Contemporanul, ianuarie-iunie 1988 (nr. 2-26)

1988-06-10 / nr. 24

RIVISTA FONDAJA IN 1881 Nr. 24 (2 169) "'"'LITIC—SOCIAL—CULTURAL 10 IUNIE 1988 14 PAG.­­ 3 LEI IDENTITATE ŞI DEMNITATE NAŢIONALA E­STE un fapt istoric binecunoscut că actul revoluţionar de la 23 August 1944, condus de partidul nostru comunist a deschis in România perspectiva de impresionantă anvergură politică, economică şi socială a împlinirii tuturor marilor deziderate ale poporului nostru afirmate de-a lungul în­tregii sale existenţe. Inlăuntrul celor peste patru decenii de construcţie a noii societăţi şi, mai cu seamă în spaţiul de lumină al perioadei inaugurate de Congresul al IX-lea sunt de căutat deci, imaginile pe care le-au luat în contemporaneitate visurile de veacuri ale poporului român, visuri ne­despărţite de ideile de libertate, de su­veranitate, de independenţă naţională, de afirmare a specificului poporului nostru. S-a afirmat şi se afirmă cu deplin temei, că prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu în fruntea partidului şi statu­lui nostru, neobosita sa activitate teore­tică şi practică în sensul marilor cerinţe şi exigenţe ale unei existenţe demne au făcut posibilă realitatea, astăzi omnipre­zentă, a trecerii idealurilor celor mai înaintate ale neamului nostru în materia înălţătoarelor înfăptuiri revoluţionare de acum, ce conferă o identitate dintre cele mai expresive României aflată în pragul sfirşitului de secol XX. Iubitor de istorie, patriot înflăcărat, revoluţionar consecvent, conducător inspi­rat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pus în lumina prezentului socialist întreg trecutul de luptă al poporului român. Astfel, marile momente ale mersului nos­tru prin istorie, începînd de la daci şi romani sînt aureolate de o înţelegere adîncă, pătrunzătoare, fertilă pentru con­strucţia noii societăţi. între aceste mo­mente se înscrie, desigur, şi revoluţia de la 1848, de la care, iată, se împlinesc 140 de ani. Idealurile înscrise pe steagurile luptei de atunci şi afirmate cu putere în special de Nicolae Bălcescu şi-au găsit deplina împlinire prin actele revoluţiona­re conduse de P.C.R. de-a lungul noii epoci istorice a ţării. Revoluţionarii, ma­sele populare, au luptat in 1848 împotriva exploatării, a Împilării, pentru indepen­denţă, pentru o mai bună soartă a omu­lui şi a ţării. Actul naţionalizării de la 11 iunie 1948, petrecut cu o sută de ani mai tirziu, a fost un răspuns al maselor, un răspuns ferm, decis, ce a avut loc în condiţii istorice noi, la mesajul lăsat de înaintaşi prin lupta lor. Se folosea în urmă cu patruzeci de ani expresia „bu­nurile ţării sunt în mina întregului popor“, într-adevăr, exprimind voinţa întregului popor, actul naţionalizării inspirat şi con­dus de partidul comunist, a însemnat o hotăritoare victorie istorică a poporului împotriva exploatării. Naţionalizarea i-a redat omului propria-i muncă, i-a redat încrederea în forţele proprii, i-a sădit speranţa intr-un viitor mai bun care de­pinde doar de puterea angajării sale în istorie. Astăzi, spunem cu deplin temei „socialismul se construieşte în România cu poporul pentru popor“. Este aceasta o teză fundamentală a Epocii Nicolae Ceauşescu. Cu siguranţă, rostim prin aceste cuvinte un important şi vibrant adevăr. La 40 de ani de la naţionalizare România s-a dezvoltat impresionant, iar această dezvoltare pe multiple planuri înseamnă, deopotrivă, demnitate umană, independenţă şi suveranitate, înseamnă şi iubirea trecutului glorios al patriei şi pri­viri pline de încredere spre viitor, în multe dintre cuvîntările sale tovarăşul Nicolae Ceauşescu se referă la calităţile de constructor ale poporului, de construc­tor demn şi inspirat, sînt calităţile ce s-au afirmat în anii marilor elanuri re­voluţionare, în anii cinci au prins viaţă măreţele programe ale partidului nostru comunist. In acest iunie aniversar gîndul şi fapta noastră sint pîrghii trainice ale unei istorii în care munca şi omul şi-au găsit Cea mai completă identitate. Ioana VOICU VASILE POP NEGREŞTEANU : Vizită de lucru la Canalul Dunăre-Marea Neagră Conştiinţa marilor valori T­RĂIM în contextul unei epoci care, prin dinamismul spiritului ce o animă înregis­trează în toate sferele vieţii — economice, sociale, politice şi cul­turale —, transformăm­ fără pre­cedent în întreaga istorie a poporului român , trăim un timp în care, reflectind problematica deosebit de complexă a omului contemporan, conştiinţa artistică naţională îşi lărgeşte şi diversifică, spec­taculos, registrul lingvistic, tematic şi axiologic, asumîndu-şi cu necesitate şi în consens cu cele mai vii experienţe ale tradiţiei culturii naţionale şi universale un rol crescînd în dinamizarea proceselor sociale şi politice, în vasta şi neîncetata operă de umanizare a omului contempo­ran ; trăim, aşadar, acest timp românesc de adinei transformări revoluţionare al căror sens fundamental indică verticala noastră de spirit, noul nostru mod de a gîndi şi acţiona, direcţiile către care sunt chemate energiile creatoare ale întregu­lui popor. Creativitatea, ca trăsătură e­­senţială a gîndirii şi acţiunii revoluţionare promovate de partidul nostru, de secreta­rul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, implică aprofundarea cu maxi­mă responsabilitate şi competenţă a tu­turor fenomenelor şi proceselor vieţii so­ciale, politice şi culturale, solicită lărgi­rea orizontului de cunoaştere , paralel cu dezvoltarea sensibilităţii oamenilor, a capacităţii lor comprehensive faţă de va­lorile superioare ale creaţiei spirituale. „Vom putea realiza programele de dez­voltare a ţării — preciza tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cea de-a V-a Conferinţă Na- Vasile DONOSE (Continuare in pag. 2) FORUMUL ÎNTREGULUI POPOR­ eprezentanţi ai oamenilor muncii din toate sectoarele indus­triei şi agriculturii, par­ticipanţi la marele forum democratic al Şedinţei comune a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consiliu­lui Naţional al Agriculturii, au analizat, in spiritul exigenţelor speci­fice acestei etape de construcţie socialistă, stadiul realizărilor de pînă acum, adop­­tind hotăriri de importanţă naţională pentru înfăptuirea planurilor şi progra­melor de dezvoltare in acest an şi in cin­cinal. Stăruie în conştiinţa întregului popor. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la acest mare sfat al gospoda­rilor ţării care relevă din nou, implicit, excepţionala valoare a ideilor­­principii prezentate de secretarul gene­ral al partidului la şedinţa din 29 apri­lie a.c. a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., într-o amplă demons­traţie a caracterului revoluţionar ce defi­neşte politica partidului nostru de făurire a societăţii socialiste şi comuniste. Di­recţiile principale ale dezvoltării econo­mice puse în evidenţă, cu rigoare şi fer­­mitate, de secretarul general al partidului, indicaţiile date au înalta funcţie de a polariza energiile poporului într-o atot­cuprinzătoare unitate ce asigură tre­cerea de la plan la realizarea lui în consonanţă cu imperativele moderni­zării şi perfecţionării. Democraţia muncitorească, revoluţio­nară statuează drepturile şi libertăţile oamenilor muncii în calitatea lor de fă­uritori conştienţi ai societăţii socialiste şi în virtutea lor ne simţim datori a face din munca noastră —mereu mai eficientă, de o calitate superioară şi de un nivel tehnic competitiv — o sursă bogată de creştere a venitului şi avuţiei naţionale a ţării, a progresului patriei şi prosperită­ţii ,fiecăruia dintre fiii ei. In acest sens, imperativele modernizării — de importan­ţă vitală pentru înflorirea economiei noas­tre naţionale —, definite cu claritate în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sunt logic completate de idei şi soluţii prac­tice atît în domeniul organizării sistemului industrial, al înnoirii tehnologice, al va­lorificării superioare a tuturor resurselor economice şi consumului de energie, al asigurării unei rentabilităţi şi eficienţe sporite. De aceea, în acest proces de creş­tere a gradului de complexitate, problema cea mai importantă care se pune în faţa tuturor oamenilor muncii, diferenţiat, desigur, in funcţie de statutul şi rolul lor social şi politic, este aceea a responsa­bilităţii în sensul cit mai deplin al ei şi în întregul evantai de semnificaţii de­oarece, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu trebuie să uităm, „nici un moment că de activitatea tutu­ror oamenilor muncii, a întregului po­por sub conducerea partidului depinde realizarea programelor care asigură pre­zentul minunat al poporului nostru, care prefigurează şi creează condiţii pentru viitorul luminos, , de aur al naţiunii noastre“. Sistemul instituţional al demo­craţiei revoluţionare, cu temei trainic pe proprietatea socialistă creează condiţiile necesare ca participarea la conducere să poarte pecetea valorică pe care numai responsabilitatea individuală şi colectivă o poate da faptelor noastre de muncă şi viaţă. De aceea, înţelegem să răspundem îndemnurilor de înaltă vibraţie patrio­tică ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu prin muncă de calitate superioară, con­vinşi că îmbogăţindu-ne prezentul, ne în­deplinim o datorie fundamentală pentru viitorul liber şi demn al României, viito­rul comunist al patriei, „Contemporanul“ . I Premisele şi exigenţele dez­voltării economice intensive - de Ion BUCUR (3) ■ Anul revoluţio­nar 1848 — articole de Florin COS­­TINESCU şi Octav PĂUN (4) Ü Demnitatea pe care ne-o con­feră producţia - de Corneliu LEU (6-7) ■ Proprietatea socialistă -temeiul progresului şi bunăstării - de Ion BULBOREA, Gh. CRETOIU, AI. STARE (8-9) ■ „Contempora­nul" in dialog. Două pagini la dispoziţia cititorilor (12-13)- 1

Next