Contemporanul, iulie-decembrie 1983 (nr. 27-52)

1983-07-22 / nr. 30

1965-1983® 18 ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL P.C.R. ф Antologie lirică omagială - versuri de Alexandru Andriţoiu, Mihai Beniuc, Vlaicu Bârna, Franz Johannes Bulhardt, Liviu Călin, Ion Iuga, Miklós László, Niculae Stoian, Victor Tulbure, George Ţărnea, Violeta Zamfirescu (2) ф Trepte ale libertăţii umane - de D. Ghişe ф Vectorii educaţiei umaniste - de Elene Tacciu (3) ф Spiritul novator în activitatea ideologică - de Marin Voiculescu (4) ф Neasemuita afirmare a omului în era cutezanţei revoluţionare (8-9) BIOGRAFII SEMNIFICATIVE ALE ACESTOR 18 ANI ф Lionescu, Romulus Diaconescu, Traian Iancu ® Inter­viu cu acad. Nicolae Teodorescu (6-7) ф Talentul vi­guros al dirijorilor din tînăra generaţie — de Elena Zottoviceanu, Luminiţa Vartolomei, Vladimir Popescu Deveselu ф Anotimp creator - C. R. Constantinescu (12-13) Oraşul - însemnări de Nicolae Tie, Mircea Horia Si­OMAGIU. Pictură de Ion Biţan și Vladimir Şetran. (pag. 1) ­­I Proletari din toate­­ârile, uniți-vă ! Timpul revoluţionar al OMULUI, înfăptuit de OM spre mai binele OAMENILOR Ştiinţa — forţă constructivă în apărarea păcii I­N ANII care au trecut de la Congresul al IX­­Ilea al partidului, şti­inţa şi cultura româ­nească au cunoscut o etapă nouă, calita­tiv superioară, de dezvoltare, integrate armonios în întreaga activitate economică şi socială a ţării. Este un titlu de mîn­­drie să subliniem grija permanentă a se­cretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a imprimat is­toriei noastre contemporane, pecetea spi­ritului său novator, revoluţionar şi plin de clarviziune, s-a ocupat nemijlocit de problemele fundamentale ale ştiinţei şi culturii — factori "de prim ordin ai pro­gresului ţării. Cei care îşi desfăşoară ac­tivitatea în aceste domenii se simt anga­jaţi cu responsabilitate in slujirea cu de­votament a idealurilor de progres şi pros­peritate ale poporului. In contextul re­voluţiei ştiinţifice contemporane, cind şti­inţa a devenit o importantă forţă motrice a vieţii sociale, elaborarea unei ample concepţii mobilizatoare, de mare însem­nătate şi profunzime, de largă deschidere, despre ştiinţă, despre­­ unitatea ei, ca şi despre modalităţile de dezvoltare şi va­lorificare în procesele producţiei­ mate­riale şi ale vieţii spirituale, constituie una Prof. univ. dr. George CIUCU (Continuare în pag. 4) C­u UNUL dintre prin­cipalii factori de pro­gres şi civilizaţie, în­­văţămintul are meni­rea de a pregăti tinerii pentru muncă şi viaţă, de calitatea acestei pregătiri a forţei de muncă depinzînd felul în care se dezvoltă societatea noastră. In viaţa şcolii, ca în întreaga viaţă socială, eco­nomică, politică, ştiinţifică şi culturală, Congresul al IX-lea al partidului a în­semnat începutul unor ample şi profun­de transformări şi in sensul cit mai ar­monioasei încadrări a invăţămintului în opera de construcţie a socialismului mul­tilateral dezvoltat, odată cu introducerea unei concepţii moderne determinată de revoluţia ştiinţifico-tehnică, de necesită­ţile impuse de progresul material şi spi­ritual. S-a trecut de la specializarea foarte îngustă la formarea unor specia­lişti cu un profil mai larg, determinat de revoluţia din ştiinţă şi tehnică, de nece­sitatea unei anumite mobilităţi profesio­nale. Acest profil larg este evidenţiat de ponderea în învăţămîntul actual a unor ştiinţe fundamentale ca matematica, fi­zica, chimia, informatica, biologia fără a neglija însă alte discipline. O asemenea pregătire asigură tineretului studios o Acad. Radu VOINEA (Continuare în pag. 4) Uriaşa uzină vie a personalităţilor

Next