Contemporanul, iulie-decembrie 1983 (nr. 27-52)
1983-10-14 / nr. 42
. Unităţile de producţie şi de cercetare din agricultura judeţelor Olt şi Giurgiu au găzduit un nou şi fructuos dialog de lucru al tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu oamenii muncii din acest domeniu de activitate. Au fost stabilite măsurile ce se impun pentru a se asigura, încă din anul viitor, recolte mult sporite. Şansa dăinuirii — consacrarea vremii noastre MaI mult decit oricind, timpul nostru este istorie vie, eu aprins, ■ implicare în tot ce înseamnă decizie, luptă, visare, participare, dăruire. A trăi — conştient de valoarea lui — acest timp înseamnă a te angaja plenar in demersul patetic spre progres şi civilizaţie, în opera eroică de transformare a României într-o ţară cu o cultură dintre cele mai înaintate, înseamnă o chezăşie a afirmării independenţei naţionale şi a vocaţiei poporului nostru de colaborare internaţională în slujba salvgardării păcii şi a propăşirii societăţii omeneşti. Conştiinţa timpului prezent, hotărirea de a păşi înaintea acestui timp, transformarea sentimentului istoriei intr-un program de luptă pentru întreaga naţiune socialistă îşi află sublima, exemplara întruchipare în viaţa şi lupta secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, bărbatul ce deschide drumul marilor împliniri spre care a năzuit dintotdeauna poporul român. Programul de dezvoltare a României contemporane, orientările date activităţii social-economice şi vieţii spirituale de către secretarul general al partidului se identifică cu direcţia ascendentă a istoriei noastre, asigurînd înfăptuirea neabătută a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul strămoşesc şi prefigurînd zorii comunismului. In acest context, cuvintarea rostită de secretarul general al partidului la Consfătuirea de lucru de la Mangalia constituie şi pentru muzicieni — ca pentru întregul popor — un program de viaţă şi de muncă , un program de fierbinte actualitate, un document fundamental care orientează ideile,strădaniile şi înfăptuirile în multiple domenii de activitate. Să ne gîndim, de pildă, doar cit de prezenţă şi de activă a fost muzica în viaţa poporului nostru, în marile epoci de luptă pentru eliberare naţională şi socială, de împlinire a idealurilor progresiste de viaţă materială şi spirituală. Tocmai de aceea arta muzicală trebuie să fie astăzi mai mult ca oricînd un factor important, profund angajat în marea operă de educare patriotică şi revoluţionară a maselor, în îmbogăţirea continuă a patrimoniului naţional şi universal de valori spirituale. Aşa cum s-a relevat în cadrul manifestărilor prilejuite de cea de a IV-a ediţie a Festivalului naţional „Ciitarea României“, in cadrul stagiunilor curente de concerte şi spectacole şi, în general, în activitatea de răspîndire a valorilor prin mijloacele de care dispun emisiunile de radio şi televiziune, discul şi tipăritura muzicală, activitatea de educaţie estetică in şcoala de cultură generală şi in invăţămîntul de specialitate — creaţia noastră componistică de toate genu-Prof. univ. Nicolae CALINOIU Preşedintele Uniunii Compozitorilor MEDICINA ; AVANPOSTURI IN APARAREA SĂNĂTĂŢII ■ In acest număr, trei pagini — 7, 8, 9 — consacrate celor mai noi forme de luptă împotriva patologiei endocrine şi endocrinodependente, cancerului şi psoriazisului - realizate cu participarea prof. dr. Marcela Pitiş, dr. Mihai Dănilă şi dr. Andrei M. Enache ■ Laureata premiului Nobel pentru medicină ; Barbara McCIintock Ц Factorul „T* și infarctul ■ Insulina fi obezitatea ■ Vitaminele fi prevenirea tumorilor (Continuare in pag. 2) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! 0 Vocaţia noastră ’pentru pace - articole de prof. dr. leonida Gherasim, Dumitru Almaş, Dcu Popovici (2) • A cercată şi a scrie istoria in chip contemporan de prof. dr. Gh. I.lonuţă (3) • VIAŢA CULTURALA A UNUI JUDEŢ - BOTOŞANI - semnează Haralambie Alexa, Corneliu Leu, Victor Crăciun, Lucian Velea, Mihai Lau, Dumitru Ţiganiuc, Călin Caliman ş.a. (4-5) • UNIREA - articole de acad. Ştefan Pascu, prof. dr. Ion I. Ghelase, Ion Ardeleanu, Mircea Muşat, Ion Arimia (6) • Dezbaterile „Contemporanului* : filosofie şi ştiinţă, dramaturgie, cinematografie, teatrul la televiziune, muzică ușoară (10 - 11 - 12) • Premiul Nobel pentru literatură 1983 (14) • „Contemporanul" enciclopedic • Puncte cardinale Temeiuri Dintotdeauna, poezia a existat ca o respiraţie totală înlăuntrul limbii unui popor,însoţind istoria, filtrind lumina clipei şi dăruind-o eternităţii. Dintotdeauna, marea poezie românească a avut legătură de iubire şi de singe cu pămîntul de-acasă, cu dorurile noastre cele mari. Lecţia lui Eminescu înalţă acest statut al poeziei la rangul suprem al contopirii cu fiinţa limbii, cu fiinţa naţiunii căreia ii aparţine poetul. A vorbi despre angajarea poeziei înseamnă a vorbi despre rostul ei fundamental. Despre poezia care devine cîntec, sens al unui timp privit prin fereastra cărţii de cetire ca printr-o fereastră a sufletului. Dascălii noştri de la Eminescu, Arghezi, Blaga, Goga, Labiş, pînă la marii poeţi de astăzi. Poemele lor, cîntece ale noastre, ale pămîntului neliniştit de la Dunăre. Şi astăzi, poezia angajată îşi are deplin temei şi cetate, şi azi, ca oricînd ea trebuie să se legitimeze prin valoare, prin autenticitatea trăirii. Tema, enunţul ei sau mimarea „stării de angajare“ nu pot salva o poezie proastă. In inima oamenilor, inunda sensibilităţii lor nu pot ajunge şi nu pot rămine decit versurile inspirate, „cîntecul încăpător“ în care foşneşte pădurea de sensuri a limbii române. Este nevoie de o astfel de poezie. Apelul pe care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, l-a făcut din nou la creatori în Expunerea la Consfătuirea de lucru de la Mangalia, din vara acestui an, exprimă, în cel mai înalt grad, un imperativ al literaturii româneşti actuale. Sufletul unui popor care, construindu-şi prezentul şi viitorul pe axa marilor sale idealuri de progres, libertate şi pace, se construieşte pe sine, are nevoie de cîntece-efigii ale vieţii sale. Faptul că publicul de poezie din România vibrează la actul artistic de valoare se poate demonstra atît prin felul in care sînt primite cărţile importante, cărţile cu miză majoră, cit şi prin contactul direct cu cititorii, realizat in oricare parte a ţării. Am participat la şezători in Moldova, la Mălinii lui Labiş sau la Vaslui, in cîmpia Ialomiţei ori a Doljului, la Ţebea printre urmaşii moţilor lui Avram Iancu, la Hunedoara şi Reşiţa. Acelaşi respect pentru cuvîntul poetic dar, mai presus de orice, respectul pentru valoare, detectată cu precizie, raportată la un sistem unitar care defineşte fondul principal al poeziei româneşti. Acesta mi se pare a fi un cîştig hotări- Nicolae Dan FRUNTELATA (CornLemnar© în pag. 2) J S Ştiinţă şi umanism Laudă inteligenţei creatoare A deschis recent, în cea de-a noua ediţie a sa, Tîrgul Internaţional Bucureşti, manifestare economică ce ilustrează capacitatea industriei noastre de a realiza produse de înaltă tehnicitate şi performanţă, posibilităţile de a participa la diviziunea internaţională a muncii, de a contribui, pe această cale, la consolidarea înţelegerii şi păcii în lume. Am vizitat, deunăzi, împreună cu câţiva colegi, pavilionul expoziţiei şi am rămas plăcut impresionaţi de cele văzute : linii automate, strunguri multiple, piese de precizie, maşini unelte, roboţi calculatoare utilizate in conducerea proceselor de producţie, maşini electrice şi echipamente speciale, avioane utilitare, elicoptere, macheta noului avion românesc „Rombac“, utilaje petroliere şi miniere, noi oţeluri speciale, noi produse chimice etc... Am încercat un puternic sentiment de mîndrie patriotică, de nespusă bucurie că toate acestea sunt rodul concepţiei şi măiestriei inginerilor şi muncitorilor români. Am încercat — de ce nu aş mărturisi-o ? — şi un sentiment de patriotism „local“, văzind printre exponate microcalculatorul M 216, realizat la I.C.E.Bucureşti, terminalul inteligent, creaţie a clujenilor, terminalul inteligent DIAGRAM al I.E.P.E.R.Bucureşti şi care a primit recent, la Tîrgul de la Plovdiv, medalia de aur, terminal care permite proiectarea asistată de calculator, echipamentele pneumatice şi electropneumatice prezentate de I.E.P.A.M.-Bîrlad, ca şi aparatele pentru cercetarea ştiinţifică ale A.U.C.-Bucureşti, toate acestea fiind rezultate ale colaborării diferitelor catedre din Institutul, politehnic Bucureşti cu unităţi de cercetare-proiectare şi cu unităţi productive. O asemenea vizită are insă şi darul de a incita la reflecţii pe marginea unei probleme deosebit de importante : aceea a valorificării, într-o măsură şi mai mare decit pînă in prezent şi in condiţii calitativ superioare, a acestui bun de preţ care este inteligenţa creatoare a poporului nostru. într-adevăr, industria de astăzi a României socialiste, înzestrată cu cele mai moderne maşini şi utilaje, a atins un nivel la care este capabilă să realizeze multe produse necesare pe plan intern, care altădată se importau, dar şi produse care se dovedesc competitive pe pieţe străine. Suntem datori să dăm dovadă în permanenţă de spirit revoluţionar, de receptivitate pentru tot ce este nou, să realizăm produse cu calităţi supe- Acad. Radu VOINEA (Continuare in pag. 2)