Contemporanul, iulie-decembrie 1976 (nr. 27-53)
1976-07-02 / nr. 27
INTEZE POLITICE Participarea activă a maselor la conducerea societăţii ESENIA DEMOCRAŢIEI SOCIALISTE „Partidul nostru va face totul pentru accentuarea continuă a procesului de perfecţionare a democraţiei socialiste în toate domeniile vieţii sociale, pentru asigurarea participării tot mai largi şi efective a maselor la conducerea societăţii, la făurirea conştientă a propriului destin, asigurînd astfel poporului nostru afirmarea tot mai demnă, atit pe plan naţional, cit şi internaţional". NICOLAE CEAUŞESCUARACTERUL MAJOR al evenimentelor acestei săptâmîni este definit de o constantă care tinde să străbată în întindere şi în adîncime întreaga viaţă social-politică a ţării noastre : desăvîrşirea democraţiei socialiste. Acesta este unul din sensurile principale conţinute, deopotrivă, în cuvîntarea rostită marţi, 29 iunie, de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa de la Berlin a partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa, în lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. din 1 iulie, în dezbaterile Camerei legislative a consiliilor populare întrunită miercuri, ca şi în lucrările în plen ale sesiunii a lll-a a celei de a Vll-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale, reluate joi, consacrate planului cincinal 1976—1980. A supune politica statului, inclusiv politica economică — în complexul ei proces de elaborare, de confruntare cu datele noi ale realităţii şi ale perspectivei, şi mai ales de aducere la îndeplinire a dezbaterii largi a maselor populare nu este o simplă consultare cu acestea, ci o angrenare a poporului în decizia şi în responsabilitatea statală. Vedem în aceasta încă o expresie a acţiunii desfăşurate de partidul nostru, în spiritul concepţiei marxistleniniste, pentru asigurarea concordanţei între nivelul dezvoltării forţelor de producţie şi caracterul relaţiilor de producţie, concordanţă care este o legitate, o cerinţă obiectivă a dezvoltării armonioase a întregii societăţi. Acordînd o atenţie de prim ordin asigurării cadrului democratic corespunzător pentru participarea nemijlocită şi conştientă a întregului popor la conducerea societăţii, partidul nostru a creat un sistem de organizare a statului larg democratic, care asigură dezbaterea şi adoptarea hotărîrilor şi legilor cu participarea întregului popor. Element important în acest sistem, Camera legislativă a consiliilor populare, creată cu numai două luni în urmă, este o instituţie care reflectă preocuparea constantă a partidului nostru pentru lărgirea democraţiei socialiste şi îmbinarea activităţii centrale cu cea locală. Alcătuită din totalitatea deputaţilor membri ai Comitetelor executive ale consiliilor populare şi judeţene şi al municipiului Bucureşti, Camera are sarcina de a analiza problemele majore ale dezvoltării economicosociale a judeţelor, oraşelor şi comunelor, de a dezbate şi vota, înainte de a fi supuse spre adoptare Marii Adunări Naţionale, proiectele de legi referitoare la dezvoltarea unităţilor administrativ-teritoriale. Discuţia din această săptămînă cu privire la planul cincinal ilustrează această funcţie a noului organ legislativ, cel mai larg reprezentativ. Referindu-se la efectul de responsabilitate conţinut în exercitarea funcţiilor Camerei legislative a consiliilor populare, secretarul general al partidului nostru spunea în cuvîntarea sa la Plenara Comitetului Central din 14 aprilie a.c. : „...acest organism trebuie să ducă la creşterea răspunderii consiliilor populare, la participarea lor mai largă la conducerea societăţii noastre, dar şi la o mai bună armonizare şi sistematizare a întregii activităţi sociale, la aplicarea mai deplină în viaţă a laturii democratice a centralismului democratic*. prORUM REPREZENTATIV, democratic, chemat să asigure într-o formă nouă, supe- rioară, participarea organizată a maselor largi populare, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la conducerea conştientă a tuturor domeniilor vieţii economico-sociale, a întregii societăţi, Camera legislativă a consiliilor populare şi-a spus acum cuvîntul asupra problemelor diverse şi multiple ale cincinalului 1976—1980, plan al unei etape noi, superioare, în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România, al cărei conţinut este, în esenţă, dezvoltarea, în concordanţă cu condiţiile create de revoluţia ştiinţifică-tehnică contemporană, a forţelor de producţie, a ramurilor hotărîtoare ale economiei naţionale, creşterea nivelului de trai al poporului. Etapă hotărîtoare a programului de dezvoltare economico-socială a patriei pînă în anul 1990, elaborat de Congresul XI al P.C.R., actualul cincinal a fost conceput astfel încît să asigure progresul economic necesar pentru perfecţionarea vieţii sociale, organizarea şi conducerea ştiinţifică a societăţii, împletirea armonioasă a principiilor de repartiţie socialistă cu aspiraţiile omului nou, posibilitatea afirmării depline a personalităţii, a manifestării plenare a capacităţilor individuale, cu făurirea conştientă a unei vieţi cu adevărat demne şi libere. Sînt adîncite astfel căile de realizare a dimensiunilor vaste şi importante ale democraţiei socialiste , culturală şi umană. Pe bună dreptate se subliniază că democraţia socialistă în ansamblu şi cea economică în special — expresie a faptului că oamenii muncii, organizaţi şi conduşi de partidul lor revoluţionar, deţin puterea politică, sunt proprietari ai mijloacelor de producţie şi bogăţiilor ţării, şi în acelaşi timp producători, făuritori de bunuri materiale şi creatori de valori spirituale —, această democraţie adevărată duce la ceea ce Marx numea umanizarea relaţiilor dintre individ şi societate, umanizarea modului de organizare generală a societăţii, la realizarea unui sistem de relaţii în care toţi membrii societăţii să-şi poată pune în valoare valenţele umane, să permită „aproprierea reală a esenţei umane de către om şi pentru om". BORDIND problema relaţiei reciproc determinante dintre producţia materială şi progresul general uman în socialism, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta la Congresul consiliilor populare că „fără asigurarea participării poporului la conducerea întregii vieţi sociale nu poate fi concepută victoria societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România" şi caracteriza democraţia noastră ca fiind o expresie a umanismului revoluţionar care „are la bază raporturi de colaborare, ajutor reciproc şi stimă între toţi membrii societăţii, libertatea omului de a acţiona în mod conştient atit pentru afirmarea propriei personalităţi, pentru făurirea propriului viitor, cit şi pentru realizarea bunăstării generale*. Deosebit de importantă apare identificarea caracterului obiectiv, realist al orientării politicii partidului şi statului nostru de lărgire continuă şi perfecţionare a democraţiei socialiste, de căutare şi creare de forme noi de manifestare a participării maselor la decizia politică, socială şi economică la toate nivelele. In condiţiile societăţii noastre socialiste, democraţia, cu domeniul ei de bază — democraţia economică — este un întins cîmp de afirmare a iniţiativei, creativităţii şi responsabilităţii. In concepţia P.C.R. ea înseamnă perfecţionarea ansamblului de relaţii de producţie socialiste în toate unităţile, promovarea valorilor profund umaniste, proprii noii orînduiri , valorile eticii şi echităţii socialiste, egalităţii şi demnităţii umane, libertăţii şi responsabilității sociale în muncă, asigurarea participării la dezbaterea problemelor majore, la optimizarea deciziilor privind dezvoltarea social-economică. Gabriela DOLGU Г11 и * * л £ lam, cintec Arbor fierbinte sufletu-ţi de taină îndepărtat un clopot rar sunînd ; din desmierdarea toamnelor întoarsă lumina ţării dăinuie în cînt. Lipească-şi cerul buzele de tine , ca doinele de trandafirii-n floare, dinspre grădina albă-a nemuririi pămîntul ţării capătă culoare. Se preamăreşte dimineaţa-n ierburi cu lanuri grele peste noi sunînd, dintotdeauna-a stat înscris că-aicea-i statornic dreptul nostru la pămînt, dintotdeauna — sîngeră-n hrisoave cuvinte drepte — am sădit păduri, şi ne-am zidit fîntînă din fîntîna acestui lut albastru, cald şi bun. Lipească-şi cerul buzele de tine, lumină a ţării dăltuită-n cînte-n preamărirea zorilor în ierburi voinţa de-a-nălţa acest pămînt. Gabriel IUGA Contemporanul 3 SĂPTÂMÎNA Umanismul nostru revoluţionar • IN URMA cu puţine zile, Capitala a găzduit o manifestare care, prin conţinutul său, dă amploarea deschiderii spre lume a României. Oameni veniţi din multe ţări, pasionaţi de frumuseţea limbii neamului nostru, s-au exprimat în cel mai curat grai românesc, vorbind despre migala muncii lor de a tălmăci în alte limbi muzicalitatea şi mesajul poeziei şi prozei scriitorilor de pe meleagurile dintre Carpaţi şi Dunăre. Cu dăruire şi artă, aceşti mesageri ai spiritualităţii româneşti fac ca cititori de pretutindeni să pătrundă în universul trăirii noastre ca neam, să descopere, poate cu uimire, limpezimea de cristal a gîndurilor şi simţămintelor unui popor cu dragoste de viaţă, prieten al tuturor prietenilor săi, hotărît să-şi facă mereu cunoscută munca şi trăirea şi să cunoască la rîndu-i tot ce e mai valoros şi pe alte meridiane. Prin tot ceea ce înfăptuim cu muncă şi strădanii, învingînd greutăţi, noi încercăm să demonstrăm marile capacităţi creatoare ale unui popor liber şi stăpîn pe destinele sale, preocupat nu numai să clădească fabrici şi uzine, dar şi omul nou, constructor conştient şi devotat al socialismului şi comunismului, luptător neobosit pentru idealurile de libertate şi pace ale tuturor popoarelor. Ştim prea bine că această operă este complexă, că ea solicită acţiuni pe termen lung pentru a lărgi orizontul de cultură şi a dezvolta conştiinţa socialistă a maselor. Trăim într-o lume în care schimbul de valori materiale şi spirituale implică receptivitate şi participare directă, într-o lume în care fiecare ţară, fiecare popor are de dat şi de primit în egală măsură. Dar, nu-i mai puţin adevărat că astăzi, mai mult ca oricînd, această deschidere incumbă obligaţia din partea tuturor pentru a stăvili valul de poluare morală. Sub paravanul aşa-zisei libertăţi, unii încearcă să scoată, din nu ştiu care coş, asemeni prestidigitatorului, fel de fel de producţii care, prin nocivitatea lor, pun în primejdie conştiinţele, în cuvîntul său la recenta Conferinţă a partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat, in numele nostru, al tuturora, modul în care concepem schimburilecultural-artistice şi de altă natură, arătînd că ele „trebuie să duca la o mai bună cunoaştere reciprocă, la apropierea între popoare, neadmiţîndu-se sub nici o formă propaganda fascistă, rasistă, producţiile aşa-zis culturale ce propagă desfinul, violenţa şi care aduc grave daune morale popoarelor, îndeosebi tineretului. Comuniştii, forţele democratice, progresiste, popoarele înseşi sunt interesate ca arta şi cultura să servească prieteniei, păcii şi colaborării, realizării unei lumi mai bune şi mai drepte". De ce am revenit la comentariul rubricii asupra acestei probleme . Tocmai pentru că în ultima vreme o serie de aşa-zişi apărători ai culturii bat multă monedă pe tema liberei circulaţii a ideilorVeri doamne, românii se încăpăţînează să pună stavilă unor filme, cărţi, reviste, în care sunt ridicate la rang de cultură cele mai josnice instincte. Şi, pentru a teoretiza, chipurile, închistarea, moartea spirituală, mai strecoară şi cîte o întîmplare în care nu ştiu care Gioni sau Jean, turist de duzină, devenit peste noapte Casanova, nu îşi poate lua vreo Ileană sau Mărie amăgită de puterea cailor din motorul marelui cuceritor. Aşa a procedat, nu de mult, o revistă cu nume de întrecere sportivă, specializată în cancanuri internaţionale, dar care, curios lucru, nu găseşte spaţiu pentru a ilustra că noul contingent de bacalaureaţi, din ţara unde apare, bate zadarnic la porţile vieţii, negăsind locuri de muncă. Ei bine, de dragul amatorilor de scandal, al celor care fac contrabandă de idei nocive, nu vom abdica de la principiile noastre de viaţă. Tocmai pentru că dorim ca această viaţă să ofere cetăţenilor tot ce este mai frumos, mai pur şi mai nobil. Ion MARGINEANU