Contemporanul, iulie-decembrie 1983 (nr. 27-52)

1983-10-14 / nr. 42

. Unităţile de producţie şi de cercetare din agricultura judeţelor Olt şi Giurgiu au găzduit un nou şi fructuos dialog de lucru al tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu oame­nii muncii din acest domeniu de activitate. Au fost stabilite măsurile ce se impun pent­ru a se asigura, încă din anul viitor, recolte mult sporite. Şansa dăinuirii — consacrarea vremii noastre M­aI mult decit oricind, timpul nostru este is­torie vie, eu aprins, ■ implicare în tot ce în­seamnă decizie, luptă, visare, participare, dăruire. A trăi — conştient de valoarea lui — acest timp înseamnă a te angaja plenar in demersul patetic spre progres şi civilizaţie, în opera eroică de trans­formare a României într-o ţară cu o cultură dintre cele mai înaintate, în­seamnă o chezăşie a afirmării indepen­denţei naţionale şi a vocaţiei poporului nostru de colaborare internaţională în slujba salvgardării păcii şi a propăşirii societăţii omeneşti. Conştiinţa timpului prezent, hotărirea de a păşi înaintea acestui timp, transformarea sentimentu­lui istoriei intr-un program de luptă pentru întreaga naţiune socialistă îşi află sublima, exemplara întruchipare în viaţa şi lupta secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, bărbatul ce deschide drumul marilor îm­pliniri spre care a năzuit dintotdeauna poporul român. Programul de dezvoltare a României contemporane, orientările date activităţii social-economice şi vieţii spirituale de către secretarul general al partidului se identifică cu direcţia ascen­dentă a istoriei noastre, a­sigurînd înfăp­tuirea neabătută a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul stră­moşesc şi prefigurînd zorii comunis­mului. In acest context, cuvintarea rostită de secretarul general al partidului la Con­sfătuirea de lucru de la Mangalia con­stituie şi pentru muzicieni — ca pentru întregul popor — un program de viaţă şi de muncă , un program de fierbinte actualitate, un document fundamental care orientează ideile,­­strădaniile şi în­făptuirile în multiple domenii de acti­vitate. Să ne gîndim, de pildă, doar cit de prezenţă şi de activă a fost muzica în viaţa poporului nostru, în ma­rile epoci de luptă pentru eliberare na­ţională şi socială, de împlinire a idealu­rilor progresiste de viaţă materială şi spirituală. Tocmai de aceea arta muzi­cală trebuie să fie astăzi mai mult ca oricînd un factor important, profund an­gajat în marea operă de educare patrio­tică şi revoluţionară a maselor, în îm­bogăţirea continuă a patrimoniului naţio­nal şi universal de valori spirituale. Aşa cum s-a relevat în cadrul mani­festărilor prilejuite de cea de a IV-a ediţie a Festivalului naţional „Ciitarea României“, in cadrul stagiunilor curente de concerte şi spectacole şi, în general, în activitatea de răspîndire a valorilor prin mijloacele de care dispun emisiuni­le de radio şi televiziune, discul şi ti­păritura muzicală, activitatea de educa­ţie estetică in şcoala de cultură generală şi in invăţămîntul de specialitate — crea­ţia noastră componistică de toate genu-Prof. univ. Nicolae CALINOIU Preşedintele Uniunii Compozitorilor MEDICINA ; AVANPOSTURI IN APARAREA SĂNĂTĂŢII ■ In acest număr, trei pagini — 7, 8, 9 — consacrate celor mai noi forme de luptă împotriva patologiei endocrine şi endocrino­­dependente, cancerului şi psoriazi­sului - realizate cu participarea prof. dr. Marcela Pitiş, dr. Mihai Dănilă şi dr. Andrei M. Enache ■ Laureata premiului Nobel pen­tru medicină ; Barbara McCIintock Ц Factorul „T* și infarctul ■ In­sulina fi obezitatea ■ Vitaminele fi prevenirea tumorilor (Continuare in pag. 2) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! 0 Vocaţia noastră ’pentru pace - articole de prof. dr. leonida Ghe­­rasim, Dumitru Almaş, Dc­u Po­­povici (2) • A cercată şi a scrie istoria in chip contemporan­­ de prof. dr. Gh. I.­lonu­ţă (3) • VIAŢA CULTURALA A UNUI JUDEŢ - BOTOŞANI - semnează Haralambie Alexa, Corneliu Leu, Victor Crăciun, Lucian Velea, Mihai Lau, Dumitru Ţiganiuc, Călin Caliman ş.a. (4-5) • UNIREA - articole de acad. Şte­fan Pascu, prof. dr. Ion I. Ghelase, Ion Ardeleanu, Mircea Muşat, Ion Arimia (6) • Dezbaterile „Contem­poranului* : filosofie şi ştiinţă, dra­maturgie, cinematografie, teatrul la televiziune, muzică ușoară (10 - 11 - 12) • Premiul Nobel pentru lite­ratură 1983 (14) • „Contempora­nul" enciclopedic • Puncte cardi­nale Temeiuri D­intotdeauna, poe­zia a existat ca o res­piraţie totală înlăun­­trul limbii unui popor,­­însoţind istoria, filtrind lumina clipei şi dăruind-o eternităţii. Dintotdeauna, ma­rea poezie românească a avut legătură de iubire şi de singe cu pămîntul de-acasă, cu dorurile noastre cele mari. Lecţia lui Eminescu înalţă acest statut al poeziei la rangul suprem al contopirii cu fiinţa lim­bii, cu fiinţa naţiunii căreia ii aparţine poetul. A vorbi despre angajarea poeziei înseamnă a vorbi despre rostul ei funda­mental. Despre poezia care devine cîntec, sens al unui timp privit prin fereastra căr­ţii de cetire ca printr-o fereastră a sufle­tului. Dascălii noştri de la Eminescu, Ar­­ghezi, Blaga, Goga, Labiş, pînă la marii poeţi de astăzi. Poemele lor, cîntece ale noastre, ale pămîntului neliniştit de la Dunăre. Şi astăzi, poezia angajată îşi are deplin temei şi cetate, şi azi, ca oricînd ea trebuie să se legitimeze prin valoare, prin autenticitatea trăirii. Tema, enunţul ei sau mimarea „stării de angajare“ nu pot salva o poezie proastă. In inima oa­menilor, in­unda sensibilităţii lor nu pot ajunge şi nu pot rămine decit versurile inspirate, „cîntecul încăpător“ în care foş­neşte pădurea de sensuri a limbii române. Este nevoie de o astfel de poezie. Apelul pe care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, l-a făcut din nou la creatori în Expunerea la Consfă­tuirea de lucru de la Mangalia, din vara acestui an, exprimă, în cel mai înalt grad, un imperativ al literaturii româneşti ac­tuale. Sufletul unui popor care, construin­­du-şi prezentul şi viitorul pe axa marilor sale idealuri de progres, libertate şi pace, se construieşte pe sine, are nevoie de cîn­­tece-efigii ale vieţii sale. Faptul că publicul de poezie din România vibrează la actul artistic de valoare se poate de­monstra atît prin felul in care sînt pri­mite cărţile importante, cărţile cu miză majoră, cit şi prin contactul direct cu ci­titorii, realizat in oricare parte a ţării. Am participat la şezători in Moldova, la Mălinii lui Labiş sau la Vaslui, in cîmpia Ialomiţei ori a Doljului, la Ţebea printre urmaşii moţilor lui Avram Iancu, la Hunedoara şi Reşiţa. Acelaşi respect pen­tru cuvîntul poetic dar, mai presus de orice, respectul pentru valoare, detectată cu precizie, raportată la un sistem unitar care defineşte fondul principal al poeziei româneşti. Acesta mi se pare a fi un cîştig hotări- Nicolae Dan FRUNTELATA (CornLemnar© în pag. 2) J­ S Ştiinţă şi umanism Laudă inteligenţei creatoare­ ­A deschis recent, în cea de-a noua ediţie a sa, Tîrgul Interna­ţional Bucureşti, ma­nifestare economică ce ilustrează capa­citatea industriei noastre de a realiza produse de înaltă tehnicitate şi perfor­manţă, posibilităţile de a participa la di­viziunea internaţională a muncii, de a contribui, pe această cale, la consolidarea înţelegerii şi păcii în lume. Am vizitat, deunăzi, împreună cu câţiva colegi, pa­vilionul expoziţiei şi am rămas plăcut impresionaţi de cele văzute : linii auto­mate, strunguri multiple, piese de pre­cizie, maşini unelte, roboţi­ calculatoare utilizate in conducerea proceselor de producţie, maşini electrice şi echipa­mente speciale, avioane utilitare, elicop­tere, macheta noului avion românesc „Rombac“, utilaje petroliere şi miniere, noi oţeluri speciale, noi produse chimi­ce etc... Am încercat un puternic senti­ment de mîndrie patriotică, de nespusă bucurie că toate acestea sunt rodul con­cepţiei şi măiestriei inginerilor şi munci­torilor români. Am încercat — de ce nu aş mărturi­si-o ? — şi un sentiment de patriotism „local“, văzind printre exponate micro­calculatorul M 216, realizat la I.C.E.­­Bucureşti, terminalul inteligent, creaţie a clujenilor, terminalul inteligent DIA­GRAM al I.E.P.E.R.­Bucureşti şi care a primit recent, la Tîrgul de la Plovdiv, medalia de aur, terminal care permite proiectarea asistată de calculator, echi­pamentele pneumatice şi electropneuma­­tice prezentate de I.E.P.A.M.-Bîrlad, ca şi aparatele pentru cercetarea ştiinţifică ale A.U.C.-Bucureşti, toate acestea fiind rezultate ale colaborării diferitelor cate­dre din Institutul, politehnic Bucureşti cu unităţi de cercetare-proiectare şi cu uni­tăţi productive. O asemenea vizită are insă şi darul de a incita la reflecţii pe marginea unei pro­bleme deosebit de importante : aceea a valorificării, într-o măsură şi mai mare decit pînă in prezent şi in condiţii cali­tativ superioare, a acestui bun de preţ care este inteligenţa creatoare a poporu­lui nostru. într-adevăr, industria de as­tăzi a României socialiste, înzestrată cu cele mai moderne maşini şi utilaje, a atins un nivel la care este capabilă să realizeze multe produse necesare pe plan intern, care altădată se importau, dar şi produse care se dovedesc competitive pe pieţe străine. Suntem­ datori să dăm dovadă în permanenţă de spirit revolu­ţionar, de receptivitate pentru tot ce este nou, să realizăm produse cu calităţi supe- Acad. Radu VOINEA (Continuare in pag. 2)

Next