Cotidianul, martie 1998 (Anul 8, nr. 49-74)

1998-03-02 / nr. 49

PAGINA 3 Reforma a devenit nu­mit Interviu cu dl George Cojocaru, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București _____________________ Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București este o organizație neguvernamentală, de utilitate publică, cu caracter autonom, având drept scop promovarea comerțului și industriei românești pe plan intern și extern, și spri­jinirea intereselor comercianților români în raporturile cu autoritățile din țară și cu organismele specializate din străinătate. Camera de Comerț și Industrie București a fost înființată în temeiul legii votate și promulgate la 30 septembrie 1864, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și a intrat în funcțiune în 1868, în timpul domniei Regelui Carol I, în 1900. România se număra printre primele 20 de state industri­alizate ale lumii, înainte de cel de-al doilea război mondial, în România funcționau circa 65 de Camere de comerț. In 1949, toate Camerele de comerț din țară au fost desființate prin Decretul nr. 47/1949, cu excepția Camerei de Comerț și Industrie din București, ale cărei proprietăți au fost naționalizate, în ianuarie 1990, s-a înțeles că procesul de trecere la economia de piață nu poate începe fără reconstruirea din temelii a Camerei de Comerț. Parlamentul provizo­riu a adoptat în unanimitate Decretul-Lege nr. 139 din 11 mai 1990 privind Camerele de Comerț și Industrie din România. Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București acționează, conform legii, atât în calitate de Cameră de Comerț și Industrie a Bucureștiului și a Județului Ilfov, cât și de Cameră Națională. Motto: “Oaia se tunde și nu se jupoaie, dacă vrei să ai lână tot timpul” Reporter. Domnule președinte. Camera de Comerț și Industrie este cunoscută publicului larg, în princi­pal, prin intermediul uneia dintre societățile sale, ROMEXPO. Ce reprezintă ROMEXPO pentru Camera de Comerț? George Cojocaru: Logic vorbind, noi avem dreptul să ne constituim societăți care reprezintă interesul național. ROMEXPO este a țării... Sincer vă spun, sunt puțin necăjit pentru că ROMEXPO, Complexul Expozițional, merita o mai mare atenție. La cheltuielile pe care le suportăm cu acest complex am fi meritat o scutire de taxe vamale. Dacă aducem o instalație de aer condiționat pentru un pavil­ion, nu o facem în interes personal. Este imaginea României, este vitri­na noastră... Rep.: Nu ați găsit înțelegere la forurile de resort? G.C.: Ce poți să faci din sărăcie?! Ne-am descurcat totuși. Toată lumea vorbește despre câștigul Camerei de Comerț, unde îl reinvestim? Simplu, în moder­nizarea acestui Complex. Până și dușmanii noștri trebuie să recunoască transformarea survenită din 1990 încoace. O altă societate a Camerei de Comerț este ROMIM­­­ENT, care se ocupă cu protecția proprietății industriale și a mărcii. Dividendele obținute de aici se redistribuie. Din acești bani susținem un ziar al nostru, pe care îl distribuim gratuit, inclusiv chel­tuielile poștale. Din aceleași surse de finanțare ne construim viitorul sediu, suportăm cheltuielile unor seminarii etc. Rep.: Domnule președinte, care este situația centrelor de afaceri românești din străinătate? G.C.: în condițiile în care ambasadele externe ale României au un personal redus și consilierii comerciali se ocupă numai cu informațiile la nivel macro, cineva trebuie să aibă grijă și de oamenii de afaceri români. Dacă ar fi străini, lucrurile ar sta altfel. Omul de afaceri din străinătate, care vine în România, primul gest, își închiri­ază o mașină, se duce la “Intercontinental” - nu îl intere­sează că îl costă 250 S, nu îl intere­sează cât este baremul —, p­une mâna pe telefon, își caută firmele... Nu îl interesează valoarea convorbirilor, știind că nu există riscul de a nu i se deconta... își găsește partenerul și încheie afacerile. Sau se duce la Camera de Comerț și își ia de acolo toate afa­cerile... Omul de afaceri român are alt stil: el vrea să-l iei de la aero­port, să-l duci la hotel— care să fie în barem să-i aranjezi întâlnirile, să-l însoțești, să-i traduci (în cele mai multe cazuri!). Dar nu este vina lui. Eu nu vreau să-l blamez. Noi nu avem încă oamenii de afa­ceri clasici. Pe noi ne procupă această idee, de a face reprezentanțe ale Camerei de Comerț în străinătate. Am început deja. Am stabilit cu FPS, care are aceleași interese în consti­tuirea unor centre de­ afaceri în străinătate, pentru promovarea politicii de investiții­ privatizare. Pe de altă parte, aceleași interese le are și Ministerul Comerțului. Omul pe care îl are la ambasadă și care este subordonat, în întregime, Ministerului de Externe nu are posibilități financiare. între noi trei am ajuns la o înțelegere pentru a contribui la deschiderea acestor centre de afaceri. Ne-am făcut o socoteală și am spus că un aseme­nea centru, dotat minim, compus dintr-o familie, costă între 80.000 și 100.000 de dolari pe an (mini­mum 1). La un nivel modest și calculând faptul ca după o vreme să poată să înceapă să se autofi­­nanțeze. Recunosc, deocamdată suntem într-o situație jenantă. Rep.: Care este raportul relațiilor Camerei de Comerț și Industrie cu FPS? G.C.: Este o relație directă, din punctul de vedere al conducerilor. Am avut ocazia să-l cunosc pe dl Dimitriu și am un respect deosebit în special pentru stilul său pragma­tic, care se potrivește cu al meu. Suntem implicați într-o serie de acțiuni comune, de exemplu orga­nizarea, anul trecut, a Târgului de Investiții. Atunci am primit un spri­jin substanțial din partea FPS, cu baza de date, respectiv societăți în stare de privatizare. Noi, la rândul nostru, le punem la dispoziție toate informațiile cuprinse în Registrul Comerțului. Suntem în faza unei discuții prin care dl Dimitriu ar adera la ideea prin care din acel Consiliu pe care îl au dânșit să facă parte și un reprezentant din conducerea Camerei de Comerț. Probabil că în faza următoare această idee se va materializa. se Rep .: Cărui organism financiar i subordonează Camera de Comerț și Industrie a României? G.C.: Ca la orice organizație obștească, care nu are absolut nici o sursă financiară de la Guvern, Camera de Comerț este subordo­nată doar membrilor săi. Adunarea Generală aprobă bugetul, execuția bugetară și Comisia de cenzori. Cei cinci membri ai Comisiei de cenzori controlează în permanentă gestiunea financiară și, o dată pe an, prezintă în scris raportul execuției bugetare. Concret, ne supunem legii penale. Rep.: Care este aportul Camerei de Comerț și Industrie la elaborarea sistemului legislativ economic românesc? G.C.: Dorința noastră este să fim luați ca parteneri de consultanță. Este foarte importantă această legătură cu noi în momentul în care se concep legile. Pe la începutul acestui secol, un prim-ministru britanic declara în Parlament că “este mult mai bine să avem Camerele de Comerț drept partenere în momentul în care se concepe o lege, decât adversare în momentul aplicării ei”. Este exact ceea ce susținem și noi! Este normal ca atunci când se face o legislație economică să fim consul­tați și să venim cu experiența comunității de afaceri. Noi suntem un fel de interfață între comunitate, Executiv și Legislativ. Noi nu venim ca sindicatele, revendicativ. Noi venim cu sesizări, în ideea că ac.dl., șt . Executivul le va înțelege, le va filtra, unele le va lua în considerare, încercând să găsească o rezolvare favorabilă prin sistemul de legi. Acest proces funcționează și în sens invers, dinspre Legislativ, dinspre Guvern spre comunitatea de afaceri, concret, cam cum văd dânșii prob­lema reformei, privatizarea și, în general, problema dezvoltării economice a României. Acesta este, în esență, rolul Camerelor de Comerț din întreaga lume. Rep.: Să înțeleg că acest dialog există? Care este raportul acestei relații, Camera de Comerț­­ Executiv - Legislativ? G.C.. Acest dialog este și mai bun, dar și mai puțin bun. Raportul a fost încurajator, în sensul că schimbarea care s-a produs am simțit-o și noi. în luna august a anului 1996 noi am­ publicat în așa­­zisa Carte Albă (care, de fapt, avea copertele albe) problemele și difi­cultățile comunității de afaceri din România. Difuzarea ei s-a făcut la toate nivelurile, la președintele țării, prim-ministru, miniștri și toate partidele politice, care se aflau în campanie electorală. Ne-am bucurat foarte mult când a văzut programele lansate în campa­nia electorală a Coaliției, care au coincis aproape în totalitate cu soluțiile pe care le ofeream noi în așa-zisa Carte Albă. Mai mult chiar, ne-am bucurat să le regăsim și în programul de guvernare. Rep.: Concret, cum s-a materia­lizat această conlucrare? G.C.: Președintele Camerei de Comerț a fost inclus în acel Consiliu Consultativ pentru Comerț Exterior de pe lângă președintele României. L-am însoțit pe președintele Constan­­tinescu în cea mai mare parte a vizitelor oficiale în străinătate... Suntem încă în așteptare și sperăm să fim cuplați mai mult la prob­lemele legislative (din punct de vedere consultativ) și la dialogul economico-social. Noi considerăm că reprezentăm o bună parte din patronat. Peste 80% dintre firmele Camerei de Comerț și Industrie sunt firme particulare. Este și firesc, Camera de Comerț și­­ Industrie fiind un exponent al economiei de piață. Rep.: Domnule președinte, cum considerați că se reflectă tumultul vieții politice în activitatea Camerei de Comerț și Industrie? G.C.: Cu siguranță că se reflectă, așa cum este ea, pozitiv și negativ. Ceea ce se petrece de o bună bucată de timp categoric că se reflectă negativ. Cine ar putea afir­ma că tot ceea ce se întâmplă astăzi în Guvern se reflectă pozitiv în activitatea economică a comunității de afaceri din România?! Ar fi aberant să spui așa ceva: în loc să asistăm la o abordare unitară a problemelor, trecem printr-o stare de nesiguranță. Normal ar fi să ne stabilim punctual direcția înspre care ne îndreptăm. Noi, dimpotrivă, suntem în faza în care facem și apoi mai vedem... Ar trebui să avem grijă deosebită față de întreprinzătorii mici și mijlocii, care reprezintă coloana vertebrală a privatizării. Haideți să luăm ca exemplu Italia, unde toată econo­mia este construită pe așa ceva. Dacă ai o economie consolidată cum au ei, nu e nici o problemă atunci când schimbi guvernele precum cravata de la gât. Și nu e nici o tragedie! Economia italiană nu se prăbușește. Nici măcar lira, la Bursa de Valori. Iată de ce cred că nu greșim când spunem că dorim să punem pe drapelul Camerei de Comerț și Industrie a României dezideratul sprijinirii reale a între­prinderilor mici și mijlocii. Singura noastră speranță stă în aceste între­prinderi. Avem nevoie de un sistem de fiscalitate progresiv, diferențiat. Aș putea să vă dau un­ exemplu sugestiv, la care eu țin foarte mult, oaia se tunde și nu se jupoaie, dacă vrei să ai lână tot timpul... Dar, din păcate, noi nu avem încă acest sistem de gândire. Rep.: Domnule președinte, cum ați defini, pe scurt, procesul de reformă din România? G.C.: în primul rând, societatea românească are nevoie de o reformă de mentalitate. Trebuie să ne “privatizăm” întâi gândirea. Este o regulă a jocului, mai ales atunci când vii dintr-un tunel lung de 50 de ani (în care ne-au prostitu­at), cum am venit noi. Atât de mult s-a vorbit despre reformă, încât și eu, ca economist, trăiesc uneori sentimentul că, parcă, nu mai știu ce reprezintă... Reforma a devenit un mit. Parcă vorbești despre Dumnezeu. Reforma este în toate... C­a o părere personală, a unui economist, cu o vechime de 37 de ani, mie mi se pare că ar trebui să fie perioada tehnocraților, a profesioniștilor. Ei sunt singurii care ar putea să-i facă față. Politicul, oricum, stă în spatele tehnocraților. Și încă ceva. Noi trebuie să mergem îndrăzneț spre proprietate, să o recunoaștem fără teamă. De unde teama aceasta de a da unei persoane 50 de hectare, când în țara aceasta întâlnești sute de terenuri care sunt lăsate în para­gină? Dacă cineva are posibilitatea să le lucreze, să le facă productive, de ce să nu fie lăsat?! Rep.: în încheiere, aș dori să enumerați câteva dintre planurile de viitor ale Camerei de Comerț și Industrie a României. G.C.: Căutăm să dezvoltăm mai mult consultanța inițială de afaceri, în care omul de afaceri să găsească un ajutor, un plan de afaceri, cum să ceară un credit, cum să abordeze o piață externă... Ne dorim o dezvoltare și a interfeței cu autoritățile. O­ a treia mare preocupare a noastră este aceea de a ne cupla la această dezvoltare regională a României cu Comunitatea Europeană. Prima mare acțiune am avut-o la Iași, cu relansarea zonei Moldovei. Vor urma acțiuni în celelalte șapte zone economice ale României. Nu trebuie să uităm componenta externă. Noi trebuie să ne casăm și să sprijinim actuala orientare a României spre trei mari direcții: Europa, comunitatea regională și Orientul îndepărtat (Japonia, China și India). Dana Balint și George Cojocaru, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București / Foto, R. Vălcăneanțu ISO 9001 pentru o societate franco-română de informatică Recent, firma AFAQ-ASCERT INTERNATIONAL SA, în cola­borare cu societatea QUASARO, a organizat la World Trade Center București un seminar având ca obiectiv prezentarea multiplelor servicii oferite de către acest organism internațional pentru întreprinderile românești, în dome­niul certificărilor. Acestea vizează: sistemele calității, produsele și serviciile, auditul, mediul încon­jurător, mărcile CE care certifică alinierea la directivele europene. Cu acest prilej, a fost înmânat, în mod oficial, certificatul ISO 9001 societății franco-române de infor­matică KEPLER PRODIMEX SA. “Standardele ISO 9000 sunt universale și nu există, fără îndoială, alte exemple de standard a căror utilizare să fie atât de intensivă, surprinzător fiind faptul că acest caracter universal nu se manifestă în detrimentul preciziei textului acestora. Fiecare domeniu de activitate, cu o mențiune specială, pentru cel destinat dezvoltării de software, se dezvoltă într-un context propriu, care face ca relația cu standardele ISO 9000 și cu certificările asoci­ate să aibă caracteristici originale”, a subliniat Jean-Claude Silvestre, directorul general al societății KEPLER. Societatea franceză a înființat în 1995, cu parteneri români, filiala KEPLER PRODIMEX SA, cu un efectiv de peste 50 de informaticieni și o cifră de afaceri de 5,3 milioane de franci francezi. Deosebit de impor­tant a fost segmentul de piață ales: societăți informatice din Uniunea Europeană. Cu atenția direcționată către semnalele contradictorii care pot distruge încrederea acordată de către client, conducerea societății KEPLER a căutat să aibă adezi­unea din partea propriului personal pentru realizarea unui deziderat de importanță majoră, și anume obținerea certificatului ISO 9001 din partea organismului de certifi­care AFAQ-ASCERT INTERNA­TIONAL. Se confirmă în acest fel justețea afirmației lui Ford: “Distrugeți-mi uzinele, distrugeți-mi automobilele, dar însoți-mi oamenii, voi reîncepe”. în acest context, societatea nu putea să aleagă decât un partener competent, pentru pregătirea în vederea certificării, și anume soci­etatea QUASARD. Aceasta este o societate de formare și consultanță în domeniul calității, ai cărei experți sunt certificați de orga­nisme franceze și britanice specia­lizate, inclusiv de ASCERT INTERNATIONAL, înainte de fuzionarea în 1997 cu AFAQ. Eforturile personale ale membrilor societății KEPLER au fost potențializate prin implicarea consultanților în momentele-cheie ale parcursului impus de scopul final: certificarea sistemului calității. 9. Alexandru Tasnadi MICA PUBLICITATE CUMPĂRĂRI Cumpăr ilustrate vechi cu actori de cinema și alte subiecte dinainte de război, vederi din localități, animații, tipuri, costume, ocupații, străzi, piețe, mijloace de transport etc. Cumpăr cu 2000 lei buc. Tel. 619.21.60. VANZARI Vând apartament 4 camere confort­e, îmbunătățiri, cu tele­fon, zona TITAN, 630.32.29. CITAȚII Bugan Ligia, domiciliul necunoscut, este chemată pentru 20.03.1998, orele 9.00, în succesiunea soțului Bugan Ion, la Biroul Notarial Ciudoescu Scarlat - Splaiul Indepdendenței 3, sc. 1, ap. 4, sector 5. 336.25.80. Olivetti Solution (Olsy) operează în România Săptămâna trecută, a avut loc deschiderea oficială a filialei Olsy în România. Cunoscută și sub denumirea de Olivetti Solution,­ firma dezvoltă, implementează și administrează soluții IT pentru companii private sau publice de mari dimensiuni din sectorul bancar, financiar, comercial, dar și pentru autoritățile publice. Multitudinea serviciilor oferite de Olsy se înscrie pe trei coordonate: oliPRO (proiectarea, dezvoltarea și implementarea soluțiilor bazate pe sistemele distribuite), oliSERVICE (consultanță IT, managementul sistemului, instruire) și oliNET (proiectarea și implementarea rețelelor, soluții Intranet complete). “Suntem o companie europeană foarte tânără, dar ambițioasă și care dorește să dovedească avantajele tehnologi­ilor informaționale pentru un viitor pe care noi îl putem construi împreună azi”, a declarat dl Paolo Pratella, director general al Olsy România SRL. Firma și-a început efectiv activitatea în România la 1 ianuarie 1998, continuând activi­tatea reprezentantei Olivetti România, în prezent, echipa­mentele specializate destinate sectorului bancar, purtând marca Olivetti, dețin 80% din piața românească de profil. Olsy face parte din Grupul Olivetti, contribuind cu 62% la veniturile totale ale acestuia. La începutul lui 1997, Grupul Olivetti a trecut printr-o restructurare majoră, pornită­ de la nivelul acționarilor și continuată printr-o realizare a diviziilor grupului; în prezent, el operează în peste 40 de țări, având circa 13.000 de angajați. Potrivit datelor statistice pe 1997, Olsy a realizat o cifră de afaceri de circa 4500 miliarde de lire (adică aproximativ 3 miliarde dolari). Aceste realizări au fost obținute astfel: 37% în Italia, 13% în Asia, 6% în America de Nord, 2% în Africa de Sud și 42% în restul Europei (inclusiv Europa de Est). Avându-se în vedere topul pri­milor 100 de clienți, Olsy deține în sectorul bancar o pondere de 54%, în cel al autorității publice și servicii publice - 32%, iar al serviciilor bancare - 6%. S­ub sloganul “Ascultăm - Gândim - Rezolvămi”, Olty România SRL și-a propus ca misi­une să devină partenerul preferat al instituțiilor financiare și al autorităților publice, în scopul de a îmbunătăți infrastructura de înaltă tehnologie a României. Alexandru Tasnadi Guvernul a “majorat” rata, estimată a inflației la 45% Cabinetul Ciorbea a revenit asupra ratei inflației, prognozată la 37%, majorând-o la 45% pentru 1998, în urma negocierilor cu FMI, a anunțat Varujan Vosganian, liderul PAR, după întâlnirea de sâmbătă, de la Palatul Victoria, a Consiliului Politic al Coaliției. Vosganian a afirmat că există mai multe variante privind Produsul Intern Brut, prevăzând o creștere economică zero. “Există inter­pretarea FMI potrivit căreia nivelul PIB ar fi de -1 sau -2”, a spus Vosganian. De asemenea, FMI este de părere că deficitul bugetar ar fi mai mare cu câteva procente decât cel prognozat de Guvern, de 3,6 din PIB, prin actuala variantă a bugetu­lui. Guvernul susține însă varianta de 3,6% din PIB, acoperind dife­rența prin reducerea ivestițiilor de la buget și deplasarea capitalizării Eximbanc prin alte surse decât cele de la buget, conform celor declarate de Vosganian. De asemenea, se are în vedere creșterea accizelor la carburanți, dar care va fi mai mică pentru motorină față de benzină, pentru a nu încărca costurile din agricultură. Vosganian a spus că nu este exclus totuși să existe un deficit mai mare de 3,6% din PIB, datorită unor întârzieri care ar putea avea loc în procesul de privatizare sau a unor costuri de rescme mai mari decât se­ prevede, prin disponi­bilizări și închide, de mine. Vosganian a afirmat că este “aproape improbabilă” maji­rarea TVA de la 22% la 28%. (Mediafax) APR și moțiunea “Petrolul Teodor Meleșcanu a anunțat, sâmbătă, la Ploiești, într-o conferință de presă, că APR va elabora și depune în scurt timp la Parlament o moțiune a petrolului. “Pentru noi, ca parlamentari de Prahova, ceea ce se întâmplă în industria petrolieră este probabil un lucru dintre cele mai impor­tante. Am sugerat astăzi, am propus astăzi ca, împreună cu colegii noștri, să elaborăm o moțiune a petrolului, o moțiune parlamentară care va urmări o chestiune foarte simplă, de a defini și de a determina care este strategia României în acest dome­niu de maximă importanță pentru relansarea noastră economică”, a spus Meleșcanu. întrebat de ce a ajuns la concluzia că se im­pune o strategie pentru industria petrolului, Teodor Meleșcanu a declarat: “Printre multe alte considerente au fost și evoluțiile care au avut loc în ulti­ma perioadă, cele legate de faptul că anumite rafinării, mă refer la Petrotel și Vega, au fost puse pe lista întreprinderilor care urmează să fie închise, ulterior au fost trecute pe lista de privtizare, apoi din nou, cum e cazul rafinăriei Vega, au fost scoase de pe listele de privatizare. ■ Același lucru s-a întâmplat și cu alte rafinării și avem pur și simplu senzația că nu se știe foarte bine ce se dorește să se facă. De aceea ni se pare atât de important să avem o strategie clară”, a precizat liderul APR." Teodor Meleșcanu a spus că această moțiune urmează să fie inițiată în actuala sesiune parla­mentară, dar că trebuie, mai întâi, să fie bine­ pregătită pentru a obține un sprijin cât mai larg. (Mediafax) 99 K j Cursurile pieței valutare din 27.02.1998 Valute în cont Curs în lei 1 șiling austriac ATS 1>37 1 dolar australian AUD 3483 1 franc belgian BEF 217 1 dolar canadian CAD 5697 1 franc elvețian CHF 5528: 1 marcă germană DEM 4480 I 1 coroană­ daneză DKK 1175 1 liră egipteană EGP 2381 100 pesetas spaniole ESP 5287 1 marcă finlandeză FIM 1476 1 franc francez FRF 1336 1 liră sterlină GBP 13.345 100 drahme grecești GRD 2829 1 liră irlandeză IBP 11.090 100 lire italiene ITL 455 100 yeni japonezi JPY 6430 1 leu moldovenesc MDI 1719 1 gulden olandez NEG 3975 l coroană norvegiană NOK 1074 100 escudos portughezi PTE 4375 1 coroană suedeză SEK 1012 1000 lire turcești TRL 35 1 dolar SUA USD 8105 | 1 DST XDR 10.901 | 1 ECU XEU 8862 | 1 TIDIANUL LUNI • 2 MARTIE 1998 EuRom­­ Consultants contribuie la punerea Europei în mișcare EuRom Consultants este o firmă româno-germnă de consul­tanță tehnico-economică, filiala renumitei companii de consul­tanță germană GOPA — Consultants, cu sediul în Bad Homburg (Germania). Comisia Europeană a ales un consorțiu condus de către firma britanică AEA Technology pentru a duce­­ la îndeplinire un proiect în valoare de 2,5 I­­­oane ECU (2,7 milioane dolari), cu scopul de a “pune Europa în mișcare”. Din acest consorțiu face parte și firma de consultanță româno-germană Eu­rom­­ Consultants, care este responsabilă pentru coordonarea activităților proiectului în întrea­ga Europă centrală și de est. Comisia contribuie cu 240 milioane ECU la realizarea unui program de cercetare - progra­mul de “Transport” - care consolidează politica Uniunii Europene în domeniul transpor­turilor. Acest program inves­tighează modul în care rețelele feroviare, aeriene, terestre și maritime pot fi conectate mai eficient, pentru a impulsiona economia Europei, a proteja mediul și a impulsiona coeziunea socială. AEA Technology conduce proiectul EXTRA, un proiect care se derulează timp de trei ani și al cărui principal obiectiv va fi acela de a face cunoscute peste 400 de studii de cercetare rea­lizate în contextul acestui program de transport. EXTRA va identifica factorii de decizie din întreaga Europă, care pot influența modul în care “circulă oameni și mărfuri" și va furniza acestor factori informațiile nece­sare, atent selectate, astfel încât aceste rezultate să poată fi implementate cu succes. Referitor la acest proiect, responsabilul în domeniul trans­porturilor din partea Uniunii Europene, Neil Kinnock, afirmă: “Proiectul EXTRA este binevenit. Pentru mobilitate, comerț și mediu este vital ca sistemul de transport european să fie cât mai eficient cu putință, iar la acest­­ fapt va contribui substanțial răspândirea către persoanele influente a rezultatelor de înalt nivel calitativ ale programelor Comisiei Europene”. EXTRA reprezintă prima campanie bine structurată și coordonată la nivel­ european pentru furnizarea de informații din domeniul transporturilor. Va implica producerea de broșuri, newsletters, articole de presă, crearea unui site www de internet, precum și multe alte activități, cum ar fi organizarea de seminarii și înființarea unui birou de informare. AEA Technology va lucra împreună cu parteneri din Marea Britanie, Germania, Franța, Danemarca, Italia, Bulgaria și România, în cadrul consorțiului EXTRA, asigurând astfel afluxul de infor­mații din numeroase domenii, începând cu domeniul mediului, al siguranței și până la cel economic. în afară de faptul că va acoperi informațional toate țările membre ale Uniunii Europene, EXTRA va dirija informațiile și către 1­1 țări central și est­­europene, țări care sunt pe punc­tul de a adera la UE. Coordonarea proiectului prin aceste țări este asigurată de firma româno-germană de consultanță EuRom - Consultants. Toate studiile pan-UE în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice (RTC) sunt incluse într-un program-cadru, condus de Comisia Europeană. Al patrulea program-cadru este în desfășurare din 1994 și va continua până la sfârșitul anului 1998, având un buget de 13.161 milioane ECU. “Transport” este unul dintre programele specifice RTD, inclus în cel de-al patrulea program-cadru, iar scopul său este acela de a contribui la atin­gerea obiectivelor Politicii Comune a Uniunii Europene în Domeniul Transporturilor, în speță realizarea de rețele eficiente de transport de mărfuri și persoane, în cele mai bune condiții de mediu, sociale și de consum energetic. Programul de Transport acop­eră șapte domenii: cercetare strategică, transport feroviar, transport aerian, transport maritim, transport rutier, trans­port urban și lanțuri de transport integrate. EXTRA va contribui la atin­gerea obiectivelor Politicii de Transport Comune prin asigu­rarea răspândirii eficiente a rezultatelor proiectelor RTC incluse în Programul de Transport. Bogdan Blada ARAD 69,95 FM CONSTANȚA 91,1 FM BUCUREȘTI 96,1 FM­­ FOCȘANI 95,4 FM BAIA MARE 88,5 FM IAȘI 91,9 FM BOTOȘANI 93,1 FM PITEȘTI 90,7 FM BRAȘOV ~ 105,5 FM PLOIEȘTI 92,8 FM CĂLĂRAȘI 101,8 FM RM. VÂLCEA 66,14 FM C-LUNG MUSCEL 94,1 FM SIBIU 91,8 FM CLUJ 89,8 FM TG. MURES 90,2 FM adio­ONTACT THE GREATEST FM EXPERIENCE Regia Publicitară: IP București, str.Mihai Eminescu nr.44-48, ap.2, sector 1, București, tel.­fax.(40-1) 211.11.92­ tel (40-1) 211.11.60

Next