural-ştiinţific, sporirii prestigiului internaţional al României socialiste. Să vorbim despre, învăţătură Mi-A CĂZUT in mină cuvintarea savantului Sir Hans Krebs, laureat al premiului Nobel, la inaugurarea departamentului de biochimie al Universităţii din Newcastle Upon Tyme, care, întrebat de studenfi „Cum se poate ajunge laureat al premiului Nobel a vorbit despre „Cum se poate ajunge, in ştiinţă, la distincţie, la excelenţă ?“ Relatind cum a primit acest mait titlu, mărturisea că n-are nici cea mai mică îndoială că o datorează împrejurării de a fi avut un profesor remarcabil, el însuşi laureat al premiului Nobel, care profesor la rindul său a avut un profesor şi el laureat al premiului Nobel, care profesor şi el... De aceea, preciza: „Genealogia“ ştiinţifică relevă ideea că valoarea a creat valoare, cu alte cuvinte, valoarea se dezvoltă dacă este hrănită cu valoare. Acest lucru este confirmat foarte convingător de o familie mai extinsă de savanţi, descendenţii din Von Bayer, elevul lui Liebig. Incepind cu două generaţii înaintea lor, „familia" include mai mult de şaizeci de nume excepţional de distinse, dintre care peste treizeci laureaţi ai premiului Nobel. Spunea domnia sa cu referire la dascăli eminenţi: „Înainte de toate, ei reprezintă un înalt etalon. Noi măsurăm totul, inclusiv pe noi înşine, prin comparare, şi in absenţa unei persoane dotate cu aptitudini excepţionale există riscul să ajungem la credinţa că suntem excelenţi, mult mai valoroşi decit cei din jur. Oamenii mediocri pot să apară mari in ochii lor proprii dacă mediul care ii Înconjoară este mediocru. Tot aşa oamenii mari se simt pitici in prezenţa uriaşilor, giganţii ştiinţei invăţindu-ne pe noi înşine să ne vedem cu modestie. Ei comunică elevilor, la gradul cel mai înalt, entuziasm contagios, o privire largă asupra lucrurilor, imaginaţie, devotament şi modestie. Aşadar, mai mult decit orice altceva, un mare maestru transmite mai degrabă o atitudine generală decit cunoştinţe. Indeminarea tehnică — ce poate fi învăţată şi de la mulţi alţi profesori — cit şi un crimpei de inteligenţă sunt, desigur, o condiţie prealabilă pentru ca cercetarea să fie încununată de succes. Decisiv este însă să foloseşti aceste îndemînări, să stabileşti posibilităţile şi limitele lor, să le îmbunătăţeşti, să le împrospătezi, să le completezi. Dar cel mai important este modestia, deoarece ea stimulează spiritul autocritic şi efortul continuu de autodepăşire." Citeam cuvintarea savantului Sir Hans Krebs care, plecind de la premiul Nobel, demonstra cum se poate ajunge la ştiinţă, cum se poate ajunge la excelenţă, şi aveam în faţă nişte tineri care abia au făcut ochi, unul mai înfumurat ca altul, fiecare crezindu-se buricul pământului, nişte poloboace goale care au credinţa că toată lumea le este obligată, că totul li se cuvine. Mihai Popescu