Cotidianul, mai 1991 (Anul 1, nr. 8)

1991-05-21 / nr. 8

OPINIA Vinovăția ca destin Florin Iaru Un principiu de bază al jurisprudenței antice spune : “Mai bine să scape zece vinovați decît să sufere un nevinovat”. Pe drept cuvînt, căutarea adevărului este cumplit de anevoioasă. Intîmplarea și Înșelăciunea abat această cercetare de nenumărate ori. Mulți vinovați se pot mîndri că au păcălit justiția. La instaurarea lui, stalinismul a înlocuit principiul mai sus menționat cu: “Mai bine să crape zece nevinovați decît să scape un vinovat”. Rezultatul se cunoaște. Prezumția de nevinovăție a căzut. Pînă la proba contrarie, ești vinovat. Trebuie să justifici ce n-ai făcut. Înainte de a afla ce ai făcut această mentalitate, deși ridicolă atunci cînd este vorba despre ceilalți, ne-a otrăvit anii “epocii de aur”. Cîți dintre noi nu s-au găsit în postura tragică de a nu se putea apăra de acuzații? Cîți dintre noi nu au simțit că nu vor mai ieși niciodată la lumină? Dar acum ? Lozincile ultimului an au strecurat în multe suflete îndoieli și spaime. Ura declarată, chiar violentă împotriva comunismului a înspăimîntat mai mult pe simplii membri decît pe patronii partidului! Vă voi relata un caz care mi se pare semnificativ. La organizația de bază a unui spital bucureștean, s-a pus, acum vreo zece ani, problema secretarului B.O.R. Sastsiți, oamenii s-au gîndit la o colegă a lor, femeie cu frica lui Dumnezeu, blindă și înțelegătoare. Calculul era simplu: un astfel de șef nu-i va plictisi niciodată, mai mult, îi va apăra de intervenția partidului. Ceea ce s-a și întîmplat. Urmarea? Femeia a fost realeasă și i-a lăsat pe “comuniști” în pace. Conducătorul cel bin e cel care nu se vede. După schimbarea sistemului, persoana cu pricina s-a simțit cumplit de vinovată Strigătul “Jos comunismul!” a răsunat mai adînc, mai acuzator în conștiința ei decît în cea a multor parlamentari. Răstălmăcit în presă, apelul la cinste s-a transformat în “moarte comuniștilor”, lucru de neconceput pentru un popor blînd și iertător. Iată că revenim la îndemnul anticilor. E bine să ne sucim limba în gură de șapte ori înainte de a spune o prostie. Mai bine să scape zece canalii (dar să le cunoaștem) decît să plătească un inocent Nu toți secretarii de partid au fost nomenclaturiști. Nu toți revoluționarii sînt sfinți. D aca avem capete pe umeri, să le folosim. Garanția unei existențe demne într-o Românie curată este numai și numai folosirea gîndirii, inteligenței. Să ne aplecăm cu omenie asupra fiecărui caz. Astfel, apele se vor despărți de uscat. Moderație și toleranță Cuvîntul d-lui Ion Rațiu în ședința Parlamentului din 20 mai . Domnule Președinte, doamnelor și domnilor deputați, Vă rog cu umilă stăruință să-mi acordați întreaga dvs. atenție. Situația în curs de dezvoltare este, potențial, de o gravitate ce nu poate fi exagerată. Mai întîi faptele. Succint. Biserica română greco-catolică - pismuită - a fost desființată în decembrie 1948. Toate bunurile ei, mobile și imobile, confiscate. Martiriul ei și tenacitatea ierarhilor uniți a devenit legendă. Nici un singur apostat, fapt neegalat în istoria persecuției bisericilor căzute sub dominație comunistă, în URSS, în estul Europei, în celelalte țări ce au avut aceeași soartă. Cuba, Vietnam, Angola. Unul din primele acte ale guvernului instalat după revoluția română din decembrie 1989 a fost recunoașterea dreptului acestei biserici de a exista, de a propovădui și de a celebra în public în ritul său. Parte din patrimoniul bisericii unite, confiscat în 1948, a fost retrocedat. Bisericile, însă, nu. Ele fuseseră transferate bisericii ortodoxe care, potrivit canoanelor sale, le consideră proprietatea enoriașilor din parohiile respective. Deci, numai ei, prin vot liber, pot să decidă dacă biserica va rămîne ortodoxă sau să redevină unită. Acest lucru este neacceptabil ierarhiei bisericii unite pentru că ultimele două generații de credincioși s-au născut și au crescut sub ortodoxie, biserica unită funcționînd numai în catacombe. Pentru moment, cele două poziții par ireconciliabile. Confruntări au avut loc în diverse ocazii și locuri, cea mai gravă fiind situația creată la Baia Mare, toamna trecută, cînd dvs. au încredințat o delegație parlamentară să meargă la fața locului. Printr-o decizie a Comitetului bisericesc Catedrala fostă unită din Blaj, a redevenit de ieri unită. Liturghia a fost oficiată de preotul Ioan Fărcaș, acesta declarându-se greco-catolic. Părintele ortodox Rotari a protestat vehement din altar, invitîndu-i pe credincioși astfel: “Sînt aici, dacă vreți, puteți să mă omorîți, dar din biserică nu ies”. Situația e, astăzi, calmă. S-a celebrat sfînta liturghie la orele 7,30. Dar există temeri față de o eventuală violență. Temerea este justificată, deci, ca o confruntare de aceeași natură - și mult mai periculoasă - să nu se repete în majoritatea parohiilor foste unite. Pericolul este real. Conflictul poate deveni violent. Este de datoria noastră să acționăm de urgență pentru o rezolvare echitabilă. Alternativa ar fi un dezastru național. S-au adus și se aduc argumente, de o parte și de alta, istorice, teologice și de altă natură. Unele semnificative, altele mai puțin. Ele trebuie examinate și luate în considerare. Dar cu moderație și toleranță reciprocă o soluție poate și trebuie să fie găsită. E vorba de două biserici românești. Dar, mai presus de toate, noi nu putem să permitem alunecarea țării într-o situație conflictuală religioasă cu iz caracteristic Evului Mediu. Noi avem datoria să construim un stat modern cu garantarea tuturor libertăților, printre care libertatea de conștiință și de exprimare a credinței are loc de frunte. TEATRE Teatrul Național “L.Caragiale” (14.71.71) - sala Mare - Zbor deasupra unui cuib de cuci (ora 18.30) Teatrul “L.S.Bulandra” - sala Toma Caragiu - premiera Visul unei nopți de vară (ora 19). Teatrul Mic (14.60.81) - Mătrăguna (ora 18). Teatrul de Operetă - Silvia (ora 18). Opera Română - Bal Mascat - dirijor Frederic Rabemananjara - SUA (ora 18). Teatrul "Masca"anunță :în perioada 28-31 Mai a.c.va organiza un festival pentru a sărbători un an de activitate. Spectacolele vor avea loc după următorul program: 28 Mai-oral9 - CLOVNII 29 Mai-oral9 - CINĂ 30 Mai-oral 9 -MEDIEVALE 31 Mai oral8 -MANTAUA Pentru ziua de 1 Iunie este programată o conferință de presă. Informații suplimentare la telefon 59.42.80. Dinicu Golescu 23-25; tel. 38.78,30(luni-vineri 7,30 - 18,30, sîmbăta 7,30-14,30) Farmacia “Victoria”: Calea Victoriei 14, tel. 13.77.66 Farmacia “Slavia”: Str. Știrbei- Vodă 56, tel. 15.15.25 (luni-vineri 7,30-18,30, sîmbătă 7,30-14,30) Farmacia “Floricel”: Calea Griviței 206, tel. 65.39.35 (8.30-15.30, sîmbătă,duminică-închis) Farmacia “Domenii”: Bd. 1 Mai 128, tel. 65.42.90 Farmacia “Balsam”: Calea Victoriei 147, tel. 50.21.70 Farmacia “Iulia”: Calea 13 Septembrie 196, tel 31.38.61,8.30-19.30, sîmbătă 9-13,duminică-închis Farmacia “Rîul Doamnei”: Str. Rîul Doamnei 5, tel. 78.58.11 Farmacia “Flora”: Bd. Muncii 55. Farmacia"Sildo": Str.Galați nr. 129,(8-20,sîmbătă 8-14) CONTACT 68.7 MHz Știri 8,30, 9,30, 10,30, 11,30, 12,30, 14,30, 15,30, 16,30, 17,30, 1830,19.30. Luni 7.00 - Program matinal 21.00 - Contact jazz 22.00 - Albumul serii Marți 7.00 - Program matinal 18.00 - Ieri și azi în muzica italiană 21.00 - Top nostalgic Miercuri 7.00 - Program matinal 13.00 - Top nostalgic-reluare 18.30 - Serial Elvis I 19.30 - Serial Elvis II 21.00 - Legende rock 22.00 - Albumul serii Joi 7.00 - Program matinal 17.30- L2roi 19.30 - Contact New Wave 22.00 - Albumul serii Vineri 7.00 - Program național 13.30- Pop Hits USA 16.00 - Contact Fashion 17.00 - Incursiune în viitor 18.00 - Magazin 20.00 - La cererea voastră 23.00 - Friday Night Club Sîmbătă 8.00 - Program național 11.00 - Caleidoscop 13.00 - Top Slow 14.00 - Love Songs 15.00 - Cutiuța cu vechituri 17.00 - Top ‘30 21.00 - Party all the time. Duminică 9.00 - Country Music 12.30 - Stelele muzicii franceze 13.00 - Top 30-reluare 15.00 - Contact Souvenir 15.45 - Sport 16.00 - De la blues la rock I 16.30 - Cronica teatrală și cinematografică 18.00 -De la blues la rock II 19.30 - Contact New Wave 21.00 - Enigme 22.00 - Clar de lună RADIO FARMACII Farmacii permanente In București Sector I F. 5: Bd General Magheru 18-20, tel. 59.61.15 F.69, Bd. 1 Mai 343, tel. 65.30.85 Sector II F. 14: Șos. Iancului 57, tel. 53.21.72 F. 26: Șos. Colentina 1, Bl. 34, tel. 35.50.10 Sector DI F.2: Bl. L.Sălăjan, Bl. A 14, tel. 44.21.25 Sector IV F.20 Calea Șerban Vodă 43, tel. 23.76.47 Sector V F.70 Șos. Alexandriei, Bl. PC 10, tel. 76.27.40 F.71: Calea 13 Septembrie, Bl. 53-55, tel. 31.43.93 Sector VI F. 53: Str. Băiceni 1, tel. 25.25.55 F. 93: Șos. Giulești 123, tel. 17.10.86 P.F. 12: Peron Gara de Nord, tel. 18.20.55 P.F. 37: Aeroport Internațional Otopeni, tel. 33.31.37 Farmacii particulare în București Farmacia “3F”: Calea Victoriei 103-105,tel. 50.78.38(luni-vineri 8- 19,30; sîmbătă 8-16) Farmacia “AURORA”: Bd. Liturghie în sala de gimnastică Interviu cu Mitropolitul greco-catolic Dr.Alexandru Todea Înaintea plecării spre Vatican, pe aeroportul Otopeni, Excelența Sa Arhiepiscopul Greco-Catolic Todea a avut amabilitatea să ne acorde un scurt interviu. Rep.: Cum vedeți soluționarea conflictului între biserica ortodoxă și cea greco-catolică? Arhiepiscopul Todea. Numai prin retrocedarea bisericilor care ne-au fost luate, biserica ortodoxă neavînd dreptul să țină bisericile noastre pe care ni le-a luat, după ce pe noi ne-au arestat, ne-au condamnat și a început seria morților în închisoarie. Așadar, singura modalitate de împăciuire este aceasta: ni se redau de drept bisericile, noi vom fi foarte înțelegători cu preoții ortodocși, nu vrem să-i dăm afară din parohie, dar aceștia trebuie să știe că sunt oaspeții noștri. Cealaltă alternativă de a fi noi oaspeții lor s-a soldat cu numeroase cazuri în care preoții noștri au fost bătuți. De pildă, preotul din Poarta, județul Mureș, pentru că a declarat că trece cu toți credincioșii la grecocatolici, o mașină a barat drumul, șapte - opt inși năvălind în mașina preotului, lovindu-1 în cap cu o rangă de fier. Apoi în Șișești, un caz și mai grav, doi miri au dorit să fie cununați în biserică; cum biserica era în stăpînirea bisericii ortodoxe, preotul greco-catolic a cerut permisiunea preotului ortodox să oficieze slujba. Acesta a fost de acord. Cînd membrii cortegiului nupțial s-au deplasat către biserică, au constatat că aceasta era încuiată. Preotul ortodox nu a mai dorit să dea cheia, slujba făcîndu-se afară. La reîntoarcere cortegiul a fost atacat de un grup înarmat cu răngi, cuțite și coase. Trei persoane agresate au fost internate la reanimare în spitalul din Baia Mare. Problema conflictului de la Blaj a fost prezentată într-un mod infect de către ortodocși. Totuși, vreau să spun că o mică parte din mulțime s-a așezat pe scările catedralei, acest lucru constituind o greșeală, eu nu ar fi permis acest lucru. De cîte ori ai noștri au încercat să ia Catedrala din Blaj cu forța, m-am luptat ca să împiedic acest lucru. Am ajuns în situația să oficiem slujba în sala de gimnastică. După ce ne-am expus punctul de vedere, președintele Iliescu a spus că va da un decret prin care, deocamdată, 78 de biserici vor fi retrocedate. Am aflat că Patriarhul ortodox a declarat președintelui că în acest caz va fi revoluție în Ardeal. Noi nu avem ce discuta cu biserica ortodoxă, pentru că nu ei ne-au luat lăcașurile de cult, ci statul în 1948. De altfel, am fost arestat de ofițeri de securitate și nu de preoții ortodocși. Noi sîntem de acord ca acolo unde există o singură biserică și există credincioși ortodocși, să se facă și serviciul religios ortodox, la ore diferite. Așadar, ca să existe liniște între cele două confesiuni, este necesară retrocedarea bisericilor, în ceea ce privește casele parohiale atunci cînd se va putea. Rep.: Ce program aveți la Vatican? A.T.: Fac parte din Secretariatul Sinodului care se ține din patru în patru ani și la care am participat anul trecut pentru prima dată după cincizeci de ani. Există un mare Congres al lumii catolice în legătură cu organizarea și retușarea organizației Caritas Mondial. Aceasta se ocupă nu numai cu probleme preoțești dar și cu probleme sanitare, în special cu handicapați, cu probleme sociale, apoi cu personalul de serviciu și anume cu călugărițe ce vor să-l servească pe Iisus în bolnav. In legătură cu aceasta, există și un Consiliu Pontifical sanitar înființat pentru Rusia, Polonia și România. Printre membrii acestei asociații m-a numit Papa și pe mine la începutul lunii martie. Vom discuta problemele sus-amintite și, natural, problemele țării mele. Rep.: Ce ne puteți spune despre componența religioasă a Blajului? A.T.: Blajul este centrul bisericii greco-catolice. Biserica a fost construită în anul 1700 de către ortodocși. Ortodocșii de atunci au devenit, mai apoi, greco-catolici. După începerea persecuțiilor comuniste nici unul din cei doisprezece episcopi nu a retrecut la ortodoxie. Dintre aceștia nouă sunt morți, cinci dintre ei murind în închisorile Văcărești, Sighet și Gherla. Astăzi mai trăiesc doar trei: anul este foarte bolnav datorită faptului că prin anii ‘50 a fost bătut bestial pentru că nu a vrut să lucreze la canal în ziua de Paști. Al doilea este episcopul de la Lugoj cu două condamnări și al treilea sínt eu, care am fost condamnat pe viață și am făcut 16 ani de închisoare. Așa încît, acum ar trebui să fiu în celulă. Am avut 1800 de preoți, mai sîntem 400 din generația aceea. Dau, am mari pregătit cam 200 de preoți. Acum un an am deschis și Seminarul. Doctrina creștină este ușor de predicat și greu de practicat Cel mai ușor este pentru preoți, ceilalți trebuind să o practice (rîzînd). a consemnat Cristian Dragomir Comemorarea zilei de 20 mai Lucrările Camerei Deputaților s-au deschis ieri la orele 14,00 fiind prezidate de dl. Ionel Roman (FSN). In procedură de urgență, guvernul a înaintat Parlamentului o “Hotărire privind supunerea spre adoptare a proiectului de lege pentru modificarea și completarea legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite”. In discuțiile generale dinainte de supunerea la vot, dl. Iuliu Vida (UDMR) a arătat că aceste modificări și completări sînt necesare pentru că legea, în forma ei inițială, nu asigură stingerea activităților comerciale ilicite. Dînsul a arătat că fenomenul de corupție cuprinde nu numai pe muncitori, maiștri, ingineri, pe care îi sustrage de la activitățile de producție, ci și pe unii directori de întreprinderi, care conduc în același timp și firme private. Dînsul a arătat că parlamentarii care sînt acuzați în presă de activități ilicite, dacă nu acționează în justiție publicațiile astfel acuză, mărturisesc despre propria lor vinovăție. S-a mai arătat că poliția e pasivă, iar Garda financiară, ca și inexistentă. Apoi s-a trecut la votarea legii. In partea a doua a ședinței s-au înscris la cuvînt mai multi deputați. Primul a luat cuvîntul dl. Ion Rațiu, al cărui discurs îl redăm în întregime în ziarul nostru. Apoi dl. Gheorghe Manole (FSN 20 Mai) a punctat aniversarea unui an de la alegeri, prezentînd o scrisoare deschisă adresată președintelui, în care cerea înființarea unui guvern de uniune națională; a mai sugerat președintelui să se întîlnească săptămînal cu partidele politice reprezentate în Parlament și cu sindicatele. Dl. Sorescu Constantin (FSN) a trecut în revistă, cu prilejul unui an de la alegeri, principalele evenimente politice. Cuvîntul său a fost în tonul vechilor rapoarte ale PCR-ului, de care tocmai ne dezobișnuisem. După părerea dînsului totul a fost, în acest an care a trecut, minunat, România s-a înscris pe o cale democratică, privatizarea a început, economia e de piață, prețurile s-au liberalizat, organizațiile internaționale sunt unanime în a aprecia justețea politicii Partidului Front. Dl. deputat a uitat să pomenească de blocajul economic de care pomenea dl. Vătășescu în raportul prezentat Parlamentului, de haosul din agricultură datorat unei legi funciare incomplete, de șomaj, de inflație, de corupția de la toate nivelurile, de convulsiile sociale. Dl. Dan Popovici (FSN) a “comemorat” în felul său momentul - pe 19 mai s-au împlinit trei luni de la votarea legii funciare arâtînd cu date concrete dezastrul din agricultură, începînd cu omorurile pentru o palmă de pămînt, continuînd cu corupția, comisiile de împroprietărire, cu denigrarea și șomajul specialiștilor din agricultură și încheind cu cererea ca vinovații, indiferent cine sunt ei, să fie trimiși în justiție. Dl. Constantin Constantinescu Klaps (PNȚ-CD), a prezentat o moțiune în completarea celei aduse în fața Camerei de dl. Claudiu Iordache, cerînd ca nu numai colaboratorii fostei securități ajunși în aparatul de stat să fie “epurați”, ci și cei care au avut atribuții importante în PCR, foștii comuniști care activează în aparatul de stat, în cultură și în presă. Este o nouă aducere în actualitate a punctului 8 al Proclamației de la Timișoara. Dînsul a mai propus un număr de 11- 13 membri pentru Comisia parlamentară care va cerceta aceste cazuri. Dl. Petru Maior (PNȚ-CD) a susținut cu date concrete cauza clerului greco-catolic implicat în evenimentele de la Blaj și prezentate de dl. Ion Rațiu. Odată repus pe tapet conflictul dintre greco-catolici și ortodocși, a luat cuvîntul dl. Gavra (PUNR), arătînd că trăim încă momente ale expansiunii catolicismului; în acest context conflictul, alimentat din exterior, este Dl. deputat P. Maior MITROPOLIA ȘI ARHIEPISCOPIA ROMANĂ UNITA ( GRECO - CATOLICA) DE ALbA-IULIA ȘI FAGARAȘ BLAJ COMUNICAT In legătură cu Comunicatul Episcopiei Ortodoxe de Alba-Iulia, difuzat în ziua de 19 mai 1991 prin posturile de Radio și Televiziune. Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) face următoarele precizări: Intrarea în Catedrala Mitropolitană Greco-Catolică din Blaj din ziua de 19. 05.1991 s-a făcut în mod pașnic și de comun acord cu comitetul bisericesc ortodox existent pînă la acea dată. Mărturie elocventă este prezența preotului Ioan Farcaș, care în timpul liturghiei a făcut mărturisire de credință ' _ ‘ _ ’ ISP.S.S............... _ . .sa în Biserica Greco-Catolică, greco-catolică și s-a pus la dispoziția 1 . Mitropolit Dr. Alexandru Todea integrîndu-se împreună cu comunitatea Nu a fost vorba de violență sau de incidente de altă natură, inițiativa aparținînd credincioșilor. Adevărul celor cuprinse în acest comunicat poate fi probat cu dovezi scrise, prezența organelor puterii locale, precum și cu caseta video realizată cu această ocazie. Biserica greco-catolică nu a recurs și nu va recurge niciodată la violență, responsabilitatea pentru eventualele incidente revine în exclusivitate provocatorilor. Mitropolit Dr. Alexandru Todea de fapt între clerici și nu între credincioși, bisericile disputîndu-și averile. Acest conflict, duce la dezbinarea națiunii ,a spus dînsul, arătînd că acțiunile de forță nu sînt un mod creștin de rezolvare a acestei situații. Dînsul a propus ca problema să fie adusă în fața Camerei Deputaților. Părintele Contantin Andreescu (ortodox) deputat PNL, a arătat că trebuie găsit un limbaj comun între credincioșii care au o credință comună Dezbaterile au luat sfirșit cu o rugăciune a d-lui Ionel Roman: “Să- L rugăm pe Dumnezeu să ne dea înțelepciune și putere ca să putem sluji adevărul.” Ședința s-a încheiat mai devreme, pentru că, parlamentarii s-au grăbit la “comemorarea” alegerilor de la 20 mai, de la sediul principal al FSN- ului, unde dl. Rațiu a fost invitat în mod expres de la tribună. Dl. Rațiu, desigur, s-a detașat de mult de acest trist eveniment. •a consemnat Gabriel Klimowicz PAGINA 2 Vom fi (din nou) interceptați legal Discutarea art. 13 al Legii siguranței naționale, în Senat, a prilejuit acceptarea unui amendament important propus de opoziție, vis-avis de legea respectivă. Iată articolul în forma inițială: Art. 13 Situațiile prevăzute de art. 3 constituie temei legal pentru a se solicita procuraturii mandat prin care, în scopul culegerii de informații și al întocmirii, cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, a actelor de constatare ce se impun, să se autorizeze următoarele activități: interceptarea comunicațiilor, căutarea unor informații, documente sau înscrisuri pentru a căror obținere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea și repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lor, extragerea informațiilor pe care acestea le conțin, cît și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee, instalarea de obiecte, întreținerea și ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse. * Cererea de mandat se formulează în scris și trebuie să cuprindă: date sau indicii din care să rezulte existența uneia din amenințările la adresa siguranței naționale prevăzute de art. 3 pentru a cărei prevenire, descoperire sau contracarare este necesară emiterea mandatului; categoriile de activități pentru a căror desfășurare trebuie emis mandatul; identitatea persoanei ale cărei comunicații trebuie interceptate ori obiectele ce trebuie obținute; descrierea generală, dacă și cînd este posibil, a locului unde urmează a fi executate activitățile autorizate; durata de valabilitate a mandatului solicitat, care nu poate depăși șase luni. Mandatul se emite la cererea organelor cu atribuții în domeniul siguranței naționale, de procurori anume desemnați de Procurorul General al României. Mandatul conține: aprobarea pentru categoriile de comunicații care pot fi interceptate, categoriile de informații, documente sau obiecte care pot fi obținute; identitatea persoanei, dacă este cunoscută, ale cărei comunicații trebuie interceptate ori se află în posesia datelor, informațiilor, documentelor sau obiectelor ce trebuie obținute; organul împuternicit cu executarea; descrierea generală a locului în care urmează a fi executat mandatul; durata de valabilitate a mandatului; în cazuri excepționale, procurorul general poate acorda, la cerere, un nou termen de valabilitate a mandatului. Și iată propunerea de amendament făcută de dl. senator Ruba Zaharia (PNL): “Să se introducă la sfîrșitul art. 13 un alineat care să reglementeze o cale de atac din partea persoanelor lezate fără motiv”. Amendamentul a fost votat de plenul Senatului, cu aplauze. In continuare, dl. senator Ruba a cerut scoaterea sintagmei “sau indicii”, considerînd ca arbitrară existența indiciilor pentru emiterea mandatului. De asemenea, dînsul a mai propus ca durata mandatului să nu depășescă durata de o lună. Dl. senator Fazekas (UDMR) a cerut eliminarea din textul articolului a formulării “instalarea de obiecte”, prezentă în ultimul alineat, deoarece menținerea ei crează impresia că SRI nu are limite de acțiune în această direcție. Dînsul a mai întrebat dacă martorul nu are și el dreptul la declarație. De Senatorul V. Moiș asemenea, dl. Fazecaș a propus introducerea în textul legii, a următoarei formulări: “De a face investigații și de a asigura dovezi pentru aflarea adevărului”. Dl. senator Cojocaru, a cerut schimbarea termenului de mandat cu acela de autorizație. Dl. senator Szabó, (UDMR) a solicitat amînarea discuțiilor asupra art. 13, deoarece acesta este dependent de art. 3, care nu a fost încă votat. Dl. senator Predescu (FSN) raportor al Comisiei juridice a Senatului, a făcut următoarea afirmație notabilă: “Mandatul se obține pe bază de indicii pentru a se ajunge la date! “, răspunzînd astfel reproșului mai mult sau mai puțin vehement, adus de senatorii aparținînd tuturor formațiunilor politice prezente în Senat. In cursul ședinței, dl. senator Caius Iacob (PNȚ-CD) a acuzat o indispoziție cauzată, după opinia unuia dintre senatori, medic de profesie, de un preinfarct, în încheierea lucrărilor dlministru secretar de stat, Adrian Dohotaru, a prezentat din partea guvernului, propunerea ca “înființarea, desființarea, rangului misiunilor consulare, să se facă prin decret prezidențial”, precizînd că va fi o lege cu caracter tranzitoriu. Dl. senator Căluianu (PNL), vicepreședinte al Comisiei de politică externă a Senatului, a respins categoric propunerea, considerînd că preoogativele respective revin în exclusivitate Parlamentului, a consemnat Roman Ionescu Negru pe negru Nicolae Prelipceanu Numai diavolul m-a pus, sub numele său mai cunoscut printre români, “dracu”, să călătoresc în Iugoslavia, vorbaceea, “prietenă”. Numai dracu m-a pus să-i vizitez pe colegii și prietenii de la Casa de presă “Libertatea”, care editează cărți și periodice în limba română. Numai dracu, am spus, pentru că altfel m-aș fi mulțumit în continuare cu volumele tipărite în România, pe hîrtie maro închis spre negru, încît mă tem că-ntr-o bună (bună?!) zi vom avea o nouă vorbă românească: negru pe negru. Pentru că tiparul de azi, de la noi, produce cărți imprimate negru pe negru. In schimb cărțile - nu multe - care se tipăresc la Pancevo, la Casa de presă “Libertatea”, prin calitatea hîrtiei, a tiparului, a cartonului, prin grafica lor, sînt de nivel european și se pot citi fără a otrăvi ochiul. Cultura, după cîte știm, se bazează, încă și în primul rînd, pe litera tipărită Dacă aceea de aiurea, mai dinspre vest, se multiplică de către computere prin microfilme, la noi ea este tributară, și în prezent, hîrtiei și tiparului. România, însă, țară producătoare de hîrtie, rezervă pentru cultura sa numai ceea ce este realmente desen, ceva în care aiurea nu s-ar împacheta nici cauciucurile de mașină ori piesele de schimb pentru tractoare. Iar tipografiile noi nau fost lăsate să pătrundă în țară de către cei de sus, de către “salvatorii” noștri decît rar și cu infinite obstrucții, ca nu cumva litera tipărită să comunice și alte adevăruri decît “adevărul” puterii. Poporul român, săracul, dacă n-a fost tocmai un popor de cititori, în orice caz printre reprezentanții săi citea mai mult poate decît alte popoare. Nu cred însă că-și va păstra acest vechi și generos obicei văzînd în fața ochilor mai mult volume tipărite negru pe negru. Trebuie să atragem atenția celor care cred că prin liberalizarea prețurilor hîrtiei, a tiparului și prin dirijarea potențială a tirajelor publicațiilor, scapă de opoziție, că în felul acesta se vor dispensa în scurt timp și de un bun mult mai important, singurul esențial pentru supraviețuirea națiunii: cultura română In prezent cultura română este în pericol, în cel mai mare pericol de la război încoace. In pericol de moarte. Și aceasta nu e numai o problemă a oamenilor de cultură. Oamenii politici adevărați, care nu sînt aduși pe creasta nici unui val tulbure sau a nici unui 20 mai, știu asta. Ceilalți, dacă vor să devină ceea ce spun că sînt, trebuie să învețe că nu poți, oricît de liberă ar fi piața pe care te miști, ucide cultura. Deocamdată pe fondul negru al vieții sociale din România, cultura devine și ea o pată la fel, ca o maree neagră pe un ocean la fel de negru. i Banalități franțuzite j Florin Toma ne credeți că ne anunță dl. Alexandru Stark - corespondentul nostru audio-vizual la Paris - în dimineața zilei de 20 mai (!), la radio “Matinal”? Nici mai mult nici mai puțin că “Le Monde” a publicat știrea precum că în Franța s-a descoperit că circa 1100 de persoane au telefoanele supravegheate. Și că, nu-i așa, trebuie luate toate măsurile care să stăvilească aceste apucături, asupra cărora, zicem noi, numai estul are monopol! Știrea poate provoca tot felul de complicații cardiovasculare unei persoane (de preferat, în vîrstă, cu stagiul la Canal satisfăcut și cu vederi pro-monarhice sau antifeseniste), care o înțelege ca pe o amenințare asupra propriei securități (sau siguranțe, cum vreți să-i spuneți!) personale. Nici vorbă! Persoana poate să stea liniștită și să cutreiere pînă la sfîrșitul zilelor farmaciile, întrebînd de “Dipiridamol”. Asta se petrece la ei, în Franța. Nouă nu are de ce să ne fie frică. Doar dl. Măgureanu ne-a dat toate asigurările că nimeni pe nimeni nu mai ascultă în țara aceasta (de unde și dezordinea care s-a întronat la noi, precum vedeți singuri!). Și apoi, să fim serioși! Francezii sînt cunoscuți ca un popor care vorbește prea mult. Pe cînd noi, tăcem cu toții. Nu crîcnim.Și atunci cînd nu crîcnești, la ce bun să mai fii ascultat?Cele cîteva excepții - disidenți, revoluționari, studenți, fasciști și legionari, precum și celebra “anumită parte a presei” nu reprezintă nici un pericol de destabilizare. In consecință, n-are nici un rost ca SRI-ul să investească auta amar de tehnologie de vîrf pentru a nimica toată. Iar nouă nu ne rămîne decît să ne întrebăm așa cum a fost posibil ca dl. Virgil Măgureanu să permită lui Alexandru Stark să pericliteze liniștea noastră - de care nu mai avem atîta nevoie - printr-o asemenea știre lipsită de importanță? Dînsul n-a ascultat?