Cotidianul, octombrie 1991 (Anul 1, nr. 124)

1991-10-30 / nr. 124

nPAHW­­ OPINIA Ruptura primordială Nicolae Prelipceanu In viață, am fost la puține nunți, la botezuri aproape deloc. Inmormintările, in orice caz, s-au ținut lanț intr-o perioadă a vieții mele. Așadar, aș putea să vorbesc mai ales despre inmormintări și mai puțin despre nunți. Cum Insă petrecerea de după este, totuși, mai destinsă la nunți, le vom prefera pe acestea din urmă. Mai întotdeauna (la nunti) se văd cu ochiul liber două categorii de invitați: cei de o seamă cu mirii și părinții lor și cei de la țară. Primii se simt ca acasă ori, mă rog, la largul lor, ceilalți privesc „locul Injur emisferic”. Ne referim­­ este evident­­ la nunțile de intelectuali mai ales, în orice caz la nunțile care se petrec­­ la oraș­. La țară e invers. La nuntă, eveniment tradițional, orășeanul își aduce brusc aminte de unde vine, din cine se trage și, ca să nu o rupă de tot cu originea, Iși cheamă rudele rămase într-un sat. Acestea, la rândul lor, avind un înalt sentiment al datoriei, mult mai înalt decit pofta de petrecere orășenească, pe care n-o înțeleg și n-o apreciază, primesc invitația și se înființează, cu daruri cu tot, spre mai marea încurcătură­­ pla­nificată­­ a celor care i-au invitat. Cam așa stau lucrurile la începutul nunții. Pe parcurs, însă, vinul dezleagă limbile și grupul, retras de obicei, nu numai din proprie inițiativă, pe la mese mai îndepărtate, este vizitat de orășeni, se leagă chiar un dialog strigaci, care poate, uneori, evolua spre ceea ce ar trebui, in permanență, să fie. La nunțile sătești - dacă o mai fi existând așa ceva, căci moșii nu mai fac nunți cu babelel - țăranii sunt mai îndrăzneți pentru că ori simt mai natural legătura între ei și cei plecați, treclnd cu ușurință peste formulele în care se drapează aceștia din urmă (haine, maniere, limbaj), ori pur și simplu păstrează o curiozitate genuină care, In cazul nostru, al orășenilor, a cam dispărut și se simt așadar îndem­nați de un daimon al lor să afle ce cred și orășenii despre cele ce li se intimplă, atât lor, țăranilor, cit și celorlalți. Dar mă tem că țăranii autentici nu mai există decit în puține regiuni ale României și sce­nariul schițat de noi se potrivește mai bine trecutului. Oricum, scopul scenariului nu a fost altul decit de a se ajunge, cam pe ocolite, e drept, la afirmarea ideii că in societatea românească există o ruptură inspăimlntătoare Intre clase. In cazul nostru, clasele sunt clare: cei care locuiesc la țară și cei ce locuiesc la oraș. Dar dacă luăm in considerare faptul că, în împrejurări esențiale, cum sunt nunta, botezul, inmormintarea, oamenii, indife­rent din ce clasă ar face parte, simt nevoia să strângă rindurile, să se privească, să comunice, să se asigure că sunt împreună, atunci ruptura nici nu e atft de înspăimântătoare. Da, dar dacă ne gindim că cele de mai sus sunt doar niște serbări pe marginea eveni­mentelor esențiale ale vieții, iarăși ne putem înspăiminta, pentru că nu mai suntem­, orășenii și țăranii, ca să zicem așa, decit rude de duminică, ne vedem din an la Paști, adică la Crăciun și la Paște. Or, tocmai o coordonare a mișcărilor, a vieții unei societăți care, lăsind la o parte ‘pitorescul sau melancolia', cată să fie unitară pen­tru a putea păși mai departe, se cere lumii românești azi, cum i s-a cerut și altădată. Și poate că din cauza extraordinarei rupturi intre clase, între oameni, care a existat în România chiar și-n timpuri mai fericite decit ‘epoca de aur", s-a intimplat ce s-a Intîmplat cu poporul român, cu națiunea română. Merg mai departe și afirm că această ruptură intre orășeni și săteni, care a alimentat între războaie o întreagă literatură și nu doar ‘Datoriile uitate” ale lui Jean Bart, este sursa nenorocirilor, combustibilul care ne-a propulsat spre lumea a treia. Căci, altfel, împreună, probabil am fi suportat mai ușor, în orice caz am fi rămas mai curați după baia murdară de comunism pe care ne-a impus-o Moscova și nu numai ea. In ‘perioada de trecere’, orășeanul l-a lăsat pe țăran singur în fața urgiei și acesta a trebuit să cedeze, avînd ca unică soluție să-și facă fiii orășeni ‘de tip nou”. Așa că vă dați seama ce-i trece prin cap săteanului așezat pe la capătul unei mese de sărbătoare la oraș, privindu-i pe ceilalți, privindu-ne: ‘Nu știu alții cum sînt”, dar această ruptură e poate cea mai gravă dintre cele petrecute sau desăvirșite „după 23 august”. Ruptura primordială, de la care au plecat toate celelalte. Sursa și inspira­toarea lor. 2\ Noi concedieri la TV Balogh Conducerea minunatei noastre televiziuni se poate făli cu o nouă și remarcabilă realizare în drumul ei eroic și neabătut spre culmile profe­sionalismului și (ne)liniștirii noastre. Zilele trecute a renunțat la serviciile doamnei Marilena Rotaru, desfăcîndu-i contractul de muncă. Această măsură administrativă samavolnică este motivată lapidar și stupid. Nu stupizenia ne surprinde, ci zgîrcenia explicării, menită să jus­tifice în fața telespectatorilor și a opiniei publice hotărirea nefastă ce acuză fără echivoc grangurii care au reușit să transforme televiziunea în­­tr-o fabrică a dezinformării și tem­­belizării naționale. Pînă acum, subiectivismul, pros­tia, dogmatismul, partizanatul, politi­cianismul criptocomunist erau înveșmîntate în logoree; de data aceasta, știrea alungării Marilenei Rotaru dovedește o economie de cuvinte. De fapt, nu-i de mirare. O argumentare detaliată, invocarea motivelor adevărate ar fi fost în defavoarea celor investiri cu puterea de decizie. Vorbă multă, sărăcie, afară și basta. La televiziune, con­ József siderată tribuna numărul 1 a democrației, nu este loc și nici timp pentru democrație. Croitorașii năzdrăvani își afișează prin această măsură ideea lor de bază, întru­chipată în lozinca: “Șapte dintr-o lovitură”, menită să sperie pe toți aceia care sunt croiți din aceeași stofă ca și Marilena Rotaru... După opozantul Vartan Arachelian, a venit rîndul Marilenei Rotaru. Nu este greu de ghicit cui îi este aservită tele­viziunea noastră. Și nu m-aș mira dacă, cineva, rătăcindu-se pe la eta­jele superioare ale turnului televizi­unii, ar descoperi pe o ușă bine capi­tonată o tăbliță elegantă cu numele unui personaj sinistru - dispărut doar fizic - ale cărui idei și metode au făcut ravagii și în viața noastră cul­turală: Andrei Jdanov, consilier. P.S. Stimată Marilena Rotaru, fin să vă anunț și pe această cale că Școala Superioară de Jurnalistică are și un compartiment denumit “Presă Audiovizuală”, condus de fostul dumneavoastră coleg... Vartan Arachelian. Unde-s doi, puterea crește... Vă așteptăm. 27 octombrie 1991 Diversiune și infanterie Nici nu s-au stins prea bine ecourile celei de-a patra mineriade și a explodat ca o petardă afacerea “țării secuilor”. S-ar părea că cineva urmărește cu tot dinadinsul să abată continuu atenția de la starea reală a țării, de la dezastrul economic total în care se pregătește să plonjeze. După unele surse, România este pe cale să-și epuizeze fondul de lichidități pentru plățile externe în aproximativ șase săptămîni, după al­tele agonia s-ar prelungi­­­ aă în martie. “Reforma”, așa cum a început-o și realizat-o guvernul Roman, a genera­lizat vertiginos falimentul. S-ar putea spune, dacă o logică a absurdului este posibilă, că guvernanții de pînă mai ieri au urmărit o cădere în punctul zero al dezvoltării pentru a putea reîncepe de acolo ceva cu totul nou și original, o construcție total diferită, pe un teren ras complet prin demolare. In ciuda meandrelor d, uneori sur­prinzătoare, istoria nu se încadrează însă niciodată în logica absurdului. Starea actuală a țării are mai multe cauze concrete, unele ascunse cu con­secvență de fumul politic produs de diversele echipe ale masd actualilor potentați ai puterii. Este clar că urmașii lui Ceaușescu nu-și propuseseră să schimbe sistemul prevalărilor eco­nomice, arbitrare, ce le asigura exis­tența de clasă parazitară. “Revoluția” din decembrie ‘89 a fost pentru­­ o modalitate de a elimina dictatura de “clan”. Nu întîmplător, într-una din primele sale declarații după instalarea la putere,­­ Iliescu vorbea de mînjirea de către Ceaușești a idealurilor nobile ale socialismului Reacția populară anticomunistă și, mai ales, contextul extern, ce excludea o represiune dură a populației în ansamblu, au obligat noua conducere (de cea mai pură sorginte nomencla­turi­stă) la o serie de operații de adaptare a structurilor politico-eco­­nomice, imposibil de limitat doar la fațadă. Eliminarea “aparatului de par­tid” (din care doar o parte a fost absorbit de ESN) a aruncat pe “piața muncii” o armată de activiști lipsiți de orice pregătire profesională, incapabili de o reorientare spre zonele productive ale economiei. Cîteva mii de tirani mărunți (“tovarăși cu mapa”), cărora li s-au adăugat cîteva sute de securiști, rezidenți, informatori prea incapabili să-și însușească noile procedee de “activitate socială”, sau prea compro­miși prin excesul de zel anterior, s-au pomenit excluși de la împărțirea plăcintei din care odinioară își primeau partea automat. Ceea ce nu s-a intîmplat cu colegii lor ce împănau infrastructurile economice, cu securiștii implicați în afacerile comerțului exterior centralizat. O rup­tură evidentă s-a produs la nivelul unei caste sudate de ani de comunism, nu numai prin “comunitatea de idealuri”, ci și prin prevalarea deptocratică a bunurilor economice. Legăturile mafiote, ce aveau rolul mișcării morale a inechității sociale reale, și-au pierdut rostul în condițiile practicării unei acu­mulări capitaliste sălbatice, în care cei avantajați au fost implicați în procesele economice sau, cei retranșați, în noile structuri politice ale puterii. Nu a fost vorba de o distincție de eficiență, ci de una pur conjuncturală. Dezafectații aparatului au devenit masa de manevră a diverselor grupări ale puterii, grupurile de presiune diver­sionistă ale nucleelor de polarizare a dominației, încercarea de adaptare la noile realități internaționale a scindat inte­rior chiar și acea parte a nomenclaturii ce și-a păstrat pozițiile-cheie după răsturnarea Ceaușeștilor. Pe de o parte, echipa Roman, echipa între­prinzătorilor eficienți, urmărind ocu­parea centrelor de comandă ale unei economii descentralizate, pe de altă parte, echipa conservatoare condusă de Iliescu - Bîrlădeanu - Marțian și Măgureanu, urmărind, sub masca unui populism socializant, salvarea masei infanteriștilor aparatului, pe care numai o economie centralist dirijată o mai poate menține. Guvernul Roman nu a fost, în fapt, împotriva acestei colectivități de pro­­fesionalizare. Toate manevrele de întîrziere a aplicării reformei, toate acțiunile de creare a unei aparente economii de piață (liberalizînd prețurile fără a realiza premisa con­curenței acesteia, privatizarea reală), a urmărit obținerea timpului necesar pentru “reprofesionalizarea’ ’ acestei pături de “dezmoșteniți” ai aparatului. Incapacitatea de adaptare la noile for­mule a foștilor activiști și securiști nu intra în calculele ex-premierului. De altfel, chiar și conducătorii aripii conservatoare au constatat, nu fără oarecare gelozie, subita diferență eco­nomică a “tinerilor” față de ei, îmbogățiții de “revoluție’ ’ renunțând la formula comunistă a împărțirii ega­litare a rezultatelor faptului practic asupra economiei naționale. Un vechi h­at asupra economiei nationale. In vechea nomenclatură, inegalitatea economică era mai puțin admisă între membrii ei. Grupul conservator s-a simțit vexat și pentru că se aștepta la mai multă recunoștință, dacă nu obedientă, din partea “tinerilor lupi” pe care consi­dera că i-a adus la putere. Populismul d-lu­i Iliescu, măsurile de mituire elec­torală a unor categorii sociale produc­tive (asmuțite apoi împotriva altora) au asigurat în mare parte victoria în alegeri a actualei clase dominante. Acțiunile de prevalare nemascată a sectoarelor economice ale vieții sociale, inițiate de echipa Roman, amenințau - pe fondul crizei de necon­trolat - bruma de popularitate a grupării prezidențiale, singura garanție, după ei, a salvării sistemului. O nouă diversiune s-a adăugat în situație. Premierul Roman a fost demis (sau, mă rog, și-a depus mandatul) sub presiunea străzii (a “detașamentelor de asalt" minerești împănate cu membrii masei de manevră activisto-securis­­tică),în locul său fiind instalat un nou prim-ministru, dl Stolojan, ce-și pro­ Toma Roman Farmacii permanente în București Sectari F.5: Bd. general Magheru 18-20, tel. 59.61.15; F.69: Bd. 1 Mai 343, teL 65.30.85 Sectarii F. 14 Șos. Iancului 57, tel. 53.21.72. F26: Șos. Colentina 1,BL 34, tel. 35.50.10 Sector DI F.2: Bd. Nicolae Grigorescu, Bl. A14, teL 44.21.25 Sector IV F.20: Calea Șerban Vodă 43, tel 23.76.47 Sector V F.70: Șos. Alexandriei, BLPC10, tel. 76.27.40; F.71: Calea 13 Septembrie, BL 53-55, tel. 31.43.93 Sector VI F.53: Str. Băiceni 1, tel. 25.25.55; F.93: Șos. Giulești 123, tel. 17.10.86; P.F.12: Peron Gara de Nord, tel. 18.20.55 Farmacii particulare in București Farmacia “Coltea Farm SJLI.”, tel. 14.17.94 (zilnic 8-20, sîmbătă, duminică 8-12) Farmacia “3F’: Calea Victoriei 103-105, tel 50.78.38 (him-vineri 8- 19,30; sîmbătă, duminică 8-16) Farmacia “Aurora”, Bd. Dinicu Golescu 23-25, tel. 38.78.30 (luni­­vineri 7,30-18,30; sîmbătă 7,30-14,30) Farmacia “Victoria”: Calea Victoriei 14, teL 13.77.66 Farmacia “Slavia”: Str. Știrbei Vodă 55, tel 15.15.25 (luni-vineri 7,30-18,30; sîmbătă 7,30-14,30) Farmacia “Floricel”: Calea Griviței 206, tel. 65.39.35 -8,30-15,30; sîmbătă, duminică închis) Farmacia “Domenii”: Bd. 1 Mai 128, tel. 65.42.90 Farmacia “Balsam”: Calea Victoriei 147, tel. 50.21.70 “Farma Plus” SRL: Calea 13 Septembrie 196, tel. 31.38.61 (8,30- 1930, sîmbătă 9,00-13,00) Farmacia “Riul Doamnei”: str. Rîul Doamnei 5, tel. 78.58.11 Farmacia “Roia”: Bd. Muncii 55 Farmacia “Sildo”: str. Galați 129, teL 10.49.82 (buni-vineri 8,00-20,00, sîmbătă 8,00-14,00) Farmacia “Camigo SRL”: str. Galați 109, sect 2 (zilnic 8,00-18,00, sîmbătă 8,00-12,00) Farmacia “Humanitas SRL”: Calea Moșilor 217, BL 23, teL 10.50.84 (luni-vineri 7-20, sîmbătă 9,00-15,00) Farmacia “Farmec” SRL: Șos. Mihai Bravu nr. 12-B1 P21, tel. 42.33.90 (luni-vineri 7,30-19,30; sîmbătă 730-12,30) radio. OHTACJ 68,7 MHz FM STEREO Contact Meteo-știri: 7,30; 830; 9,30;1030 1130 12,30; 14,30; 1630 18,30; 19,30; (Luni - Vineri) Contact horoscop: 8,15; 8,45; 9,15; 9,45 (zilnic) Muzică pentru supermagazine si buticuri: 11,45 (exclusiv sîmbătă și duminica) Luni - 7,00 Morning Has Broken; 22,30 - Contact jazz Marți - 7,00 Morning Has Broken; 2230 - Contact New­Wave Miercuri • 7,00 Morning Has Broken; 2230 Legende Rock Joi - 7,00 Morning Has Broken; 21,00 13 joi Vineri - 7,00 Morning Has Broken; 1330-PopHitsU.S.A; 18.00 - Top 30; 20,00 - La ce­rerea voastră Sîmbătă - Contact Meteo - Știri: 8,30; 930; 1030; 1130; 12,30; 8,00­­ Morning Has Broken; 1030 - Cronica Teatrală și Cinematografică; 11.00 - Caleidoscop; 1330 - Top Slow; 21.00 - Party All The Time Duminică - 8.00 Morning Has Broken; 1030 - Country Music; 18.00 De la Blues la Rock; 19.00 Cutiuța cu vechituri; 21.00 - Top Nostalgic Biroul relații cu publicul - Splaiul Independentei 202­0 Telefon: 38.30.807475 Vom vota pe 15 decembrie ? Ședința de ieri a Adunării Constituante a fost extrem de produc­tivă. Au fost adoptate 21 de articole de Constituție, începînd cu art. 81 și ter­­minînd cu art 101. Unul din articolele care au suscitat mai mult interes a fost art. 83, intitulat “Incompatibilități”. Initial textul era astfel: (1) “Președin­tele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată”. Comisia de redactare a Constituției a propus un amendament care com­pletează textul cu încă două alineate: (2) “Președintele României se bucură de imunitate. Prevederile art. 69 i se aplică corespunzător. (3) Camera Deputaților și Senatul în ședință comună pot dispune trimiterea în jude­cată a președintelui României pentru înaltă trădare, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul senatorilor și deputaților. Competența de judecată aparține Curții Supreme de Justiție. Președin­tele e demis de drept pe data rămînerii definitive a hotărîrii de condamnare”. Dl Petre Ninosu, deputat FSN, a arătat că infracțiunea de înaltă trădare nu este prevăzută în Codul Penal. Amendamentul a fost controversat. S-a susținut că Parlamentul nu poate “dispune”, ci “aprobă” trimiterea în judecată. De asemenea, s-a cerut înlocuirea noțiunii de “înaltă trădare” cu “infracțiuni deosebit de grave” sau cu formularea “atunci cînd în mod evi­dent șeful statului neglijează substanțial interesele statului”. Dl se­nator, Vasile Văcaru și dl Bîrlădeanu au cerut ca amendamentul să fie retur­­nat Comisiei. Ultima parte a ședinței a fost înviorată de prezența d-lui prim­­ministru Theodor Stolojan. Șeful guvernului a venit în fața Parlamentului pentru a cere forului legislativ să facă tot ceea ce depinde de el pentru ca alegerile locale să aibă loc pe 15 decembrie. Această cerere vine în momentul în care Senatul n-a început încă dezbaterea Legii alegerilor locale, iar deputații lucrează încă asupra articolelor din prima parte a actului legislativ. Legea administrației publice locale - fără de care, de asemenea, alegerile nu pot avea loc - a fost adoptată de Senat și votată în întregime, în Camera Deputaților. Mai trebuie făcută medierea între versiunile Senatului și Adunării Deputaților. Dl senator Antonie Iorgovan a pro­pus ca medierea pentru cele două ver­siuni să aibă loc imediat “Intrăm în­­tr-o luptă contra cronometru ca la NASA”, a anunțat cu bucurie dl sena­tor, deși Parlamentul nu hotărîse încă nimic în acest sens. Dl Coriolan Bucur (PUNR) a arătat că este preferabilă amînarea alegerilor pentru luna ianua­rie, după ce va avea loc recensămîntul populației care poate să fie foarte util tuturor partidelor în campania elec­torală Dl Ion Diaconescu (PNȚCD) a susținut că aceste alegeri locale, de o deosebită importanță pentru România, trebuie să fie bine pregătite. După ce se fixaseră 60 de zile de cam­panie electorală din ziua anunțării datei alegerilor, acest interval s-a redus la 45 de zile, iar acum va fi redus din nou. Dl deputat a amintit că “nu există un termen fatidic pentru alegorie locale” și a propus ca alegerile să aibă loc în ianuarie. Dl Sergiu Cunescu (PSDR) a spus că străinătatea va aprecia mai degrabă niște alegeri locale corecte și credibile decît niște alegeri pripite și apoi a amintit care sînt legile necesare a fi adoptate înainte ca populația să-și exercite votul: 1. Legea administrației publice locale. 2. Legea alegerilor locale. 3. Legea partidelor politice. 4. Legea privitoare la finanțarea cam­paniei electorale. In continuare, dl de­putat a amintit că s-au făcut promi­siuni pentru corectitudinea viitoarelor scrutinuri și a susținut că niște alei proaste vor face rău­tării Dl Dom< Géza (UDMR) a arătat că nu face decît o declarație prealabilă, dar crede că UDMR-ul poate susține alegerile pe 15 decembrie, în cazul în care i se va permite să intre în campanie electorală oficială înainte de adoptarea Legii alegerilor locale. Dl senator FSN Ioan Rus a spus că ideea unor alegeri locale la data 15 decembrie “este susținută de alegătorii din țară” (?!) și că, dacă alegerile vor avea loc în ianuarie, “alegătorii din vîrful muntelui nu vor­­ încheiere, a propus să se lucreze și vineri. S-a mai spus că Frontul a anunțat încă din vară alegeri în luna octombrie, că SUA condiționează acordarea clauzei de tinere a alegerilor locale în acest an, că nu este nevoie de o campanie electorală (dl deputat Petre Ninosu, FSN, intr-o intervenție pe care a calificat-o ca fiind prima de natură politică, astfel nicit i se poate ierta lipsa de exercițiu). Dl deputat Sorin Botez (PNL) a avut amabilitatea să explice colegului său Petre Ninosu în ce constă o campanie electorală și de ce este ea necesară. Dl deputat a vrut să știe “care sînt temeiurile tehnice pentru organizarea alegerilor pe 15 decembrie” și a sfătuit, în interesul tării, să ne grăbim încet. In încheiere, a luat din nou cuvîntul dl Theodor Stolojan, care a susținut că această săptămînă este hotărîtoare pentru decizia care se va lua. “Decizia vă e”, a încheiat dl prim-ministra.­tia electorală pare să se fi sfirșit înainte de a începe. Mîine, Senatul și Camera Deputaților se vor întruni în ședințe separate. Gabriel Klimowicz i Extrase din programul TV5 EUROPE 8.00 - Jurnal TV francez (A2) 8.40 - Jurnal TV canadian 9.00 - Obiectivul Europa - ma­gazin 9.30 - Magazin european - reportaje 10.05 - învățați francezi 10.30 - Descoperiri - magazin științific 11.30 - Emisiune pentru tineret 12.30 - Selecțiuni de pe World Channel 17.05 - Jurnal TV 5 17.15 - In numele legii (reluare 25 oct) 18.40 - Kim și Clip - program pentru copii 18.55 - învățați francezi 19.10 - Jocul dicționarelor 19.30 - Jurnal TV 5 20.30 - Jurnal TV elvețian 21.00 - Timpul prezent - do­cumentar despre America 22.00 - Jurnal TV francez 22.30 - Teatru: „Fiul nimănui” de Henry de Montherlant 24.00 - Jurnal TV francez 24.20 - Magazin literar belgian t mmmmmm pagina 2 pune să continue corect reforma. Dar dl Iliescu a împins deja în față o echipă de economiști condusă de dl T. Postolache, fost profesor la “Șt. Gheorghiu” și unul dintre sprijinitorii de marcă ai dirijismului economic de tip Stalinist. Aplicarea “modelului Postolache” implică asigurarea marginalizaților din aparat că vor fi reîncadrați în posturi, asigurîndu-le existenta parazitară. Dl Postolache este pentru o încetinire a reformei, pentru eficiența conducerii centralizate în go. Modelul său nu va face altceva decît să prelungească agonia, s-o facă și mai dureroasă, pe fondul unei egalizări în sărăcie a celor mulți. Lupta surdă a celor două grupări ale dominației a fost prea evidentă pentru ca o mare parte a colectivității să nu o observe. Aspirația profund antinațională a perpetuării unei caste parazitare, prin perpetuarea la putere, nu putea să nu aibă ecou în societatea civiU în curs de formare. De aici exce­sul de evenimente diversioniste, de aici dezgroparea din arsenalul comunismu­­lui­ ceaușist a teribilei arme a naționa­lismului și șovinismului. In fond, din rândurile aparatului de activiști și securiști au făcut parte și membri ai etniilor conlocuitoare. Teleghidarea lor spre anume formule ideologice șovine, aranjarea lor anume în aceste formule nu servește decât cauzei de fond a nomenclaturii: justificarea menținerii ei la putere. Dintre fostele țări comuniste, România a rămas singura în această situație. Cu un Occident ce nu vrea să investească pentru confortul unei pături de paraziți neeficienți și cu un dezastre economic iminent. Numai trezirea totală a națiunii ne mai poate salva. Primul-ministru propune Parlamentului data alegerilor locale Discursul d-lui Theodor Stolojan, ținut ieri în fața Camerelor reunite Aș dori să subliniez următoarele lucruri: atît în consultările pe care le-am avut cu liderii partidelor politice, de fapt delegați ai partidelor politice, reprezentate în Parlament în perioada negocierilor pentru formarea noului guvern, precum și din contactele avute ulterior cu factori de răspundere din aceste partide sau cu reprezentanți individuali ai acestora, în diferite împrejurări, s-au degajat cîteva pro­bleme, care preocupă viața noastră politică, legat de alegerile locale și generale, a căror organizare constituie obiectivul politic principal al actualului guvern. Nu intenționez acum să fac o recapitulare a tuturor problemelor unde există un consens, de asemenea, nu intenționez ca această intervenție a mea să fie considerată ca o intervenție în activitatea Parlamentului - eu am declarat că niciodată nu îmi propun așa ceva - nici să influențez Parlamentul, nici să încerc să intervin în activitatea Parlamentului. Ceea ce însă consider că este de datoria mea și pentru aceasta am cerut să obțin această posibilitate, este faptul că toate analizele efectuate pînă în prezent conduc la o singură concluzie: că ultima dată posibilă în acest an pentru ținerea alegerilor locale este 15 decembrie 1991,ulterior inter­­venind, după cum cunoașteți, sărbă­torile de iarnă. In consecință, pro­punerea pe care o facem este ca dvs. să analizați și să decideți dacă această dată este posibilă ca dată de alegeri locale. In primul tind, după părerea noastră, material este posibilă organi­zarea acestor alegeri locale, în al doilea rind, ea ar putea fi cuplată și cu refe­rendumul pentru Constituție, pentru că este bine să nu avani trei rânduri de chemări ale populației la urne, ceea ce este un lucru destul de costisitor. In același timp, dați-mi voie să precizez următorul lucru: în afara de cerințele acestei țări pentru ca alegerile locale să se efectueze pînă la sfirșitul acestui an, toate semnalele pe care guvernul le-a recepționat în această perioadă, din afara țării noastre, transmise prin abso­lut toți reprezentanții cu care noi ne-am întîlnit în această perioadă, inclusiv sugestiile ambasadorilor unor țări care activează în țara noastră și care urmăresc evoluția politică din țara noastră, cu toții ne-au semnalat că ar fi bine ca aceste alegeri locale să aibă loc înainte de sfirșitul anului. Sîntem conștienți că timpul este scurt și dens în evenimente politice, dar cred că este bine să nu amînăm alegerile locale pen­tru anul viitor. Trebuie să asigurăm pentru cei aleși timpul ca să preia sarcinile Administrației publice locale și, familiarizându-se cu ele, să poată gestiona desfășurarea alegerilor ge­nerale de anul viitor. In privința finanțării de la buget a campaniilor electorale, guvernul își propune să studieze neîntîrziat, atent și fără părtinire, posibilitățile de acordare a unui sprijin financiar sau de altă natură prin diferite facilități, comunicații, transporturi, cu un control absolut rigu­ros cu privire la regimul cheltuielilor pentru activitatea electorală, avînd în vedere principiul, pe care dvs. îl cunoașteți, că banul public trebuie să fie folosit spre binele public. Sigur, consultările în această problemă vor continua inclusiv în discuția pe care am avut-o cu președintele României - (tinsul intenționează ca în cursul zilei de vineri să aibă o întîlnire cu șefii par­tidelor politice pentru consultări în această problemă. Ar fi foarte bine, cel puțin, analizînd toată această informație pe care am reușit să o avem la dispoziție în scurta perioadă de timp, ar fi foarte bine dacă momentul 15 decembrie ar deveni cel mai important eveniment al acestui sfirșit de an, astfel nicit să putem intra în sărbătorile de iarnă clarificați și cu satisfacția de a fi îndeplinit o etapă importantă a manda­tului nostru. Vă mulțumesc! Comunicat • Confederația Națională Sindicală - Cartel “ALFA” - constată cu îngrijorare pericolul de politizare a mișcării sindicale, tentativele unor formațiuni politice de a capta fără sinceritate energia proprie sindica­lismului românesc. Organizațiile noastre nu vor com­promite interesele salariaților care și-au investit încrederea în formele de acțiune proprii și vor apăra cu consecvență instituțiile sindicale de care societatea românească are nevoie. Declarăm cu acest prilej că organizațiile noastre sînt și vor rămîne organizații sindicale. In același timp, însă, constatăm că pro­cesul de democratizare stagnează, iar reforma economică a fost pro­fund denaturată de o guvernare ires­ponsabilă. Propunerile noastre sunt ignorate, dreptul de proprietate, dreptul la muncă și dreptul la infor­mație sunt încălcate în mod siste­matic. In aceste condiții ne rezervăm posibilitatea de a încredința rezul­tatele consultării salariaților pe care îi reprezentăm unei formațiuni politice asociate mișcării sindicale, dar complet sep­arate din punct de vedere organizatoric, ce urmează să promoveze în plan politic și legisla­tiv inițiativele și proiectele sindi­catelor ce depășesc cadrul lor de acțiune, dar în strânsă concordanță cu aspirațiile legitime ale salariaților p­e care ii reprezentăm. Confederația Națională Sindicală - Cartel AFDPR la Chișinău La începutul lunii noiembrie 1991, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România va încerca să stabilească, prin intermediul unei delegații care se va deplasa la Chișinău, legături directe cu organizația omologă din Republica Moldova. Printre alte subiecte de discuție se va afla și acela referitor la afi­lierea Asociației Foștilor Deținuți Politici din Republica Moldova la AFDPR. AM Press • Aducem la cunoștința opiniei publice constituirea Clubului pentru Solidaritate Socială. Membrii clubului își propun întemeierea Con­venției Naționale pentru Solidaritate Socială, constitu­ită ca o mișcare politică aso­ciată sindicatelor, ca un partid al salariatului român. Intre Convenția Națională și orga­­nizațiile sindicale vor funcționa relații de colaborare în cadrul cărora vor fi păstrate și protejate atît afinitățile cit și diferențele celor două entități distincte. In acest sens urmează a fi prevăzut un ca­lendar al acțiunilor comune, al schimbului internațional, al asigurării sprijinului reciproc. Convenția Națională va par­ticipa la viitoarele alegeri le­gislative și locale pri pro­movarea candidaților proprii, desemnați in urma consultării organizațiilor sindicale. Clubul pentru Solidaritate Socială are sediul provizoriu în București, Calea Victoriei nr. 133-135, intrarea 3, etaj I, camera 7, tel. 50.38.61. București, 23 octombrie 1991 Membrii fondatori ai Clubului pentru Solidaritate Socială Solidaritate tovărășească Ne întrebăm cu toții care este soarta presei în România. Dispar, tăcute, ziare și reviste de opoziție, altele sunt în pragul fa­limentului. Cum stăm cu ‘cealaltă parte” a presei? Se pare că aceasta își strânge rândurile și că dă dovadă de solidaritate. Săptămânalul ‘Socialistul”, scos de PSM la edi­tura particulară ‘Amfora” din Constanța, este în pericol. Până în clipa de față, deficitul PSM față de editură e de un milion. Așa se face că PSM urmărește o schim­bare de strategie: editarea unui ziar în condițiile legii. Modelul este cel al revistei ‘Europa” dar, din păcate, aici există o seamă de inconveniente: înscrierea ca societate comercială, depunerea sumei aferente, numirea unui administrator etc. In plus, aceas­ta ar dura cam două luni jumătate și PSM are nevoie de ziar acum. In acest scop, la sediul ziarului "Democrația' a avut loc marți, 29 octombrie, la ora 11.00, o reuniune tovărășească Prietenul la nevoie se cunoaște, așa că Eugen Borescu a propus tovarășilor de la PSM să le dea cîteva pagini In ‘Democrația”, evident, contra cost. De față se afla și tovarășul Zbăganu, care pregătește ‘Scinteia”. Nu se știe precis dacă și domniei sale i s-a propus, tot contra cost, să-i fie ln fată un mnalt solidaritate acordat oareșcare spațiu ‘Democrația’. "“** exemplu de tovărășească. D. M. LICITAȚIE CU OBIECTE DE ARTA CASA DE LICITAȚIE tel .73.05.64 /17oo-20o° Tablouri (Tonitza, Ressu, Schweitzer Cumpăna, Catargi, Băncil­ă, Petrașcu, Gheață, Mutzner), obiecte de curt, statuete, obiecte din argint, sticlă semnată, mobilier stil, ș.a. Expoziție: vineri / sîmbata(1 / 2 nov. 1991), orele 12 -19. Licitație: duminică 3 nov. ora 11, In Sala Central, Casa Centrală a Armatei. i

Next