Cotidianul, octombrie 1992 (Anul 2, nr. 192-217)

1992-10-01 / nr. 192

TIDIANUL JOI «1 OCTOMBRIE 1992 OPINIA România ruptă în două Marin Bucur Niciodată harta României n-a fost politic mai demarcată și mai divizată atît de categoric ca acum, în urma evidenței furnizate de rezultatele alegerilor de duminica trecută. Computerele ne-au desenat la TV o Românie ruptă în două, exact pe șira spinării! O țară pînă la Carpați, cu fața întoarsă la spatele istoriei și trecutului nostru tragic, spre Moscova și Siberia, și alta de la Carpați încolo, cu fața îndreptată spre Europa, spre originile ancestrale, spre Roma și spre neamurile noastre de sînge. Nimic nu m-a pus pe gînduri mai mult decît această hartă a opțiunii politice a poporului român! Nici dacă x sau y a cîștigat cu nu știu cu­ la sută, nici cine și cum se mai pregătește pentru un nou act al marii farse electorale cu naivitatea și credulitatea unor mulțimi debusolate și derutate de minciuna sistematică a regimului iliescian! Pentru prima dată am trăzut că, în exasperarea sau în toropeala istorică în care ne aflăm, harta politică a României ne arată adevărata structură a disponibilităților noastre civice și a trăirii noastre în și sub imperativul absolut al salvării ființei naționale. O hartă parcă tăiată matematic în două, încît funaliștii și cu “ideologii” României Mari pot, deja, lansa inepția unei jumătăți de țară deja “vîndută" revizioniștilor maghiari, însă, să trecem înțelepți pe lîngă isteriile rudimentarismului și trogloditismului naționalist. România nu a fost ruptă în două nici la Budapesta, nici la Viena, nici în cercurile iredentiste ale naționaliștilor maghiari din Canada, ci de starea de criză în care se află din 1989 încoace. De o parte, o țară care zice nu dictaturii și pre­lungirii ei în conștiința vătămată a poporului român, de o alta, o țară, care fuge pe cîmp în ziua alegerilor, se ascunde în case, făcînd pe mortul, mulțumită că “există”, că “are” cît îi trebuie, “se descurcă”, tot așa cum se descurca și pe vremea lui Ceaușescu. De o parte a Carpaților, o lume românească care nu se joacă cu istoria, de cealaltă, una care pare a se lăsa în plata Domnului, în jocul viclean al uneltitorilor de istorii “originale”. Există în România astăzi două lumi: una conștientizată pînă la dramă de gravitatea țării și de pericolele care ne pîndesc la tot pasul de către forțele reacționare ale imperialismului sovietic, arta care se îmbată cu miresmele trandafirilor de la Cotroceni, crezînd că va trece iarna românească, învelindu-se în pufoaicele dlui Iliescu de la Moscova. Sîntem de o parte, o lume eli­berată de frică și de teroarea Mafiei comuniste de la sate și din localitățile provinciale, și o alta traumatizată de pro­paganda primitivistă, de un subnivel intelectual și civic. Dl Iliescu și ai săi tovarăși se poate bucura doar pe jumătate, și numai pentru acea jumătate vecină cu dl Snegur și cu Nina de la Tiraspol. O jumătate de țară, arătată de computer, este deja pri­menită sufletește și pregătită pentru a primi un alt musafir la Cotroceni. Există în România o hartă a profunzimii și a lucidității și alta a mioritismului fatal și a caragialismului parcă intratabil. Nu mai e vremea să ne sentimentalizăm în continuare. Sîntem iertați cînd am greșit o dată, din neștire, sau din bună-credință, a doua oară însă! ... Este tragic. Nu mai există scuză. Dar semnul bun, a apărut deja la orizont. O jumătate de țară este deja vindecată, însănătoșită și poate privi spre viitor. Cealaltă jumătate are încă zile și nopți de veghe, pentru a se reîntregi! România ruptă în două semnifică, totuși, o stare simptomatic benef­ică: jumătate din ființa noastră este deja salvată și ne poate salva și pe restul. Nomenclatura a păgubit economia Băncile occidentale și instituțiile financiare internaționale au început să fie din ce în ce mai severe față de cererile de ajutoare și de credite prezentate de guvernele fostelor țări comuniste. Cererile sunt motivate, pe bună dreptate, de nevoile urgente legate de refacerea economiei dis­trusă de sistemul comunist. Dar iată că începe să se afle că starea jalnică a țărilor foste comuniste se datorează în mare parte felului în care înalții demnitari ai partidului s-au folosit de așa-zisa dictatură a proletariatului spre a jefui economia în propriul lor folos. Nu trece o săptămînă fără ca mediile de informare din Germania, de exemplu, să nu dea în vileag escrocherii de mari proporții comise de oamenii fostului lider est-german Erich Honecker. Penultimul număr al săptămînalului “Die Zeit”, din Hamburg, a publicat rezultatul unei anchete asupra așa-numitului fond Honecker, din care rezultă că cel mai bun fiu al clasei muncitoare din Germania de Est își însușise peste două miliarde de mărci provenite din cumpărarea de către Germania de Vest a deținuților politici din Germa­nia de Est. Contul era înregistrat pe numele unei asociații caritabile aparținînd bisericii protestante. In aceeași categorie a crimelor de drept comun au intrat multe din punctele actului de acuzare citit săptămînă trecută la procesul fostului dictator comunist al Bulgariei, Todor Jivkov. în cazul României, cercetările de pînă acum s-au limitat la singura familie Ceaușescu, fără ca să se ajungă la publicarea vreunor rezultate.­­ Știrile publicate în legătură cu fur­turile comise de nomenclatura sovie­tică se bazează și ele pe cifre precise. In acest caz, se apreciază că fondurile scoase în mod clandestin din Uniunea Sovietică, în decursul ultimilor zece ani, spre a fi depuse pe conturi secrete, particulare, din băncile occidentale, se ridică la echivalentul sumei de 50 de miliarde de dolari. Spunem “echivalentul”, pentru că o mare parte din această valută nu este depusă pe conturi americane, ci pe conturi din alte țări, de pildă în Elveția. Amintim că prin cont secret se înțelege ceea ce băncile numesc, în mod mai concret, cont numerotat. Un astfel de cont nu este trecut, pre­cum conturile curente, pe numele deponentului și pe un număr de cont, ci doar pe un număr cunoscut de pro­prietarul contului. (Sau, ca în cazul Mafiei, de exemplu, de un grup restrins de inițiați). Orice identificare a proprietarului unui cont numerotat de către even­tuale organe judiciare devine astfel foarte anevoioasă,b­a chiar, în multe cazuri, imposibilă. în schimb, oricine are norocul să afle care este numărul “secret” al unui cont numerotat are foarte mari șanse să intre în posesia fondului, fără ca adevăratul pro­prietar să afle măcar despre ceea ce i s-a întîmplat. Din acest motiv au izvorît marile anchete duse și de moștenitori, și de instituții, și de felu­rite guverne după cel de-al doilea război mondial, cu scopul de a da de urma conturilor numerotate ale evreilor uciși în lagărele naziste sau ale demnitarilor naziști dispăruți după înfrîngerea Reichului hitlerist, în ultima vreme au fost înființate agenții specializate, atît în Statele Unite cît și în Elveția, care urmăresc să spargă secretul bancar spre a descoperi “banii murdari” ascunși pe conturi numerotate de către organi­zații criminale de tipul Mafiei. Se pare că și fosta nomenclatură începe să fie considerată ca aparținînd aces­tui tip de organizații. Pe lîngă miliardele de dolari cu care nomenclatura sovietică a păgubit economia patriei socialismu­lui, se mai presupune că au fost exportate clandestin vreo 200 de tone de aur, argint și platină, ajunse și acestea în depozite particulare din bănci străine. Cifrele au fost comu­nicate de curînd mediilor de infor­mare occidentale de către unii din consilierii financiari ai președintelui Elțîn, care de cîteva luni au început o anchetă menită să dea de urma fon­durilor. Cum s-a ajuns la această situație? Și care sunt șansele ei de reușită? Primele indicii sigure despre unele fonduri sovietice secrete în bănci occidentale priveau partidul, ca orga­nizație politică, și nu încă pe membrii partidului, ca persoane particulare. Deschiderea intenționată, din ordinul lui Elțîn, a arhivelor partidu­lui comunist al Uniunii Sovietice a scos la iveală existența conturilor secrete în bănci străine care alimen­tau activitatea și propaganda partide­lor comuniste occidentale. De la con­turile secrete ale partidului s-a ajuns la unele conturi secrete ale înalților responsabili de la Ministerul de Finanțe de la Moscova. Cîteva sinu­cideri și morți accidentale s-au pro­dus la Moscova vara trecută, decese pe care mediile de informare rusești le-au anunțat și comentat imediat. Au urmat apoi alte indicii privind alte personalități. Anturajul președintelui Elțîn a comunicat și alte cifre în legătură cu aceste operații. Astfel, s-a aflat că, sub guvernarea lui Gorbaciov, în timp ce datoria externă a Rusiei cres­cuse de aproape patru ori, pînă la suma de 67 de miliarde de dolari, rezervele de aur ale Uniunii Sovietice, care în 1953 erau de 2000 de tone, scăzuseră în 1991 la doar 240 de tone, aproape de zece ori mai puțin. Experții financiari occidentali au estimat că o asemena­ feri r­’initiate de aur nu putuse să dispută decît în cadrul unor operații ilegale, sub pro­tecția unor înalți demnitari interesați să mușamalizeze operația. Aceasta este și părerea exprimată de unele cadre financiare din guvernul rus actual. A doua sursă de bănuieli a pornit de la oameni de afaceri sau tehnicieni occidentali care au participat, după 1990, la înființarea unor societăți mixte cu participare rusească în ve­derea privatizării economiei Rusiei. Occidentalii și-au dat seama că unii parteneri ruși sus-plasați în fosta și actuala ierarhie de stat se lansau în afaceri pe cont propriu, dispunînd de la bun început de capitaluri enorme. S-a bănuit și, în anumite cazuri, cercetările ulterioare au și dovedit, că banii proveneau din credite occiden­tale acordate statului rus, credite deturnate apoi spre buzunarul nomenclaturii. Mai mult, partea rusească se folosea de unele dintre noile sale relații cu oameni de afaceri “capi­taliști” spre a transfera beneficiile pe noile conturi numerotate, dar de data aceasta particulare, deschise în băncile din occident. Fără a fi extrem de dificile în ceea ce privește deschiderea unui cont numerotat, băncile occidentale nu sunt totuși foarte ospitaliere atunci cînd aspectul deponentului dă de bănuit. Nu-i vorbă, nomenclatura dispune de des­tui reprezentanți spilcuiți și poligloți, mai ales la eșalonul al doilea, care au avut destule ocazii de a se familiariza cu tehnicile bancare cu prilejul călătoriilor în Elveția sau prin alte străinătăți. Dar băncile știu ce piedici și ce refuzuri se pot pune în calea unui deponent ale cărui maniere și voca­bular prea miros a RGB-ist sau mafiot. De unde, nevoia acestui tip de clienți de a recurge la misiți occi­dentali prea bucuroși să încaseze un mic comision pentru amicalul servi­ciu prestat noilor relații de business de la Moscova sau de aiurea. Se înțelege astfel de ce instituțiile internaționale de credit și-au expri­mat mirarea în fața cererilor de ajutor financiar primite de la Moscova. Creditele cerute sunt imense, dar capitalurile ascunse de nomenclatură în străinătate depășesc de cîteva ori suma acestor cereri. Răspunsul a fost: “înainte de a cere ajutoare, folosiți mai întîi propriile dumnea­voastră capitaluri din conturile străine”. Căutarea fondurilor detur­nate a dat un prim rezultat: guvernul rus a putut pînă acum să recupereze o mică parte, echivalentul a aproxi­mativ 50 de milioane de dolari, adică vreo 10% din comoara urmărită. Pentru a da de urma și mai anevoioasă a restului, guvernul rus a recurs la serviciile unei societăți americane specializate în acest fel de activitate de detectiv, firma Kroll Associates. Firma are la activul ei descoperirea unei părți a fondurilor secrete ale lui Saddam Hussein, dic­tatorul Irakului, ale familiei Marcos, care a guvernat ani de-a rîndul Filipinele, și ale fostului dictator al Republicii Haiti, Jean-Claude Duvalier. Cu toate acestea, se poate spune că investigațiile firmei Kroll nu vor fi deloc ușoare. Pe lîngă pre­cauțiile luate de deținătorii conturilor cu pricina, Banca Centrală de Stat a Rusiei este dirijată de dl Victor Gherascenko, care a administrat plata datoriei externe a URSS, și care nu a putut să nu fie la curent, fie și în parte, cu operațiile legate de marile transferuri secrete care sunt astăzi în cauză. Mai mult, dl Gherascenko este un adversar al politicii de reforme susținute de președintele Elțîn. Președintele Elțîn se află el însuși într-o mare dilemă. Pe de o parte, el este oarecum obligat de comunitatea financiară internați­onală să readucă fondurile secrete ale nomenclaturii în stăpînirea statului rus. Pe de altă parte, el nu poate rămîne la putere decît dacă este asi­gurat de sprijinul armatei și al KGB- ului. Ori, se bănuiește că la comen­zile acestor instituții s-ar găsi unii din proprietarii conturilor din străinătate. Riscul este, deci, ca Elțîn să-și facă dușmani înainte chiar de a putea, eventual, să descopere banii. Pe dea­supra, iarna care vine va aduce noi lipsuri, și odată cu ele, alte riscuri de dezordine socială și de nesiguranță politică; în acest caz, pierderile economiei vor fi chiar mai mari decît miliardele ascunse prin bănci străine. Pentru a asigura liniștea în Rusia, Elțîn știe foarte bine că are nevoie și de armată și de KGB. Mihail Sturdza 'Nici ungurii nu sînt mai deosebiți, și ei au tunarii lor” De vorbă cu András Vagyolgi, redactor șef la revista “Portocala maghiară­’, colegul de breaslă care detestă în aceeași măsură extremismul românesc ca și cel maghiar, de altfel. Este tînărul care a fost bătut vineri seara, în restaurantul “Melody” din Cluj, și care, dacă nu l-aș fi întrebat de ce are ochiul drept vînăt și umflat, poate nu mi-ar fi spus niciodată ce s-a întîmplat vineri, 25 septembrie... - Andri, ce crezi tu despre Funar și care este opinia maghiară în legătură cu el? ■ - Există un interes față de Funar în mass-media maghiară, personal am citit un singur interviu cu el, făcut de Televiziunea Maghiară și preluat de revista “Nép Szabadság” (“Libertatea Poporului”, ziar de orientare social­­democrată). Pe mine mă interesează în măsura în care există interes din partea populației pentru el, dar foarte puțini ziariști au stomac pentru a se putea apropia de el... Cînd mă gîndesc la Funar, mă gîndesc la întregul bloc din estul și centrul Europei, la toți funarii lui... Mă îngrozesc cînd mă gîndesc la cei din Bosnia și Herțegovina, la peri­colul care îl reprezintă o Europă a la Caredgici. Despre opinia maghiară față de Funar, pot să-ți spun că o parte a ungurilor văd în el un fel de Dracula, iar alta îl consideră pur și simplu un clovn.­­ Lumea politică maghiară are funari? •­­ Nici ungurii nu sunt mai deosebiți decît alții, și ei au funarii lor. Pot da și un nume, îl cheamă Csurba István, este vicepreședintele partidului de guvernămînt Magyar Democrata Forum. A parcurs cam aceleași etape evolutive ca și Funar, iar acum, marea majoritate a populației îl consideră un Clovn politic.­­ Ce crezi tu despre “problema națională a Transilvaniei”? Există sau nu?­­ Conduc un ziar de orientare libe­rală și sînt un ziarist liberal. Pentru mine, mult mai importante sînt pro­blemele legate de drepturile omului decît problemele naționale, în cazul în care în Transilvania există o minoritate etnică în care sunt cuprinși două mi­lioane de oameni care vorbesc aceeași limbă pe care o vorbesc și eu, desigur, problema mă atinge și sufletește, și spiritual. Știu, relația româno-maghiară este, istoric, plină de conflicte. La un moment dat am crezut că se poate rezolva, îți amintești Crăciunul din ‘89? L-am făcut la Cluj, venisem să vă aduc salutul meu de prietenie și aju­toare... Am simțit atunci că prietenia și rațiunea pot învinge și pot șterge neplăcerile și răfuielile care țin de isto­rie. Istoria căreia generația noastră, oricum, nu-i aparține... Dar căreia, pare-se, va trebui să-i mai plătim, încă, tribut. Spre exemplu, evenimentele de la Tîrgu-Mureș - desfășurate în toiul alegerilor parlamentare din Ungaria - au adus 4-5 procente în plus partidelor conservatoare. Menținerea unei stări conflictuale între români și unguri are consecințe directe în atragerea de ca­pital politic, atît în România cît și în Ungaria. Legat de problemele minorității maghiare din Transilvania, eu consider că într-o țară civilizată este nom­al ca o minoritate să aibă instituții de învățămînt în limba maternă, reprezentanți în administrațiile locale, în administrația țării etc. Sper și îmi doresc din tot sufletul ca și această problemă să-și găsească odată și odată rezolvarea, să înțelegem cu toții că drumul spre democrație implică respectul nu doar față de tine, ci mai ales respectul față de celălalt, respectul față de semenii tăi. Este inad­misibil ca doi ziariști din Ungaria să fie bătuți într-un bar din România, doar pentru faptul că vorbesc ungurește. In plus, cei care au făcut-o, nu și-au dat seama că imaginea pe care o creează ei României, prin răul pe care ni l-au făcut nouă, este ceva defavorabil, în primul rînd, României? Așa speră domnii respectivi că vor veni țările Occidentului să investească și să se apropie de România? - Ce ne poți spune despre mișcarea SKINHEAD? - Personal, o dezaprob și condamn acțiunile ei. Este o mișcare de tineret care, chiar dacă nu a luat amploarea celei din Germania, este destul de pe­riculoasă. Acțiunile Skinhead (Cap de piele) sunt îndreptate împotriva țiganilor și celor care vin din lumea a treia, respectiv asiaticii, africanii. Sigur, împotriva emigranților români, a azi­­lanților din Iugoslavia, a musulmanilor din Bosnia, nu s-a înregistrat nici un atac pînă în prezent. Cred că în socie­tatea maghiară numai pe segmente restrînse mai există și se manifestă ura față de străini. Se adaugă la aceasta economia Ungariei, racordată deja la economia occidentală, și nu este o întîmplare că majoritatea investițiilor străine care s-au făcut în Estul euro­pean, cam 60%, s-au făcut în Ungaria. Consider acest factor, colaborarea eco­nomică, deci, ca fiind una din pîrghiile de apropiere dintre populația română și cea maghiară, poate modalitatea cea mai directă de a se cunoaște și respecta reciproc. Sunt convins, sistemele­ trecu­­tului pot fi învinse, avem nevoie de răbdare, înțelegere, prietenie. - Ce crezi despre dl Ion Rațiu? - Un politician a cărui gîndire este mereu în pas cu vremea. Măsura valorii lui o vor da tinerii care sunt lîngă el. Am înțeles ce este “feblețea” generației noi... Deci, nu mă înșel? - Vrei să vorbești despre incidentul de la “Melody”? . - Repet, n-avem dreptul să acceptăm să fim marionete politice, dar nici vic­timele unor porniri primitive. Au trecut cîțiva ani de cînd nu mai trăim în întuneric, deci să dăm dovadă că ne-am reîntors la lumină, la civilizație. Vreau să spun doar atît: este datoria noastră a gazetarilor, în primul rînd, ca asemenea incidente să nu mai aibă loc niciodată. în rest, mi-aș dori - profe­sional și ca om­­ să fiu unul dintre cei care se vor “bate” pentru refacerea relației româno-ungare, pentru respectarea drepturilor fiecărui om, indiferent de etnia și cetățenia pe care o are acesta: a consemnat Mariana Dan 1 Comunicat al CDR Biroul Executiv al Convenției Democratice din România, întrunit în ziua de 30 septembrie a.c., a analizat perspectivele vieții politice românești în urma alegerilor prezi­dențiale și parlamentare din ziua de 27 septembrie a.c. A fost luată în discuție desfășurarea campaniei electorale prezidențiale în vederea celui de al doilea tur de scrutin. Formațiunile componente ale Convenției Democratice din România și-au reafirmat hotărîrea categorică de a participa cu toate forțele printr-o acțiune unitară în sprijinul alegerii domnului Emil Constantinescu, unica garanție a reconcilierii naționale, a instaurării instituțiilor democratice și a statu­lui de drept în România. Alianța Civică anunță că Memorialul “Cei ce-și uită trecutul sunt condamnați să-l repete” rămîne deschis zilnic între orele 11.00-21.00, în clădirea arsă din Piața Revoluției (la intersecția străzilor Boteanu și Onești). Seara au loc proiecții cu filme despre rezistența română. Joi, vineri și sîmbătă (după ora 16.00) amfitrioni de onoare vor fi domnii ing. Ioan Gavrilă și Ion Victor Pică, participanți la rezis­tența armată din Munții Făgărașului. Noi detalii despre alegeri Guvernul recomandă numărătoarea paralelă într-un comunicat de presă, Guvernul României afirmă: “Alegerile parlamentare și prezi­dențiale s-au aflat, cum era de aștep­tat, în atenția Guvernului, întrunit în ședința sa de miercuri. Discuțiile pe această temă au evidențiat atmosfera civilizată în care s-a consumat acest moment esențial al evoluției demo­cratice a țării, caracterul liber și corect pe care actualul Guvern și-a propus și a reușit să-l imprime pro­cesului electoral, caracter ce nu a fost afectat de acele disfuncții, nereguli, aspecte negative manifes­tate în timpul alegerilor. Avînd în vedere că în ceea ce privește alegerile prezidențiale va avea loc un al doilea tur de scru­tin, Executivul este decis să asigure buna organizare și desfășurare a acestuia, în context a fost formulată recomandarea ca observatorilor interni să li se permită centralizarea în paralel a rezultatelor votării”. Superalegătorul programat - calculatorul Din surse apropiate organismelor care se ocupă cu organizarea alegerilor în România, un redactor AM Press a putut afla că decizia decisivă, potrivit căreia calcula­toarele LADO nu pot fi folosite în paralel cu cele ale Biroului Electoral Central, a aparținut dlui Alexandru Radocea, vicepreședintele Consiliului Național de Statistică. (AMPress) O nouă manipulare în perioada dintre cele două scrutinuri electorale pentru desemnarea președintelui va fi dis­tribuită întreaga cantitate de zahăr restant la rație. Surse bine documen­tate afirmă că măsura va veni după cîteva întîlniri ale președintelui Ion Iliescu cu oamenii din comerț, elec­toratul simplu atribuindu-i președin­telui meritul acestei recuperări a rației. Aceleași surse afirmă că măsura, perfect validă, era aplicată înaintea congreselor partidului comunist. (AMPress) Posibilă fraudă electorală la Iași Biroul electoral al circumscripției electorale nr. 24 din Iași a constatat că buletinele de vot considerate anu­late, erau de fapt valabile. Ca urmare, Biroul electoral de circum­scripție a considerat necesară veri­ficarea tuturor buletinelor de vot considerate nule. La verificare a participat dl Radu Romanescu, președintele filialei Iași a LADO. Inițial, s-a considerat că sunt doar puține buletine anulate, dar la o verificare ulterioară, numărul depășea cîteva mii, ceea ce pre­supunea recalcularea tuturor voturilor. Președintele BEC, dl Eugeniu Safta Romano a considerat descoperirea voturilor anulate ca fiind o sesizare din oficiu, nemaifi­­ind nevoie de o contestație din partea partidelor politice. Conform aprecierilor informaticienilor din cadrul Comisiei Județene de Statistică, s-a considerat că numărul voturilor valabile găsite printre cele considerate nule n-ar fi putut influ­ența procentele obținute de candidați, partidele sau formațiunile politice, decît la nivel de sutime de procent, neavînd efecte asupra rezul­­tatului final. Voturile valabile descoperite printre cele anulate nu au mai fost luate în considerare. La verificarea buletinelor anulate, s-au găsit și voturi transformate în “nule” printr-o a doua ștampilare. Astfel, la secția de votare nr. 310 din comuna­­ Dagîța, absolut toate buletinele, fără nici o excepție, aveau o ștampilă cu cerneală violet pe primul dreptunghi la buletinele pentru Camera Deputaților și o a doua ștampilă, cu cerneală roșie, aplicată pe alte drep­tunghiuri, apreciindu-se că ștampila de culoare violet a fost aplicată după citirea votului, procedîndu-se la anu­larea sa. La fel s-a întîmplat și la secția de votare nr. 365, din comuna Heci, unde mai apăruse un aspect ciudat: dreptunghiul pe care se găsea numele Emil Constantinescu era găurit, anulîndu-se astfel și aceste voturi, deși purtau doar o singură ștampilă aplicată corect. De aseme­nea, la Hîrlău, s-au descoperit pachete compacte de voturi favora­bile Convenției Democratice, strecu­rate printre cele anulate. S-a mai descoperit, în buletinele venite de la Hîrlău, încă o ștampilă cu cerneală violet, aplicată pe dreptunghiul cu simbolul FDSN, voturile anulîn­du-se și în acest caz.(Monitor) în comuna Mădîrjac a fost încălcată Legea electorală La secția de votare nr. 378 din comuna Mădîrjac, județul Iași, a fost încălcată grav Legea electorală. Președintele secției a fost Vasile Pavel, din comisie mai făcînd parte Mihai Leonte, locțiitorul președin­telui și șase reprezentanți­ ai formațiunilor politice. Prima încălcare a Legii electorale a constat în manevrarea membrilor Biroului secției de către președintele acesteia, Vasile Pavel, în sensul anulării întrunirii de sîmbătă, 26 septembrie, cînd comisia ar fi trebuit să constate starea secției de votare, a urnelor de vot, să numere buletinele de vot primite de la Iași și să întocmească un proces verbal. Următoarea ilega­litate s-a petrecut la cîteva ore după deschiderea urnelor de vot, la ora 3.00 a zilei de 28 septembrie, cînd președintele secției de votare a pro­pus întreruperea numărării voturilor pînă a doua zi la ora 8.00. Motivul invocat a fost oboseala. In aceeași zi, la ora 7.55, Costică Leonte, reprezentantul PNL în Birou, a con­statat că în secția de votare se aflau deja Vasile Pavel, Ion Petrușan, reprezentantul Partidului România Mare, și cei doi paznici, Ioan Olariu și Mitică Gheorghe. Costică Leonte a declarat că fișetul metalic în care fuseseră închise voturile și care fuse­se sigilat (“cu o bandă de hîrtie și ștampila secției, care a rămas la colegul Pavel” - Ion Furnica, reprezentantul FSN) era deschis și cei patru numărau voturi. Costică Leonte a mai declarat: “La 3.00 noaptea, cînd am plecat din secție, convenisem cu toții să ne întîlnim la ora 8.00 și, împreună, să intrăm în încăpere, să desigilăm fișetul și să terminăm treaba, m-am bazat pe cuvîntul lor de oameni”. Mihai Leonte, locțiitorul președintelui secției de votare a declarat: “Am ajuns la secție la ora 9.15 - colegii mei fuseseră preveniți că voi întîrzia. Sunt secretar la școala generală și aveam de făcut niște state de plată, în secție erau președintele Vasile Pavel, trei reprezentanți de partide și paznicii. Nu știu dacă s-au falsificat rezultatele votării, dar găsesc că ceea ce s-a întîmplat nu este normal și nici legal ’’.(Monitor) Mehedinți - undă roșie După importantul succes obținut în județul Gorj, unde și-a făcut orga­nizații după tipicul comunist și în întreprinderi, Partidul Socialist al Muncii punctează și în alegerile din Mehedinți, unde s-a clasat pe locul trei cu aproape 15 procente, fiind depășit de FDSN și Convenția Democratică. (AM Press) o 5PAGINA 2 Petre Roman va colabora cu forțele democratice 30 septembrie a.c., dînd un comuni­cat prin care se arată că există o “coeziune fără fisură în ceea ce privește conducerea partidului”, iar informațiile care au apărut, sunt o dezinformare de tip ceaușist, prac­ticate de FDSN. Se pare că dl Petre Roman este vizat mai demult, dînsul ne-a declarat că are informații potrivit cărora directorul SRI, dl Măgureanu, ar fi afirmat în fața unor lideri ai opoziției să nu se alieze după alegeri cu Petre Roman, pentru că acesta va fi “lichidat”. La întrebarea acestora, cum se va face acest lucru, directorul SRI a răspuns că există dosare în acest sens. Și Organizația de Tineret a FSN a dat o declarație, prin care ia poziție hotărîtă împotriva acestor “zvonuri” și arată că partidul are nevoie mai mult ca oricînd de dl Petre Roman. La conferința de presă au participat toate figurile marcante ale FSN-ului: Petre Roman, Adrian Severin, Ioan Aurel Stoica, Doru Viorel Ursu și Radu Berceanu. Faptul că s-a luat atitudine fermă față de informațiile legate de o posibilă alianță FDSN­­FSN ne poate duce la ideea că aces­tea nu sunt atît de false. Procentajul scăzut obținut de FSN, pe care liderii acestuia nu-l bănuiau, plus diferența dintre cele 10 procente obținute în Parlament și cele 4 procente și ceva obținute de dl Caius Traian Dragomir, dovedește faptul că FSN nu are chiar o bază atît de solidă pre­cum se spune. Faptul că 63% din electoratul FSN-ului l-a votat pe dl Iliescu este extrapolat de liderii FDSN care afirmă sus și tare că 63% din grupul parlamentar FSN va trece la FDSN. Discuțiile următoare s-au centrat pe rezultatele obținute la alegeri. Pentru un electorat care a mai votat de cîteva ori este inadmisibil să existe circa 1.500.000 de voturi anu­late, de patru ori mai multe decît la alegerile locale, desfășurate cu șase luni în urmă, și care însumează circa 13% din totalul voturilor exprimate­­ declară liderii FSN. în județul Iași, au fost anulate 73.000 de voturi; Călărași - 38.000 din 178.000; Suceava 45.000; Argeș -100.000. Pe majoritatea buletinelor anulate, ștampila a fost aplicată FDSN-ului și FSN-ului. Liderii FSN afirmă că ștampilele, în multe cazuri, nu erau identice, ceea ce vrea să însemne că la mijloc este vorba de fraudă elec­torală. S-a discutat și despre listele speciale(în care sunt trecute persoane care au votat în deplasare), care au însumat aproximativ 15% din voturi, în județul Dolj, din cele aproximativ 300.000 de voturi, 51.000 au fost pe asemenea liste. Cum se face că în această perioadă s-a circulat atît de mult? Și încă o întrebare: cum se face că prestigioasele instituții IRSOP și INFAS n-au sesizat acest procent considerabil de 13% voturi anulate? în concepția liderilor FSN se arată că dublarea ștampilelor s-a produs după deschiderea urnelor. Este necesară o anchetă amănunțită în acest sens. Din surse neoficiale, dar sigure, am aflat că în ședința Biroului Executiv al FSN s-a luat hotărîrea ca dl Doru Viorel Ursu să facă o sesizare în acest sens. în declarația introductivă, dl Petre Roman a spus: “FSN respinge ten­tativa de a deveni prizonierul cam­paniei demagogice a FDSN, care nu este un partid democrat. FSN declară să colaboreze cu forțele democratice pentru continuarea reformei și pentru împiedicarea acțiunilor care lezează democrația”. FSN nu va sprijini în mod oficial nici unul din cei doi candidați rămași în cursa prezidențială datorită faptu­lui că cei doi au făcut afirmații ten­dențioase și­­ nefondate la adresa FSN-ului, în timpul campaniei elec­torale, a mai declarat liderul FSN. Membrii și simpatizanții FSN vor vota după propria lor conștiință, “această atitudine este o dovadă de demnitate politică și nu poate în­curca în nici un fel electoratul”, a declarat dl Petre Roman. Nedumerire stîrnește și faptul că au fost anulate 500.000 buletine de vot, pentru alegeri prezidențiale. Pare de necrezut că omul care a plecat de acasă să voteze un anume candidat s-a încurcat în fața urnei și a pus ștampila în două locuri. a consemnat Ștefan Eugen Prună Departamentul de Informatică al CDR cere ca la această renumărare a voturilor nule să se pună și un diagnostic al voturilor care vor rămîne în continuare nule și anume, să se numere separat cele în care CHEIA și alt partid sunt ștampilate simultan, același lucru să se facă și pentru FDSN și un alt partid, iar în județele din Banat și Ardeal să se facă această numărătoare și pentru buletinele ștampilate UDMR și un alt partid. Rep. Știrea potrivit căreia Camera Reprezentanților a SUA a refuzat acordarea clauzei României, cu 283 voturi împotrivă precum și informația potrivit căreia, în urma centralizării paralele a datelor, efec­tuate de Convenție, dl Iliescu nu a întrunit decît 38%, au stîrnit senzație la sediul FSN. Referitor la clauză, dl Roman a spus că este “prima mare victorie” a FDSN-ului. Conferința de presă a stîrnit un interes deosebit datorită unor posi­bile declarații, pe care presa le aștepta de la liderii FSN. Aceștia, însă, au fost destul de moderați, în urma informațiilor, potrivit cărora FDSN ar dori o alianță cu FSN, dar fără Petre Roman, Biroul Executiv lărgit al FSN s-a întrunit la ora 16.00, 11A

Next