Cotidianul, noiembrie 1998 (Anul 8, nr. 151-175)
1998-11-25 / nr. 171
I miercuri, 25 noiembrie 1998 evenimente în top „International Herald Tribune“. România, doar un potențial succes Din noiembrie 1996, când președintele Constantinescu și aliații săi reformiști i-au eliminat pe foștii comuniști de la putere, România a devenit țara est-europeană cu cel mai mare potențial de succes. Până acum însă a rămas doar atât ceva potențial, comentează „International Herald Tribune". Ajutat de un larg sprijin popular, primul premier propus de Constantinescu, Victor Ciorbea, s-a grăbit anul trecut să reducă inflația, să stabilizeze economia, să voteze in Parlament un buget de austeritate și să accelereze privatizarea. La început, i-au mers toate. Țara a început să atragă investitorii străini, făcând loc speranțelor că românii se vor alătura cehilor, polonezilor, ungurilor și tuturor celorlalți în avangarda reformei. De atunci, prea puține s-au întâmplat. Ciondănelile cu privire la reformă, politica fiscală și privatizarea au devenit ceva curent în cadrul guvernului chiar și după venirea, la cârma sa, a lui Radu Vasile. Intre timp, Produsul Național Brut se află în scădere, urmând, potrivit previziunilor pentru acest an, să se micșoreze cu 4,5%. Inflația este de aproape 65%, deficitul de cont curent este 6,5 din PIB, iar deficitul bugetar de 4,5%. Rezerva valutară nu poate acoperi decât importurile pe două luni și, cifrându-se la circa 2 miliarde de dolari, nu va putea asigura plata datoriei externe a României pentru anul viitor. Banca Centrală cheltuiește săptămânal aproape 35 de milioane de dolari pentru a susține leul, exporturile slabe erodând și mai mult rezervele, în timp ce rata dobânzii reale - care este de 25% - sporește povara datoriei, suprimând investițiile. Unica speranță: un împrumut FMI Economiștii afirmă că unica speranță a României este un împrumut al FMI care să o ajute să-și onoreze plățile aferente dobânzii datoriei externe. Dar realizările acestei țări în domeniul reformei au nemulțumit întratât FMI încât, după eliberarea din luna mai a ultimei tranșe de împrumut, contractul nu a mai fost reînnoit, 420 milioane de dolari rămânând nefolosiți. Au existat, totuși, unele semne că privatizarea merge înainte. Renault SA din Franța a fost desemnat drept cel mai probabil proprietar al Uzinelor Dacia, iar controlul companiei telefonice RomTelecom a fost preluat, prin cumpărare, de firma greacă de stat OTE. Cu o rată a șomajului de 8,7% și cu o iarnă care se anunță friguroasă, mulți se tem că și entuziasmul românilor - al căror salariu mediu reprezintă echivalentul a 149 dolari va scoate, în sfârșit, aburi și aceștia vor ieși pe străzi dacă reforma nu începe să dea roade. „Magyar Nemzet“. Greva opoziției a căpătat proporții îngrijorătoare Opoziția de la București a declanșat o puternică ofensivă împotriva coaliției guvernamentale, măcinată și ea de contradicții interne, comentează „Magyar Nemzet". „Greva" opoziției a căpătat proporții îngrijorătoare: reprezentanții PDSR și cei ai PUNR au anunțat că părăsesc cele două Camere ale Parlamentului pe timp nelimitat și că nu se întorc decât atunci când se va stabili data alegerilor anticipate. în lupta pentru recâștigarea puterii, opoziția încearcă, înainte de toate, să întoarcă populația împotriva Guvernului Radu Vasile. în acest timp, în PNȚCD și PD se desfășoară grave lupte interne. Fostul premier Victor Ciorbea a declarat că PNȚCD poate recâștiga sprijinul adepților săi doar în cazul în care iese de la guvernare. Numai că, potrivit lui Ion Diaconescu și lui Radu Vasile, acest lucru este inadmisibil, căci el înseamnă automat predarea puterii acelor forțe ce se joacă cu destinul țării. Nici PD nu stă mai bine. Formațiunea condusă de Petre Roman i-a exclus din rândurile sale pe fostul ministru de Externe Adrian Severin și pe deputatul Adrian Vilău, fapt ce a condus la pierderea sprijinului senatorului Octavian Știreanu, care a demisionat. CV Tudor îl condamnă pe Constantinescu la închisoare pe viață Mai mult, Corneliu Vadim Tudor - devenit, în opinia ziarului „Magyar Nemzet", tot mai popular în ultima vreme - a anunțat „un program de guvernare" și a afirmat printre altele că, după ce va ajunge la putere îl va condamna pe președintele Emil Constantinescu la închisoare pe viață pentru înaltă trădare. în plus, CV Tudor a declarat că va intenta liderilor UDMR un proces de tipul celui de la Nürnberg, va naționaliza investițiile făcute cu capital ungar și va confisca averea acumulată în România de cei din Ungaria, mai spune „Magyar Nemzet". „Magyar Hírlap“: PNȚCD este în pragul sciziunii Cele două forțe guvernamentale din România au cunoscut în ultimul timp excluderi și dezbateri aprinse, remarcă și „Magyar Mir apireaț a din 23 noiembrie. Democrații conduși de Petru s.Gomah?IU.pierdut doi deputați, Adrian Severin și Adrian Vilău, și un senator, în persoana lui Octavian Știreanu. Motivele oficiale invocate au fost criticile publice aduse de aceștia partidului. Se știe însă, comentează „Magyar Hírlap“, că Petre Roman se temea de multă vreme ca puterea să nu-i fie periclitată de Severin. Pe de altă parte, PNȚCD a ajuns în pragul unei sciziuni, gruparea conservatoare, condusă de fostul premier Victor Ciorbea criticând vehement Cabinetul și conducerea partidului. în opinia acestui grup, PNȚCD nu este pregătit pentru preluarea puterii, nu dispune de o strategie necesară unei guvernări de 'Coaliții,1 Țeforma' este' blocată, nemarturmirea crește. De aceea, "conservato'rii 'tdr"-elabborarea unei strategii care si a unui program politic modern, respectiv convocarea unui congres extraordinar al PNȚCD, „Deutsche Welle“. Obosit și supărat, Constantinescu s-a cătrănit pe Occident Interviul,acordat de președintele Emil Constantinescu publicației „Die Presse“ din Austria este comentat pe larg de postul Deutsche Welle, în opinia căruia spusele liderului de la București, copleșit de resentimente, nu pot fi luate în seamă decât prin prisma umoristică. Comentariul pornește de la faptul că șeful statului român și-a permis să facă o serie de declarați „rigeros in a exacte”fbdmai Uinuia dintre Cele mai citite ziare de limbă germană. Acesta apare într-o țară ce deține acum președinția UE și, după cum susține și Constantinescu, știe cel mai bine din Occident situația țărilor din estul Europei. De aceea, interviul respectiv aduce mari deservicii României, întrucât va fi citit de mulți oameni politici influenți și, nu în ultimul rând, de potențialii și actualii investitori. Deutsche Welle subliniază că, prin răspunsurile sale, Constantinescu și-a exprimat indirect iritarea față de așa-zisa indiferență și neînțelegere a realităților din România de către Occident, fapt care, în opinia sa, este cauza situației de criză din țară, iar nu „aspectele tot mai grotești" ale felului în care funcționează coaliția de guvernământ. Lenin. Constantinescu afirmă că românii nu au cerut nimic forurilor euro-atlantice, care, din păcate, nici nu au oferit nimic. Și aceasta, în pofida faptului că Bucureștiul și-a afirmat sus și tare dorința de a adera la UE și NATO, structuri din partea cărora, deși nu există răspunsuri definitiv pozitive, a primit asigurări de viitor. Mai mult, președintele român critică mecanismul investițiilor occidentale, responsabil, în opinia sa, de actualul handicap al țării în comparație cu alte state. Poziție pe care, ironic, paliul german o califică drept „probabil sinceră, dar total nejustificabilă când e vorba de un politician democrat". Ca urmare, Deutsche Welle consideră necesar să-i explice liderului rontrâh că organizațiile financiare internaționale au reacționat sever la ceea ce se întâmplă,în România pornind de la evoluția politică și economică de aici, iar nu.’din altă parte. „Faptul că doar investitorii turci sau greci ar înțelege stabilitatea politică din România, iar restul lumii, inclusiv atâția români, dimpotrivă este o afirmație umoristică, dacă nu scandaloasă", comentează postul german. Referitor la importanța pe care Emil Constantinescu o dă axei Polonia-Ucraina-România, Deutsche Welle subliniază că afirmația potrivit căreia cei 120 de milioane de români, ucraineni și polonezi ar fi devenit astfel cetățeni ai unei zone stabile - atribut multt mai important decât ratingurile internaționale - este hilară. „Acuzațiile inflamate, semiermetice", „afirmațiile pripite" și „generalizările bizare" ale președintelui român sunt explicabile1'pentru Deutsche Welle, potrivit'-i căruia „ctichinul'-transtantinescu'este ob b§itT&mpărat, are destule motive și chiar circumstanțe atenuante". Sarcastic, spre sfârșitul comentariului se afirmă că președintele „este unul dintre cei mai ocupați și dezamăgiți cetățeni români, cu siguranță. A muncit mult în ultimii ani, și multe dintre speranțele sale nu au fost împlinite". Dar asta nu îi iartă cu nimic declarațiile tipice unui cetățean oarecare supărat pe statul planetar. „International Herald Tribune“ avertizează: Cu o iarnă care se anunță friguroasă, mulți se tem că entuziasmul românilor va scoate aburi, și aceștia vor ieși în stradă . 5 * Presa internațională urmărește îndeaproape evoluția României Prin noul Statut al Corpului Diplomatic și Consular, Diplomații români vor avea voie să facă politică Rămâne interzisă implicarea în activități lucrative, dar se impun reguli stricte pentru cei care lucrează acoperit Ministerul Afacerilor Externe a definitivat noul Statut al Corpului Diplomtic și Consular, care va intra în vigoare după ce Parlamentul îl va vota sub forma unei legi organice. Î prezent, regulile care guvernează serviciul diplomatic românesc sunt stipulate de vechiul Statut al Corpului Diplomatic, în fapt o hotărâre de guvern adoptată în 1990. Noul statut are 115 articole, iar la redactarea lui s-a pornit de la convingerea că vechiul document era depășit din două motive. Mai întâi, există părerea că vechiul statut este caduc odată cu intrarea în vigoare a Constituției, care precizează că statutul funcționarului public se stabilește prin lege oraganică. Dar Legea privind Statutul funcționarului public nu îl include pe diplomat, așa că revizuirea statutului vechi se impune cu necesitate. In al doilea rând, statutul elaborat la începutul lui 1990 era credincios vechilor ierarhii și organizări ale diplomaței. Chiar și în perioada comunistă, diplomata română a rămas credincioasă sistemului francez, care, după 1950, a început să piardă teren în favoarea celui anglo saxon. Fie că ne place sau nu, Ministerul de Externe român trebuie să aibă un statut pentru secolul următor, dar este dificil să ai o instituțe organizată pe cu totul alte principii decât cele pe care este clădit statul pe care aceasta îl reprezintă. O Opt ani în care a domnit arbitrariul Așa se face că proiectul pentru Statutul Corpului Diplomatic și Consular a trebuit să încerce să rezolve marile probleme ale diplomației românești în limitele cadrului legislativ din România, întrebările care se pun sunt: Pot diplomații să facă politică? Are voie un funcționar diplomatic să se implice în afaceri? Cât de repede poate promova un diplomat? Cât de drastice trebuie să fie sancțiunile aplicate celor care se abat de la regulile de disciplină ale Ministerului de Externe? Momentul în care s-a început redactarea Statutului MAE adunase deja abateri grave de la disciplina și cutuma diplomatică, sancționate conform vechilor prevederi. Singurul organism abilitat să propună sancțiuni pentru personalul MAE era și rămâne Consiliul de Onoare. Intitulat pompos și reflectând mânia unui „conclav" care înfierează nesupunerea, Consiliul își pornea analizele de la instrucțiunile pe care un diplomat trebuie să le respecte și maxima pedeapsă care se putea aplica era cea a rechemării de la post dacă făptașul lucra în străinătate. Până acum, Consiliul a „judecat" numai abateri „tehnice", niciodată însă nu s-a atins de luările de poziție ale diplomaților care aveau alte opinii politice decât cele ale guvernului. Practica de dinainte și de după 1996 arăta că cei care fac un alt fel de politică decât cea a guvernului sunt marginalizați. Nici vorbă de ședințe ale Consiliului de Onoare care să judece oportunitatea unor sancțiuni în privința salariaților MAE care au afaceri, cu toate că și vechiul statut interzicea acest lucru, singurul deznodământ al acest situații a fost lăsat timp de opt ani de zile pe mâna Procuraturii. Vocea ministrului - vocea stăpânului Noul Statut nu interzice dreptul diplomatului de a face parte dintr-un partid politic. Există însă, la Capitolul V, care se ocupă de obligațiile diplomaților, o prevedere care cere ca „în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu, diplomatul să se abțină de la manifestarea opțiunilor politice și sindicale. Aceste opțiuni nu vor influența activitatea curentă, iar neîndeplinirea acestor cerințe va atrage sancțiuni". Sancțiunea este decisă de Consiliul de Onoare, care ascultă toate părțile implicate, redactează un raport și propune o sancțiune ministrului de Externe. Ministrul este cel care ia o hotărâre în funcție de propunerea făcută de Consiliu. Prevederile noului Statut nu se aplică retroactiv, dar, pe viitor, cazuri ca acela al ambasadorului Smaranda Enache, de la Helsinki, care s-a pronunțat pentru înființarea Universității în limba maghiară, vor fi analizate de Consiliul de Onoare, iar ministrul este cel care hotărăște atât oportunitatea sancțiunii, cât și natura ei. Noul Statut se aplică numai diplomaților de Carieră, nu și demnitarilor, adică ministrului de Externe și secretarilor de stat. Această prevedere consfințeșteînsă politizarea MAE, deoarece ministrul este numit de un partid politic și, cel puțin în prezent, secretarii de stat au acceptul partidelor din coaliție. Conform acestei prevederi, ministrul de Externe nu va mai putea revoca un secretar de stat numit tot de el, pe motiv că face parte dintrun partid politic, așa cum s-a întâmplat vara trecută. Afaceri private și afaceri interne Statutul care va intra în vigoare interzice diplomaților să desfășoare activități lucrative. „Diplomații nu pot deține alte funcții în regim public sau privat, exceptând funcțiile didactice sau cele din domeniul cercetării. Ei nu pot desfășura activități lucrative care au legătură cu funcția lor. Diplomații nu pot fi mandatari ai unor persoane". Prevederea nu se răsfrânge însă și asupra familiilor. Una dintre problemele reale ale personalului diplomatic este promovarea în gradele diplomatice. Statutul stipulează că gradele diplomatice se acordă prin examen, iar diplomatul se va prezenta la concurs o dată la doi ani. Gradele diplomatice nu mai pot fi acordate în regim excepțional, iar rezultatele examenului de grad nu pot fi anulate decât în instanță. Noul statut scoate din ierarhia diplomatică gradul de ministru plenipotențiar; în ceea ce privește acordarea gradelor diplomatice pentru persoanele care nu lucrează în MAE, statutul prevede că „persoanele care sunt detașate în MAE primesc, prin ordin al ministrului, gradul diplomatic strict corespunzător funcției pe care o îndeplinesc în centrală sau în exterior. Gradul diplomatic este dat numai pentru perioada transferului. în această categorie intră persoanele din alte instituții sau ministere a căror prezență în centrala MAE sau în serviciul exterior este cerută în anume circumstanțe. Pedeapsa maximă: desfacerea contractului de muncă Statutul mai prevede și înăsprirea sancțiunilor pentru faptele grave. Potrivit vechilor reglementări, pedeapsa maximă aplicată abaterilor era rechemarea de la post, iar făptașul, după un stagiu în centrală, putea să plece din nou. Acum, cea mai gravă pedeapsă va fi rechemarea, dacă este cazul, și desfacerea contractului de muncă, dublată de decăderea din calitatea de membru al Corpului Diplomatic. în cazul în care instanța penală condamnă un diplomat, ministrul de Externe va proceda la desfacerea contractului de muncă al condamnatului în ziua în care primește copia sentinței judecătorești definitive. Irina ZIDARU e I I )