Contemporanul, iulie-decembrie 1987 (nr. 27-52)

1987-07-03 / nr. 27

Moment din vizita de lucru efectuată recent de tovarăşul NICOLAE CEAUȘESCU in unități agricole din judeţul Călărași. OMUL NOU -cel mai important şi mai nobil ţel educativ A­ŞA CUM o demon­strează practica social­­politică, epocii noastre ii este caracteristică e­­fervescenţa cu care se derulează obiec­tivele, se realizează idealurile, îi este propriu patetismul trăirii incandescente a omului modern, demiurg şi ctitor al propriei sale istorii. Epoca noastră socialistă, Epoca Nicolae Ceauşescu, poartă însemnul unei afir­mări deosebite a progresului şi civili­zaţiei. Şi aceasta pentru că realizările is­torice ii conferă asemenea dimensiuni valorice. Această epocă este înnobilată mai mult ca oricînd de stiintă, cultură, frumusetată de artă, bogată sufleteşte, fiindu-i proprie o grăitoare omenie. In societatea noastră, cultura, privită in to­talitatea şi intimitatea laturilor sale con­structive, este accesibilă tuturor şi inte­grată in viata fiecăruia, este pecetea personalităţii umane multilateral dezvol­tate, deţine forţă de elevaţie către inte­gritatea umană. Expresie a disponibilităţii pentru crea­ţie, a sensibilităţii şi receptivităţii faţă de frumos, a putinţei de a plăsmui valori spirituale şi a vibra in raport cu ele, cultura a constituit dintotdeauna şi con­stituie marca de nobleţe a personalităţi­lor şi colectivităţilor. Cit priveşte omul nou al societăţii noastre, el este, aşa cum spunea Marx, autorul şi interpretul propriei sale istorii, tinde să fie o fiinţă generică de factură superioară, cultă, re­ceptivă la valorile spirituale, asimilînd tot ceea ce omenirea a creat mai frumos şi mai bun. Om nou este acela care a pă­truns adevărul că nimic temeinic nu se înfăptuieşte decît prin muncă, că de ni­căieri nu pot veni înaltele satisfacţii ale existenţei decît din ireproşabilitate pro­fesională, din omenie, manifestate prin participare plenară la viaţa cetăţii. Profilul omului nou, spiritualitatea sa presupun complexitate şi armonie, o spe­cifică disponibilitate pentru nobleţe şi creativitate, pentru generozitate şi virtu­te, exigenţă şi autoexigenţă, înalt civism şi patriotism, calităţi prin care depăşeşte profilurile umane de pînă la el, ca rezul­tantă firească a evoluţiei către modul superior de a considera viaţa şi a vieţui, pe care îl reprezintă socialismul. „For­marea omului nou constituie cel mai im­portant şi mai nobil ţel al partidului“, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu. A­­cestui om nou, cultura este chemată să-i dezvolte sensibilitatea şi receptivitatea faţă de ceea ce este impresionant, măreţ, pilduitor, să-i cultive în mod superior gîndirea, să-l facă mai receptiv şi mai generos, mai productiv, în îndeplinirea acestei măreţe îndatoriri a oamenilor faţă de oameni, in evoluţia vieţii sub edificiul culturii, în epoca pe care o trăim, creaţiei artistice şi institu­ţiilor de cultură le este rezervat un mare rol şi o mare responsabilitate în conştientizarea misiunii social-istorice pe care constructorii noii societăţi au a o împlini. Se ştie că această conştientizare nu se realizează de la sine, automat, ci printr-o fecundă activitate de educaţie, desfăşurată în mod convergent de toţi factorii cu răspunderi în acest domeniu. Este de însemnătate deosebită structu­rarea prin cultură a personalităţii uma­ne. Se asociază astfel efectul emoţional al frumosului cu meditaţia şi reflecţia filosofică, ştiinţifică în prospectarea şi apropierea viitorului, se îmbogăţeşte mul­tilateral personalitatea. în faţa valorilor clasice sau a celor contemporane, omul vibrează pentru că recepţionează rezul­tatele ştiinţei, artei şi frumosului şi în­ţelesurile lor esenţiale, îşi cultivă prin intermediul lor disponibilităţile umane superioare, adaosul ducînd către dorita elevaţie, spirituală şi morală, către eman­cipare. Toate aceste valori sunt promova­te azi în aşa fel incit să-şi realizeze maxima capacitate de factori formativi meniţi să contribuie pe căi specifice la autodepăşire umană. In condiţiile exploziei informaţionale. In toate domeniile ştiinţei şi tehnicii, in­clusiv ale culturii, este firesc ca fiecare om să facă tot ce depinde de el spre a-şi însuşi noile valori, de vreme ce societa­tea noastră face din ştiinţă şi cultură bun al tuturor, creează condiţii corespunză­toare pentru acumularea şi convertirea acestora în valori curente orientative pentru conştiinţă şi comportament. Ast­fel cultura, ştiinţa, devin acte de respon­sabilitate ale creatorilor, faţă de contem­porani şi posteritate. Cultura dă rădă­cini în existenţă şi deschide orizonturi nebănuite, noi ferestre către viitor, con­feră personalităţii umane capacitate de integrare multidimensională în dialectica existenţei, a determinismului social. In repetate rînduri, secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exponent exemplar al idealu­rilor poporului nostru, a relevat şi subli­niat cerinţa ca arta, cultura noastră con­temporană să înfăţişeze eroi cu o bogată viaţă sufletească, pasionaţi în munca lor, dăruiţi operei de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, a societă­ţii comuniste. Aceasta înseamnă a reali­za saltul de la valorile moştenite, la pro­ducerea unora noi, originale, care să completeze, să îmbogăţească şi să con­tinue patri­moniul celor existente. Activităţile şi acţiunile organizate în cadrul generos al Festivalului naţional „Cintarea României“ — emanaţie a gin­­dirii novatoare, profund revoluţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu —, nu în­seamnă doar cîntec şi joc, fireşte, extrem de necesare, ci vizează perfecţionarea omului, umanizarea continuă a relaţiilor sociale, promovarea a tot ceea ce este progresist. Tipul socialist de personalitate trebuie văzut prin perspectiva unei mari deversi­­tăţi de valorificare a posibilităţilor crea­toare ale omului, deoarece, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu „avem în vedere că fiecare om are indi­vidualitatea sa bine distinctă. Trebuie să existe deplină claritate : nu ne propunem uniformizarea omului. Urmărim crearea condiţiilor celor mai propice ca omul să se poată manifesta plenar, fiecare cu ca­pacităţile, personalitatea şi felul său de a fi, în spiritul comun întregii societăţi, al dragostei de dreptate şi adevăr, al cura­jului şi cinstei, al simplităţii, al hotăririi de a lucra împreună cu semenii săi pen­tru fericirea proprie, pentru fericirea în­tregii societăţi“. Superioritatea socialismului şi a co­munismului se dovedeşte şi din perspec­tiva realizării cit mai plenare a perso­nalităţii umane, ancorate puternic în sis­temul de valori promovat de societate. De fapt, programul ideologic elaborat de partidul nostru presupune colaborarea tuturor tipurilor de valori, favorizind sa­tisfacerea exigenţelor axiologice şi praxiologice ale actualei etape istorice. Concept politic complex al gîndirii teo­retice şi activităţii practice a partidului nostru, a secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, spiritul revolu­ţionar se identifică în fapt cu promova­rea spiritului creator şi novator în acti­vitatea politico-ideologică şi cultural­­educativă, în viaţa productivă cotidiană. Obiectivarea strategiei partidului nu poate avea loc în afară cultivării şi a­­profundării spiritului revoluţionar. Este acesta un imperativ major, un adevăr axiomatic. Spiritul revoluţionar şi pro­movarea lui nu sînt concepute doar sub aspect teoretic, ideologic, ca atitudini subiective, ci în primul rînd ca o cerinţă de ordin practic, de angajare pentru mo­bilizarea maximă a capacităţii de gîndire, voinţă şi acţiune, a energiilor colective şi individuale, pentru soluţionarea la un înalt nivel calitativ a sarcinilor econo­­mico-sociale. Exigenţa maximă, promovarea spiritu­lui critic şi autocritic, constructiv, însoţit de aspiraţia continuă spre perfecţionare şi obţinerea de performanţe cit mai înal­te în propria muncă formează o dimen­siune esenţială a acestui climat social al spiritului revoluţionar, în care fiecare trebuie să se simtă plenar angajat. Un asemenea spirit este şi trebuie să fie cultivat prin totalitatea activităţilor şi acţiunilor desfăşurate in cadrul Festiva­lului naţional „Cvitarea României“. Spiritul revoluţionar se află în plină stare de manifestare doar în măsura în care se concretizează în rezultate pro­ductive comensurabile, în participarea activă la viaţa social-politică, la dezvol­tarea spiritualităţii româneşti pe trepte mereu mai înalte. Festivalul naţional „Ciitarea României“ se identifică cu promovarea neabătută a valorilor autentice, sociale şi umane, a competenţelor celor mai înalte, a prin­cipiilor şi normelor eticii şi echităţii so­cialiste, ale dreptăţii şi legalităţii, ale u­­manismului revoluţionar şi principialită­ţii, cu respingerea nonvalorilor sau a confuziei de valori, a mentalităţilor ne­gative, moştenite de la vechea orînduire sau apărute ca urmare a unor influenţe din afara ţării, precum şi datorită unor carenţe şi neîrmpliniri din activitatea noastră educaţională. Omul nou nu reprezintă un principiu abstract, constituit din criterii absolute şi imuabile ci un ideal permanent, o necesitate inexorabilă căreia avem dato­ria să-i subordonăm întreaga activitate şi dăruire, cum se cuvine unei cauze atît de nobile şi măreţe. Constantin RÄDUCU Z­ILE DE MAXIM efort pe cîmpiile ţă­rii, zile în care se pregăteşte marea pîi­­ne a ţării, cînd peste tot buna organizare, respectarea normelor de disciplină şi a măsurilor stabilite de conducerea parti­dului pentru extinderea celei de a doua culturi şi crearea condiţiilor agrotehnice necesare ca aceste culturi să producă la maxim, hotărăsc realizarea unor produc­ţii mari şi stabile. In aceste zile, vizi­tele de lucru ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unităţi agricole din judeţele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj şi în unităţi de producţie şi cercetare ştiinţifică din judeţele Călăraşi şi Ialo­miţa sunt elocvente, în cel mai înalt grad, pentru preocuparea pe care secre­tarul general al partidului o are pentru felul în care se înfăptuiesc obiectivele noii revoluţii agrare. La Cooperativa agricolă de produc­ţie Hotarele, judeţul Giurgiu, unde a început dialogul de lucru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a analizat, în cîmp, mersul lucrărilor din această campanie apreciind ca bună recolta de orz, indi­­cînd să se ia toate măsurile pentru asi­gurarea recoltei la timp. Mai departe, pe terenurile întreprinderii agricole de stat Mihăileşti, unitate distinsă cu înaltul titlu de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“ pentru producţia de porumb, secretarul general al partidului a examinat sta­diul de evoluţie al culturii de orz şi­ de grîu, cerind ca recolta care se anunţă a fi bogată să fie culeasă, transportată şi înmagazinată cu cea mai mare atenţie, pentru ca să nu existe nici un fel de pierderi. Dialogul de lucru a continuat în acelaşi climat de înaltă exigenţă şi răspundere la Cooperativa agricolă de producţie Purani, Cooperativa agricolă de producţie Furculeşti, Ferma nr. 15 Vişi­na, aparţinînd întreprinderii agricole de stat Corabia, Ferma nr. 1 a C.A.P. Obîr­­şia din cadrul Consiliului Agricol Vişinii, Cooperativa agricolă de producţie Dră­­nic, Cooperativa agricolă de producţie Galiciuca şi Baza­siloz din Caracal a întreprinderii judeţene de contractare, achiziţionare şi păstrare a produselor agricole şi la fiecare dintre unităţile vi­zitate, secretarul general al partidului a analizat, la faţa locului, felul concret în care este pregătită campania agricolă. Aceloraşi imperative de maximă exi­genţă şi răspundere pentru recolta de cereale a ţării le-a fost subordonată şi vizita întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în unităţile agricole de pro­ducţie şi de cercetare ştiinţifică din ju­deţele Călăraşi şi Ialomiţa, consacrată analizei unui spectru mai larg de pro­bleme în care un loc deosebit l-a avut şi contribuţia cercetării ştiinţifice agricole la sporirea procesului de fertilitate a pă­­mîntului, prelucrarea de material biolo­gic de înaltă productivitate, realizarea unor tehnologii de mare eficienţă , alt­fel spus la realizarea unei agriculturi intensive, de înalt randament. Institutul de cercetări­ pentru plante tehnice — Fundulea, distins cu titlul de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“ a fost din nou locul de desfăşurare a unei temeinice şi profunde analize întreprinse de secreta­rul general al partidului, care a apreciat rezultatele obţinute — noul soi de griu Fundulea 4, soiul de orz „Precoce“, soiul de mazăre Afila, hibridul de porumb Fundulea 418 ş.a. — indicînd­ ca, în co­laborare cu , factorii responsabili de re­sort, să fie elaborate norme tehnice obligatorii pentru toate culturile în aşa fel incit acestea să poată­­fi întocmai aplicate de unităţile de producţie. In spiritul aceloraşi exigenţe, secretarul general al partidului a cerut să se ac­ţioneze cu mai multă iniţiativă şi curaj pentru introducerea perenităţii la cultu­rile principale cum sunt griul, orzul, soia şi mazărea, obţinîndu-se două recolte pe an, prin regenerarea plantelor după pri­ma recoltă. Itinerarul a mai cuprins Cooperativa agricolă de producţie Gurbăneşti, Consi­liul unic agroindustrial de stat şi coo­peratist Griviţa, Consiliul unic agroin­dustrial de stat şi cooperatist Sineşti şi Cooperativa agricolă de producţie Movi­­liţa, unităţi în care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a examinat împreună cu fac­tori de răspundere stadiul de dezvoltare al plantelor, evaluînd ca bune recoltele care se anunţă şi stabilind măsuri spe­cifice de asigurare a celor mai bune condiţii ca întreaga recoltă să fie strînsă şi depozitată la timp, cerind să se pre­gătească terenul corespunzător pentru însăminţarea culturilor duble. Dată publicităţii în aceste zile, Hotă­­rîrea-Chemare­a Plenarei comune a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, făcind un bilanţ al planurilor şi problemelor discutate şi aprobate, îndeamnă pe toţi oamenii muncii, întregul popor la acţiune fermă, hotărită şi responsabilă pentru transpu­nerea în viaţă a indicaţiilor şi orientă­rilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pen­tru înfăptuirea neabătută a obiectivelor actualei etape de dezvoltare economico­­socială a patriei. Toate documentele adoptate în unanimitate de participanţii la Plenara comună pun încă o dată în evidenţă unitatea de gîndire, voinţă şi acţiune a tuturor celor ce muncesc cu valoarea unei uriaşe forţe de moderni­zare a întregii vieţi sociale, de progres şi civilizaţie a ţării. Alex. VASILESCU CONTEMPORANUL 3

Next