Cotidianul, septembrie 1993 (Anul 3, nr. 205-230)

1993-09-15 / nr. 217

Cu durere vă­­anunțăm că a încetat din viață marele scriitor GEO BOGZA. Odihnească-se în pace! HB W ■ ■ Taranii să-și decidă singuri viitorul Atenție Europa, sosesc românii! Șevardnadze a demisionat pentru a reveni la putere? în răcire începând din regiunile nordice. Cerul se va acoperi treptat la început în nordul, centrul și vestul țării, unde vor cădea ploi temporare și averse de ploaie însoțite izolat de descărcări electrice. Vremea azi: “Șmecheria și bașcalia au pl 1 î ajuns la conducerea țării” spus, în deschiderea mitingului, doamna Ana Blandiana. Poeta a mai afirmat că în România “șmecheria și bășcălia au ajuns la conducerea țării”, iar Justiția funcționează numai unde și când îi spune Puterea, în cazul în care în următoarele luni nu se va schimba nimic, Alianța Civică va cere partenerilor din Convenția Democratică din România să se retragă din Parlament. Interesant este că din partea AC și un al doilea membru marcant, ziaristul Petre Mihai Băcanu, a afirmat la microfon necesitatea retragerii din Parlament a Opoziției, lucru pe care nu l-am auzit niciodată, în nici o declarație publică, pe bazele unui reprezentant al partidelor din opoziția parlamentară. Dl Matei Brătianu, liderul Blocului Național Sindical (BNS), a subliniat faptul că sindicatele se află în prima linie a luptei împotriva corupției zi de zi și oră de oră. Liderul Sindicatului șoferilor, dl Iacob Palade, a chemat la soli­daritate sindicală: “Sindicaliști, nu vă bateți liderii, schimbați-i!” prognozând, totodată, eventualitatea unei greve generale. De altfel, de mai multe ori, participanții la miting au scandat “grevă generală!” După ce actorul Ernest Maftei l-a prezentat pe dl Emil Constantinescu ca pe un “președinte moral al tuturor românilor”, a urmat președintele Asociației “Dacă cinste nu avem, nimic nu suntem” - a parafrazat Dr. Bărbi în deschiderea mitingului de ieri organizat de Alianța Civică în Piața Revoluției. Au fost salutați de către cei prezenți domnii Ion Rațiu, Corneliu Coposu, Emil Constantinescu și Petre Mihai Băcanu, cărora li s-au scandat îndelung numele. “Unitatea de măsură a corupției este hrebenciucul!” - a fost unul dintre sloganurile cele mai apreciate sub semnul căruia s-a desfășurat mani­festația. “Poporul este întotdeauna acea parte a populației unei țări care înțelege și are curajul să spună ceea ce a înțeles” și nu un anumit număr de oameni, a “21 Decembrie”, dl Adrian Dumitrescu. în încheierea discursului domniei sale, acesta a spus: “simt și gândesc românește, ceea ce le doresc și guver­nanților”. Un moment deosebit a fost reprezentat de cuvântul dlui Ioan Vlad, liderul FSLIMS. Președintele sindicatului mecanicilor de locomotivă i-a rugat pe participanții la miting să le ierte acestora condițiile de călătorie uneori necorespunzătoare, dar să nu îi ierte pe cei care au mințit toată țara. Referindu-se la lozinca scandală - “Grevă generală”­­, dl Vlad a amintit că de la Palatul Cotroceni mecanicilor li s-a sugerat greva japoneză. (continuare în pagina 2) . BrefJ­­­­­­­r Măgureanu bis­­ereiști și securiști . A doua rundă în care raportul SRI “a fost comensurat” (vorba dlui Măgureanu) preț de opt ore a fost mai animată. Au intrat în dispozitiv tunurile tradiționale care, trăgând salvele obișnuite la adresa lui Ceaușescu și deplângând soarta-i crudă, au uitat că printre autorii procesului s-a numărat chiar cel a cărui “inteligență scăpărătoare” au elogiat-o acum. Firesc, de vreme ce e la putere. Pentru un om aflat “în ilegalitate”, dl Măgureanu s-a prezentat “la superlativ”. A reușit performanța de a interpreta cu profesionalism rolul unei instituții atât de complexată de trecutul vechii securități încât, judecând după prestația sa scrisă și orală, această a devenit o combinație între “o fată în casă” și un lot sportiv “în cantonament”. Răspun­surile dlui Măgureanu au evitat orice indiscreție asupra obiceiurilor casei, preferând adesea “anec­doticul” și “autocritica” neanga­­jantă. “Nebulozitatea acelor timpuri ne marchează”, a spus dl Măgu­reanu despre evenimentele din ianuarie-februarie 1990. S-ar zice că de atunci au trecut trei secole și nu trei ani. E adevărat că tot din cauză de “ceață” televiziunea le-a evitat atunci, dar iată că nebulozi­tatea atmosferică afectează și azi reumatismele SRL Dl Măgureanu și-a mai cerut scuze de câteva ori pentru că, neobișnuit cu serviciul de casă, a încurcat niște nume sau n-a știut pe cine “gardează personal”. Cum directorul S.R.I. părea complet desprins de cele lumești, dl Ioan Coja i-a recomandat insistent “să țină aproape de biserica ortodoxă” și să devină “mai dependent de Patriarhia Ortodoxă”. La ilegali­tatea în care se afla artistul emerit al SRI și al fermei de animale din Dolj, o recomandare ilegală în plus nici nu mai conta. Pe deasupra, recomandarea dlui Coja își are umorul ei involuntar. Există opinii care au semnalat de mult acest viciu de apropiere dintre cele două instituții, împins până la o “depen­dență benefică” ambelor părți. Cum era de așteptat, după terorismul fără teroriști și după corupția fără corupți, noul episod parlamentar a lansat spionajul fără spioni și extremismul fără extremiști. Avem extremism și de dreapta și de stân­ga dar n-avem extremiști. Doar liste de trădători executate la comanda clienților, precum văzătoarea cu patru plăci. “Agresiunea internaționalizată care vrea să iugoslavizeze România”, depistată de A. Păunescu a rămas anonimă, căci nu e dl Măgureanu fata în casă care să-i spună ce-a văzut. Finalmente ne-am ales și cu SRI fără securiști. Sereiștii fiind persoane noi care, deși nu fac nimic și nu știu nimic, reușesc să realizeze tot ceea ce ni se spune. Grație acestei instituții pline de “străvezime” putem vedea astăzi restaurația în toată splendoarea ei. Vorba dlui Măgurenu care, fiind “cam năucit”, a remarcat că “vântul bate dinspre dreapta”. De-aia se duce tot înspre stânga. _________Tia Șerbănescu 1 Adio, dar rămân cu voi Prima parte a ședinței parlamentare de ieri a fost afectată răspunsurilor date de dl Virgil Măgureanu la întrebările ce i-au fost adresate în scris de către toate grupurile parlamentare. Ca o caracteristică generală, sare-n ochi “diplomația” cu care directorul SRI a eludat orice precizare bazată pe argu­mente cât de cât la obiect, răspunsurile sale, subliniate sistematic cu o cinică și abil plasată “mea culpa”, neclarificând, de fapt, nici una din chestiunile importante ridicate de parlamentari. Acest lucru a fost de altfel subliniat și în luările de cuvânt ulterioare intervenției directorului SRI Dintre răspunsurile “remarcabile” ale dlui Măgureanu, am reținut: col. Rogojanu, fost colaborator al gen. Iulian Vlad, este menținut în cadrul­ SRI nu în domeniul informației, ci la Departamentul analize și sinteze (fapt pentru care dl Măgureanu și-a cerut scuze, considerându-și propriul răspuns ca nesatisfăcător). Constantin Horobeț, fost secretar de partid în jud. Satu Mare, angajat în 1990 ca director adminis­trativ al SRI, nu a fost destituit din funcție pentru că cei care au cerut acest lucru nu au venit cu dovezi împotriva acestuia; răspun­zând României Mari, dl Măgureanu a confirmat că există o proliferare a traficului ilegal de armament, dar nu atât pe granița de nord-vest a țării, cât mai ales pe cea din nord-est; informatorii care au spionat partidele s-au predat de bunăvoie SRI-ului: “n-am avut știință că-l gardam personal pe C.V. Tudor, în schimb, trebuie să vă spun că lista celor care au făcut și fac obiectul protecției noastre e mult mai lungă și este extinsă pe tot spectrul politic, fără ca noi să percepem taxă pentru aceste servicii”; SRI a furnizat date pentru instrumentarea procesului comunismului, “în legătură cu care personal mă simt vinovat că nu s-au obținut succese”; “cazul Drăghici este o nereușită a noastră, dar noi nu avem abili­tatea de a-1 fi împiedicat să părăsească țara”; consilierii prezidențiali Pancea și V. Ionel nu sunt agenți KGB, articolele apărute în presă pe această temă consti­tuind calomnii grave care ar trebui să ducă direct la tribunal; în 1991, SRI cuprindea numai 20% din efectivele fostei Securități; “nu ne ocupăm cu dezinformarea și, chiar dacă o facem uneori, nu e vorba de o tactică deliberată, ci de cazuri când suntem noi înșine induși în eroare”; din decembrie ‘89 până în martie ‘90, serviciile de infor­mații au fost într-un soi de cantonament, adică n-au funcționat; pot exista anumite servicii de informații care acționează para­lel cu SRI-ul. Fără pauză, a urmat a doua rundă de dezbateri, partidele politice exprimându-și opinia în legătură cu prestația directorului SRI Astfel, dl Victor Babiuc PD(FSN) a remarcat faptul că raportul conține multe generalități, dar și cazuri de depășire a atribuțiilor de către SRI sau de atribuire a unor cazuri pe care, în realitate, nu acest serviciu le-a rezolvat (cazul ambasadei somaleze). Dl Babiuc a exemplificat cu aprecierile SRI din raport referitoare la actele de corupție, furturile de mașini, contractele de import-export, crima organi­zată, toate aceste aspecte ce privesc Poliția, Procuratura și Garda Financiară, în schimb, a adăugat dl Babiuc, în raport nu se face nici o referire la contractul Petromin-Forum Maritime. Dar în raport apar date privind activitatea unor judecători, procurori, avocați și notari, ceea ce dovedește că SRI continuă practica fostei Securități de a controla justiția. în încheiere, dl Babiuc și-a manifestat nemulțumirea față de lipsa de echidistanță politică a SRI, arătând că în raport apar aprecieri negative la adresa investițiilor străine, a proprietății particulare, chestiuni care sunt de competența executivului și a partidelor politice. (continuare în pagina 2) Bucureștii vor sprijini Chișinăul Ținând cont de interesele reciproce și de dezvoltarea relațiilor frățești, Primăria orașului Chișinău - reprezentată de dl Nicolae Costin - și Consiliul Local al Municipiului București - reprezentat de dl Crin Halaicu - au semnat ieri, 14 sep­tembrie, la Primăria Capitalei, un proto­col prin care se prevede: • extinderea legăturilor directe între unitățile de profil privind livrarea de mărfuri cu destinație tehnico-productivă și de larg consum; • crearea și sprijinirea de societăți și asociații economice comune; • mij­locirea organizării de întâlniri de lucru­­ între unitățile economice partenere; • sprijinirea unităților industriale care doresc să fondeze bănci comerciale,­­ fonduri de investiții, camere de comerț și­­ firme de consultanță; • dezvoltarea­­ legăturilor directe dintre organizațiile­­ științifice și sprijinirea centrelor de afa­­­­ceri și a manifestărilor expoziționale; “ • valorificarea tradițiilor istorice și a­­ legăturilor culturale dintre orașele Chișinău și București; • consolidarea bugetelor locale și privatizarea socie­tăților comerciale. • Cele două primării doresc, de aseme­nea, să sprijine promovarea în mass­­media a subiectelor din domeniul econo­miei, științei, culturii și a activităților sociale din cele două orașe. Dl Crin Halaicu a spus că “prin acest ajutor de urgență, solicitat Guvernului României de către Primăria Capitalei, se dorește ținerea în funcțiune a serviciilor comunale din orașul Chișinău”. Dl Nicolae Costin, primar al Chișinăului, a explicat presei că “acest ajutor pentru trecerea iernii nu convine deloc forțelor imperiale și pro-imperiale care încearcă să blocheze Chișinăul și care doresc să folosească această situație de criză pentru a readuce republica din nou în­­tr-un stat sovietic”. Alexandru Traduc Dl Nicolae Costin Dl­orin Halaicu Acordul de la Washington a căpătat greutate Dan Spanify Acum, după stingerea ultimelor ecouri ale fastuoasei ceremonii de semnare a docu­mentului de la Washington, domnește, parcă, o altă atmosferă în climatul politic internațional. Greutatea conferită de solemnitatea momentului și mai ales de abundența personalităților de rang înalt au completat un tablou care se poate concretiza într-un adevărat mesaj pentru întreaga lume: voința noastră, a părților implicate și a celor cu rol de sponsor, este ca în Orientul Mijlociu să fie pace. Și de ce nu? Pacea în zonă s-ar putea dovedi, până la urmă, profitabilă chiar și pentru ruși. Satisfacția afișată luni, în capitala Statelor Unite, de către șeful diplomației ruse, Andrei Kozîrev, vine și ea în sprijinul păcii, în afară de asta. Administrația americană consideră interesele sale în zonă de o importanță aproape vitală, astfel încât s-a declarat gata să facă tot ceea ce este necesar pentru a elimina orice obstacol sau asperitate care ar interveni pe drumul către o pace stabilă între israelieni și arabi. Mâna întinsă de Statele Unite către cei care ar ajuta la îndeplinirea acestui plan se poate traduce și printr-un avertisment lansat către cei care ar încerca să-l împiedice. Oficialitățile de la Washington consideră că, în cazul în care autonomia palestiniană va funcționa, aliații occidentali se vor găsi într-o poziție mult îmbunătățită în Orientul Mijlociu. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, odată creată o pace durabilă în zonă, ea va fi generatoare de bogății și dezvoltare economică. In orice caz, marea realizare - din punct de vedere strategic - a semnării actului de la Washington o constituie dobândirea unui aliat în politica pentru pace, în persoana juridică a Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Astfel, au fost scoase în afara legii toate celelalte organizații fundamentalist-extremiste. Odată angajați pe drumul care a început luni la Washington, Rabin și Arafat vor trebui să demonstreze viabilitatea politicii lor și, ca urmare, ar putea depune chiar eforturi conjugate pentru eliminarea oricărui adversar. (continuare în pagina 8) Rabin și Arafat pornesc pe drumul păcii, străjuiți de Administrația SUA BNR a dat publicității raportul anual al FMI Ieri dimineață, la Banca Națională a României a avut loc un briefing în cadrul căruia reprezentantul permanent la București al Fondului Monetar Inter­național, dl Josua Green, a prezentat Raportul Anual al FMI pentru anul 1993. Raportul Anual al FMI constituie una dintre cele mai bune surse de documen­tație pentru specialiștii din domeniul economic, în special pentru cei din cer­cetare, care pot găsi aici o analiză detaliată a evoluției economiei mondiale și a perspectivelor de dezvoltare economică a statelor lumii. Cu prilejul prezentării Raportului Anual al FMI, dl Green a expus obiectivele Fondului Monetar Interna­țional, care, așa cum se știe, este unul dintre principalii sprijinitori ai țărilor confruntate cu dificultățile restructurării sistemelor lor economice, în anul financiar încheiat în 30 aprilie 1993, FMI și-a mărit numărul membrilor de la 157 la 177, existând cereri și din partea altor state de a adera la această importantă instituție financiară interna­țională. România este membră a FMI din anul 1972, dar până în urmă cu un an izolarea la care o condamnase regimul dictatorial a făcut ca dialogul dintre FMI și opinia publică românească să nu se poată desfășura. Tocmai din acest motiv, prezentarea și în 1993 a Raportului Anual al mass-mediei din România constituie, indiscutabil, un eveniment deosebit. Materialele documentare puse la dispoziția presei de către FMI, cu prilejul acestui briefing, necesită o analiză mai atentă în vederea prezentării lor, motiv pentru care cititorii vor putea afla amănunte supli­mentare în paginile economice ale ziarului nostru numai în zilele următoare. Alexandru Tașnadi Sitii

Next