Cotidianul, decembrie 1997 (Anul 7, nr. 279-301)

1997-12-04 / nr. 282

Adrian Cucu, comisar șef al Gărzii Financiare, acordă în pag. 5 ultimul său interviu în această calitate. Miercuri seara, în cadrul COCO, s-a decis ca BANCOREX și Garda Financiară să fie atribuite PD. Pentru funcția de comisar șef al Gărzii Financiare, PD îl va nominaliza pe Mircea Boulescu, iar la BANCOREX, pe Bogdan Baltazar / Foto: O.T. Interviu cu un ministru fără minister Valentin Ionescu: “Nu are sens să menținem ceva sub controlul statului” . Domnule Valentin Ionescu, au­ fost numit ministru la un minister care nu există încă. Cum se va rezolva această situație? Situația se va rezolva o dată cu adoptarea în pachet a legii unice a priva­tizării, a regulamentului de aplicare a aces­tei legi și a hotărârii de Guvern prin care se organizează acest minister al Priva­tizării. O hotărâre de Guvern trebuie emisă în executarea unei legi și, după părerea mea, hotărârea de organizare și func­ționare a noului minister trebuie să apară ulterior legii sau concomitent cu ea, pentru că trebuie dezbătute în aceeași ședință de Guvern. Agreați proiectul de lege al privatizării propus de Banca Mondială, care elimină controlul justiției în procesul privatizării? Așa ceva nu se poate, pentru că există un cod de procedură civilă și o lege a contenciosului administrativ în baza cărora, la ora actuală, se fac anumite contestații, cât timp FPS are un statut juridic de instituție publică cu vocație comercială. Deci nu pot fi eliminate aceste contestații și nici nu ar fi democratic să fie. Ceea ce se poate face este să asigurăm o transparență a tranzacțiilor, mă refer la negocierile pe care FPS le face, astfel încât publicul să fie informat asupra a ceea ce se negociază acolo, cu excepția datelor ce se consideră secret comercial. în al doilea rând, dacă vânzările s-ar face pe piața secundară de capital, unde există niște reguli clare de evitare a manipulării preturilor, care să asigure transparenta unei tranzacții, cred că lucrurile ar fi mult ușurate. Deci metode tehnice pentru a se evita aceste situații de contestări există. Se are în vedere deci eliminarea negocierilor directe cu investitorii? Nu, pentru că sunt situații în care priva­tizarea se face cu un investitor strategic și atunci e normal să utilizezi ca metodă de privatizare negocierea directă. Dar nu trebuie ignorate celelalte metode de priva­tizare, cum ar fi vânzarea prin ofertă publică, care nu operează decât pe piața secundară de capital. Ce vă propuneți în privința strategiei de privatizare a regiilor autonome? Programul de restructurare și privatizare a regiilor trebuia inclus într-o strategie generală de privatizare, care nu privește doar regiile autonome ci și societățile comerciale din diferite sectoare de activi­tate (turism, industrie etc.). Atunci, restructurarea regiilor va face corp comun cu această perspectivă generală a priva­­tizarii și restructurării. Va trebui deci să lucrăm cu Ministerul Industriilor, care concentrează cea mai mare parte a regiilor. Din punctul meu de vedere, ele trebuie transferate la FPS, ca să existe o unică instituție care ia decizia privatizării socie­tăților rezultate din transformarea regiilor, în ce proporție ar trebui privatizate aceste regii? Cât din acțiuni să rămână sub controlul statului? Nimic. Din punctul meu de vedere, nu are sens să menținem ceva sub controlul statului. Nici în domeniile strategice? Dacă sunt societăți comerciale de interes strategic, ele pot fi privatizate cu investitori de portofoliu, pe piața de capi­tal. Si mă refer la Romgaz, Societatea Națională de Petrol, mari societăți care dețin un monopol virtual pe o anumită piață. Acestea nu pot fi vândute unui investitor strategic român sau străin. Trebuie să asiguri un acces larg la privati­zare, pentru că altfel nu mai respecți niște reguli de concurență pe piața respectivă, practic ai omorât piața dacă procedezi așa. Nu mă refer doar la aspecte care țin de securitatea națională. Din punct de vedere tehnic, monopolul pe o anumită piață distruge acea piață. Or, aceasta se poate întâmpla dacă apelezi numai la investitorii strategici. Cum credeți că veți colabora cu Ministerul Reformei? Nu se vor supra­pune competențele? Nu are cum să se producă pentru că Ministerul Privatizării va acoperi un domeniu mult mai mic decât Ministerul Reformei; în plus, acesta are rolul de a elabora strategia națională de dezvoltare în care va include și strategia de privati­zare. Care va fi structura noului minister al Privatizării? Părerea mea e că trebuie să existe un Departament de strategii și de control în procesul de privatizare, un departament de restructurare și un departament de relații publice, în privința întreprinderilor mici și mijlocii, cred că de acestea trebuie să se ocupe Ministerul Reformei. De asemenea, cred că ARD-ul și FPS-ul trebuie să aibă legătură directă cu Ministerul Privatizării. Ce înseamnă legătură directă? Vor fi subordonate, incluse în structura Minis­terului? Lăsați-mă să vă dau răspunsul la momentul potrivit în privința FPS-ului. Oricum, cred că ARD trebuie să fie în subordonarea Ministerului Privatizării. Ce părere aveți despre ultima variantă a legii privatizării, publicată recent în presă? Din punctul meu de vedere, nu cores­punde sub aspect tehnic legislativ modul în care este structurat și redactat proiectul de lege. Nu respectă un anumit limbaj juridic. Se prevede că FPS are atribuții de reglementare, ceea ce e inadmisibil din punct de vedere al statutului său juridic. Ce este FPS? Instituție publică sau soci­etate comercială? După definiția care există actualmente în lege, este o instituție publică cu vocație comercială, dar după rolul pe care-l îndeplinește nu are cum să fie autoritate de reglementare și în același timp să se exercite și un autocontrol. Așa ceva nu se poate. A consemnat Roxana Mihalache Corneliu Turianu: “Sunt surprins ce-i drept, fără rautate vă spun, de ascensiunea dlui Valentin Ionescu. Nu-i reproșez nimic, dar după știința mea a terminat în 1990 facultatea. Iertați-mă, dar atunci vă împrumut cu toată dragostea studenții mei de la Hyperion și pe cei de la Institutul Național de Magistratură și schimbăm Guvernul. Sigur, n-am ce-i reproșa. Nu-l cunosc. Dar mi se pare aberant să folosești acum niște oameni fără experiență. Ce înseamnă aia oameni în formare? Noi n-avem timp de formare. Noi nu facem experimente. Noi avem timp de oameni foarte versați în meserie.” (interviu cu Corneliu Turianu în pag. 2)1 Foto: R. V. Bref Infidel Procedura de audiere și validare în Parlament a noilor miniștri, prin care cabinetul Ciorbea a dorit să evite obiceiurile cabinetului Văcăroiu de a se remania pe de lături, a stârnit obiecții din partea PDSR care, consi­­derând-o “neconstituțională”, s-a retras de la vot, nu înainte de a participa la tradiționalul război verbal cu actuala putere. Dl Iliescu s-a bătut chiar peste obraz în timpul discursului, ceea ce l-a făcut pe dl Ciorbea să le arate cu dege­tul pedescriștilor petele de pe propriile fete. “Chestiunea” care “a deranjat” PDSR, în opinia lui Năstase, “este că de fiecare dată trebuie să observăm cum mușchii coaliției majoritare vor să genereze noi cutume”. Ideal ar fi fost, probabil, ca mușchii coaliției să se fixeze pe oasele vechilor cutume­­ dar, din nefericire, invitat de “Antena 1” să arbitreze asupra constituționalității cutumelor, dl Antonie Iorgovan a declarat că ambele serii sunt nule. Potrivit dlui Iorgovan, “noi suntem într-un lanț de proceduri neconstituționale, iar dl Năstase, când au fost ei la guvernare au dat tonul acestor proceduri neconstituționale. Năstase, între prim-ministru si miniștri, a agățat o categorie de miniștri moț și moțul ăla a fost conti­nuat de moțul Ciorbea”. în fine, cu moțul pe moțuri călcând, viata merge înainte. Nici faptul că dl Daniel Dăianu - noul ministru de Finanțe - a recunoscut că a fost ofițer DIE n-a mai constituit, ca-n alte dăți, stupoare. Lumea s-a obișnuit cu deviza “nihil sine DIE” și cu faptul că epoleții constituie un accesoriu inevitabil în garderoba manechinelor politice. Revenind însă la hainele obișnuite, dl Corneliu Turianu a preluat ideea președintelui Constantinescu, conform căreia demnitarii trebuie să aibă salarii reprezentative: “Nimeni, nu cred, elec­toratul, cele 23 de milioane, n-ar vrea să vadă un senator sau deputat umblând desculț sau venind prost îmbrăcat”. Asta cam asa este, dar sperăm că nici dnii Constantinescu și Turianu n-ar vrea să vadă electoratul umblând desculț sau prost îmbrăcat pe stradă. Pentru ca populismul să fie cât mai ridicol, dl Turianu l-a citat pe Fidel Castro care, aflat la masă într-un hotel din Paris, “a declarat că el soli­cită fasole fără câmati fiindcă se află acolo pe banii poporului cubanez”. Din acest motiv, poporul român, care se află aici pe banii poporului român, a renunțat chiar si la fasole preferând câmatii de ceai. Tia Șerbănescu á Ion Diaconescu: “Da, Ciorbea va fi vicepreședinte” Este PNȚCD nemulțumit de numirea unor tehnocrați în Cabinet, care vor trebui susținuți de partid? Câtuși de puțin, noi chiar am sugerat aceste numiri. Deci nu au fost sugerate de Cotroceni? Nu, nu ... Bine, dar totuși această formulă a Cabinetului a apărut peste noapte și numai în urma consultării avute cu președintele. Când faci orice acțiune importantă, consulți toate partidele, primul-ministru, președintele țării, conducătorii Parla­mentului, aceștia sunt factorii de putere. Nimeni nu are puterea de unul singur să facă cum vrea el. Te consulți cu toți și adopți o soluție comună. Considerați că acest Cabinet va dina­miza reforma? Noi am depășit faza dureroasă a reformei, deci anul care vine considerăm că va fi unul mult mai bun ca acesta, prin evoluția normală a reformei, a întregului proces. Iar miniștrii noi care au apărut sunt niște personalități care își vor aduce contribuția la acest lucru. Așteptați ca noii miniștri pe care par­tidul dvs. îi susține să facă politica PNȚCD, le veți cere acest lucru? Nu există politica PNȚCD sau a libe­ralilor, există politica coaliției. Va primi vineri premierul Ciorbea funcția de vicepreședinte al PNȚCD sau va fi numit președinte, dvs. urmând să deveniți președinte de onoare, așa cum se aude? Da, va deveni vicepreședinte. Cât despre faptul că eu ar urma să devin președinte de onoare, numai Congresul partidului poate opera o asemenea schimbare. (Andreea Pora) * Dosarul Daniel Dăianu Daniel Dăianu a declarat că nu va funcționa ca un politician: “Eu nu vin cu agenda unui partid. Nu eu am solicitat această funcție, de ministru de Finanțe. Am fost solicitat pentru ea. Eu n-am pus condiții. Atât am spus, rămân independent, vin cu pregătirea și cunoștințele pe care le am și voi vrea să fac ceea ce pot”. Dăianu s-a pronunțat pentru reducerea impozitului pe salariu și pe profit (în special pe profitul reinvestit în activități productive), subliniind că aceasta “nu trebuie amânată, ci făcută cu inteligență și cu calcularea efectelor, pentru a nu provoca o explozie a deficientului bugetar”. El s-a arătat însă mult mai rezervat în privința introducerii impozitului pe venitul global, care, în opinia sa, ar mai trebui amânată: în ceea ce privește protejarea investitorilor autohtoni, Dăianu a declarat că Legea investițiilor nu trebuie să opereze nici o discriminare între aceștia și investitorii străini. Fără să intre în politicile altor ministere, Daniel Dăianu și-a permis să critice metoda lichidării întreprinderilor pe bază de liste, ba chiar și modul de alcătuire a acestora,afirmând că “este o eroare judecarea întreprinderilor după datorii și nu după viitor”. (L.C.) Ultimele declarații ale noului ministru de Finanțe, Daniel Dăianu, au stârnit nemulțumirea și îngrijorarea liberalilor. Cu numai două ore înaintea votului ce trebuia acordat noului Cabinet, Dăianu a fost convocat în fața grupurilor parlamentare PNL pentru a lămuri chestiunea “indepen­dentei” și a afirmațiilor privind reducerea fiscalității și “inoportunitatea introducerii impozitului pe venitul global”. Liberalii păreau hotărâți să nu-l voteze pe Dăianu, deci, implicit, întreaga listă a Cabinetului remaniat, dacă lucrurile nu vor fi clarifi­cate. Timp de o oră, lui Daniel Dăianu i s-a explicat că acest mariaj de conjunctură, în care numai una dintre părți se consideră independentă, nu poate funcționa fără stabilirea unor reguli. Astfel, Dăianu va fi chemat la toate ședințele Biroului Permanent Central al PNL, pentru “consultări”. “Sigur, fără să-i impunem anumite măsuri, dânsul trebuie să se consulte permanent cu colaboratorii liberali din Ministerul Finanțelor, cu conducerea partidului, pentru găsirea acelor soluții care să corespundă politicii noastre și angaja­mentelor pe care ni le-am luat față de elec­torat”, a declarat Mircea Ionescu-Quintus. Președintele PNL susține că Dăianu a plecat “lămurit” de la întrunirea ad-hoc și că, oricum, domnia sa are o viziune libe­rală și deci lucrurile vor merge bine. Dincolo însă de optimismul afișat oficial, în partid nemulțumirile sunt mai mari ca niciodată. In primul rând, spun surse din PNL, partidul a fost pus într-o situație jenantă prin faptul că, la numai o zi după ce se anunțase cu surse și trâmbițe numele lui Rentes ca ministru de Finanțe, le-a fost practic băgat pe gât, via Cotroceni, Daniel Dăianu. In al doilea rând, este vorba de faptul că noul ministru susținut de PNL a lucrat pentru fosta Securitate, fapt recunos­cut de acesta încă din 1990. Acest lucru, spune Mircea Ionescu-Quintus, nu este un secret, iar partidul nu este curios să cunoască dosarul lui Daniel Dăianu, deoarece “noi știm ce a făcut dânsul”. De unde? “Din alte surse”, a replicat Mircea Ionescu-Quintus. Aceste “alte surse” ar putea fi chiar SRI, după cum a declarat premierul Victor Ciorbea, lăsând să se înțeleagă că Daniel Dăianu a fost deja verificat. Ciorbea a mai spus că susține în continuare Punctul 8 de la Timișoara, dar cazul în speță nu are legătură cu acesta. “Până la proba contrarie, nu se pune problema de a-i limita lui Daniel Dăianu exercitarea în vreun fel a dreptului de a face parte din echipa guvernamentală”, a declarat Ciorbea. Proba contrarie ar putea apărea însă numai după votarea mult­­întârziatei Legi a accesului la dosarele Securității și numai dacă se va cere dosarul lui Daniel Dăianu. Victor Ciorbea a declarat că după apariția legii va cere acest dosar, dar că în tot cazul “serviciile secrete au confirmat deja faptul că dânsul a făcut parte din aceste structuri”. Ca și Mircea Ionescu-Quintus, premierul Ciorbea a pus accentul pe faptul că Daniel Dăianu se numără printre puținii care au avut curajul de a recunoaște acest lucru. Rugat să comenteze discuțiile purtate astăzi cu grupurile parlamentare PNL, Daniel Dăianu s-a limitat la a declara că nu vrea “să pună gaz peste foc”. Andreea i Iliescu despre bilanțul Ciorbea domeniile. Un an greu, cu căderi, a fost cel de după revoluție. Căderile au durat până în 1993. Atunci totul s-a datorat unor cauze obiective. Dar după 1993 a început urcușul. Dar căderile din ultimele zece luni sunt fără precedent. Având în vedere această situație, nu este normal să vii cu o asemenea apologie. Repet, care bilanț?” (L.Gheorghiu) Curtea de Apel București a respins, joi, contestația lui Dumitru Puzdrea față de hotărârea luată de municipalitate în privința demolării Complexului en-gros “Universal G / D”. Hotărârea instanței poate fi contestată în termen de 15 zile, la Curtea Supremă de Justiție. Consiliul General al Municipiului București a emis Hotărârea 164/1997, potrivit căreia Complexul en-gros “Universal G / D”, al cărui patron este Dumitru Puzdrea, urma să fe demolat. (Mediafax) “Care bilanț? Ceea ce a prezentat dl Ciorbea este un fel de eseu gazetăresc. O fabulație suprarealistă, un material triumfalist, pigmentat cu săgeți la adresa vechii guvernări, a moștenirii trecutului etc. Era cazul ca, după un an pe care toată lumea l-a văzut ca fiind catastrofal, să fie făcută o prezentare realistă, să fie arătate căderile fără precedent din toate Senatorul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a acceptat să apară, ieri, ca martor al apărării în procesul “Miron Cozma - septembrie 1991”, proces în care liderul minerilor este judecat, în stare de arest, pentru infracțiunea de subminare a puterii de stat, înainte de a fi audiat senatorul Vadim Tudor, Miron Cozma a cerut instanței o pauză, în care s-a îmbrățișat cu “tribunul” și au schimbat câteva vorbe. Deși martorii sunt admiși numai dacă au participat la eveni­mente, instanța, clemență, a acceptat ca mărturie psihanalizarea eveni­mentelor, aflate de C.V. Tudor din presă sau de la diverse persoane. Dl Vadim a declarat că nu a fost în stradă în septembrie 1991, pentru că nu-i plac violențele. După părerea sa, Miron Cozma a fost arestat din două motive: primul a fost răzbunarea lui Petre Roman, ajuns al doilea om în stat, iar cel de-al doilea motiv l-a reprezentat progra­mul noii Puteri de a disponibiliza 90.000 de mineri. Cu Miron Cozma în fruntea minerilor, nu se reușea “distrugerea industriei extractive în folosul Germaniei, unde la putere se află tot un partid creștin-democrat”. Dl Vadim a declarat că i-a spus și președintelui Emil Constantinescu că Miron Cozma nu trebuia arestat, ci decorat pentru că a dat jos Guvernul Roman, un guvern corupt și care sfida necazurile economice ale cetățenilor. Martorul a susținut că și puterile străine doreau eliminarea lui Petre Roman. Această ipoteză i-a fost întărită martorului într-o discuție cu un reprezentant al presei americane de origine română, care i-a relatat ce a aflat de la oficialitățile americane, și anume că James Baker i-a cerut lui Petre Roman lista cu KGB-iștii din guvernul său, iar acesta a refuzat să i-o dea. Vadim alături de Cozma k Parlamentul a adoptat ieri cu 277 de voturi pentru și 124 împotrivă Hotărârea privind modificarea componenței Guvernului Ciorbea. Au fost validați prin vot secret, cu bile, toți cei nouă miniștri. întrucât votul era secret, parlamentarii PDSR au avut grijă să anunțe dinainte că vor vota împotrivă și au caracterizat trecerea miniștrilor prin plen drept un demers neconstituțional. Lucrările Parlamentului s-au transformat de fapt într-o dispută aprigă între Victor Ciorbea și PDSR. Asta deoarece PRM a fost surprinzător de blând, C.V. Tudor compătimindu-i chiar pe noii miniștri (“niște oameni de calitate sacrificați”, “Daniel Dăianu n-ar putea face nimic nici dacă ar fi Daniel Sihastru”) (amănunte în pag. 2) . Foto. R.V. Comitetul de Conducere al PNȚCD, programat astăzi, îl va consacra pe Victor Ciorbea ca vicepreședinte al partidului. Ședința acestui for de conducere, plasată după anunțarea și validarea noilor miniștri ai cabinetului Ciorbea, va fi deschisă de președintele Ion Diaconescu, care va prezenta raportul politic, și de primul- , ministru, care va face public raportul asupra guvernării. Articolul 276 al Statutului PNȚCD permite ca, în cazuri excepționale, personalități ale vieții publice să fie cooptate în forurile de conducere prin hotărârea Comitetului. (Mediafax) Bivolaru a fugit? Gavril Dejeu a declarat ieri că deține infor­mația că deputatul PDSR Gabriel Bivolaru a plecat, ieri, la ora 7.00 dimineața, cu o cursă KLM în direcția Amsterdam, prezentând la Punctul de Trecere a Frontierei un pașaport diplomatic. Știrea a provocat multă vâlvă întrucât deputații vor vota săptămâna viitoare ridicarea imunității parlamentare a lui Bivolaru. Ieri seară, în jurul orei 19.30, la redacție s-a primit un fax semnat Gabriel Bivolaru în care acesta anunța că este plecat la Londra “pentru a fi consultat de un specialist în chirurgie plastică (...) ca urmare a acciden­tului suferit”. “Voi reveni în țară în cursul zilei de sâmbătă sau duminică și voi sta la dispoziția mass-media pentru orice lămuriri suplimentare”, se precizează în scrisoare. Menționăm că în fax nu este indicat locul și numărul de la care a fost trimis. Gavril Dejeu a declarat, joi, că a cerut Parchetului General să-i interzică lui Bivolaru să părăsească țara, deoarece această măsură nu este în contradicție cu art. 69 din Constituție, referitor la imunitatea parlamentară. Pașaportul poate fi retras în cazul în care posesorul este învinuit sau inculpat într-o cauză penală. Parlamentarii PDSR, care l-au condus, de curând, cu alai, pe Bivolaru la Parchetul General și care s-au opus primei tentative de ridicare a imunității deputatului în cauză, s-au simtit, ieri, cu “musca pe căciulă”. Ion Iliescu ne-a declarat, după ce a îmbrâncit un ziarist: “Noi nu l-am luat niciodată în brațe pe Bivolaru (...). Noi i-am sugerat lui Bivolaru să se retragă din Parlament”. Adrian Năstase a refuzat să facă orice fel de declarații, arătându­­se enervat de insistențele ziariștilor. “Lăsați-ne dragă în pace cu Bivolaru!”. Majoritatea parla­mentarilor PDSR considerau că Bivolaru este doar plecat și nu fugit, însă, fostul ministru de Interne Doru Ioan Tărăcilă considera că “Bivolaru a fugit”. (A.D., L.C., G. A.) Valeriu Stoica: “Numirea noilor miniștri este constituțională” “Procedura este constituțională. Legea prevede că Guvernul trebuie să aibă votul de încredere al Parlamentului, în măsura în care remanierea nu ar trece prin Parlament, ci ar fi o operație juridică, rezolvată numai prin interme­diul premierului și al președintelui, s-ar «ocoli» acest text constituțional. Câtă vreme am fost în opoziție, noi am susținut tot timpul acest lucru. Ar fi o dovadă de inconsecvență ca acum, când suntem la putere, să încercăm să ocolim Parlamentul. Este o rațiune de ordin constituțional, dar și de ordin politic. (...) Dacă remanierile n-ar ține seama de preve­derea constituțională, ar însemna ca pe calea remanierii să se poată schimba în întregime un guvern, fără ca Parlamentul să fie consultat. Or, lucrul acesta mi se pare inadmisibil. Rațiunea de ordin politic­ este nevoie ca Guvernul să aibă sprijinul politic al majorității parla­mentare, iar singura modalitate prin care acest sprijin se poate exprima este votul dat de Parlament, nu numai cu ocazia constituirii Guvernului, dar și cu prilejul oricărei remanieri”. Mihaela Bengulescu în finalul depoziției, dl CV Tudor a solicitat instanței “eliberarea lui Miron Cozma, care va însemna un balon de oxigen pentru proletariatul român”. După audiere, dl Tudor ne-a declarat: “Miron Cozma este nevino­vat, alții au stat în spatele acelei mine­­riade. în privința implicării KGB în deturnarea acestei mișcări de protest, eu cred că e cazul ca serviciile secrete românești să spună tot ce știu, pentru a se preîntâmpina asemenea feno­mene. Adrian Severin se referea, în dezvăluirile sale, în primul rând la Petre Roman...” Ondine Gherguț

Next