Cotidianul, decembrie 1998 (Anul 8, nr. 176-198)
1998-12-04 / nr. 177
Șa «"*"«« ““ mr~ începând de astăzi: ITW lQT - o pagina inimba engleza pent Cotidianul Director ION CRISTOIU Anul VIII, numărul 177 (2222), vineri, 4 decembrie 1998, 24 pagini, două ediții, 1800 lei Cotidianul ediție de week-end în 24 de pagini Adresă pe Internet: www.cotidianul.ro pagina 12 15L banca populara romana Tp OTfutacum& la. zau a SfUIAUMfsiL IB. BAÎ Certificat de Economii Emisiune aniversară a DOBANDA: / S 0^ COMISION IV 70 ZERO TERMEN: 12 luni Ediîa Ion Cristoiu O nouă dovadă a iresponsabilității politicianismului dîmbovițean Canalul de televiziune CNN a difuzat pe parcursul zilei de 30 noiembrie 1998 la emisiunea „Newsstand“ un reportaj menit a demonstra că Irakul și-ar fi încălcat angajamentele internaționale prin achiziționarea de echipament sofisticat pentru ghidarea rachetelor sale balistice. Pînă aici nimic nou sub soare. După ce Saddam Hussein le-a tras din nou clapa, făcîndu-i să-și ambaleze avioanele degeaba, printr-o acceptare de ultim moment a reluării inspecțiilor ONU, acceptare transmisă nu lui Bill Clinton, ci secretarului general al ONU, pentru a sublinia că Bagdadul nu ascultă de partenerul de traduce al Monicăi, ci de Națiunile Unite, singura instituție chemată să gestioneze democratic lumea, americanii și-au făcut o obsesie din a demonstra că dictatorul irakian e un pericol planetar, care trebuie eliminat nu numai politic dar și fizic. Normal, în aceste condiții, ca postul lui Ted Turner, recunoscut în toate dicționarele dedicate serviciilor secrete drept unul din instrumentele de manipulare a milioanelor de telespectatori pentru realizarea unor interese ale SUA, să mai lanseze o nouă bombă de presă, menită a demonstra că omul din tenebre nu se astîmpără. Nimic nou nici în ce privește autorul dezvăluirii de senzație. Scott Ritter, povestitorul din reportajul CNN, fost șef al grupului de cercetare din misiunea UNSCOM, a fost dovedit de irakieni, în fața secretarului ONU, ca spion israelian. Drept urmare, domnul inspector, încurcat cu o româncă din UNSCOM, a fost obligat să-și facă bagajele. Explicabilă ura sa paranoică față de Saddam Hussein, care l-a lăsat, printre altele, și fără dulcețurile oferite de româncuța noastră. Nimic nou sub soare nici în ce privește misiunea în cadrul căreia s-a difuzat reportajul. Newsstand a devenit celebră prin difuzarea, în august 1998, a unui material care s-a dovedit o gogoașă gazetărească atît de mare încît CNN-ul și-a cerut scuze pe post pentru difuzarea sa, iar conducerea instituției a luat măsuri drastice împotriva realizatorilor emisiunii. Nu e de mirare că Newsstand și-a pierdut enorm credibilitatea, dezvăluirile sale fiind primite de presa americană cu surîsuri ironice. Noutatea reportajului din 30 noiembrie 1998 e dată de dezvăluirea că piesele de care avea nevoie Saddam Hussein pentru ca rachetele sale să lovească orașe din alte țări, aflate la mare distanță de Bagdad, au fost procurate, în 1995, de la o societate de stat din România. Ziarele de pe malurile Dîmboviței care au relatat pe larg despre emisiunea CNN au susținut că aceasta a acuzat România de a fi încălcat embargoul impus de ONU Irakului. Bieții noștri condeieri, a căror peniță s-a transformat de mult în scărpinătoare a părților moi ale puterii! Ei și-au dovedit încă o dată analfabetismul. Gravitatea acuzației aduse de emisiune nu constă în denunțarea că România a încălcat embargoul, ci în dezvăluirea că Bucureștiul a putut pune la dispoziția Irakului ceea ce orice altă capitală din lume ar fi refuzat, sisteme sofisticate de ghidare a rachetelor prin care Saddam Hussein dobîndește posibilitatea nu de a-și apăra teritoriul național, ci de a-și pune în aplicare ambițiile de a fi teroristul planetar numărul unu. In aceste condiții, emisiunea de la CNN se constituie într-una din cele mai cumplite lovituri date imaginii românilor în lume. Milioane de telespectatori de pe mapamond - și așa convinși, tot prin osîrdia presei internaționale - că sîntem un neam de hoți de buzunare, un popor care ne-am ucis conducătorul de sărbătoarea Crăciunului, au tras rapid concluzia că sîntem și un neam de criminali. Pentru că una e să încâlci embargoul împotriva Iugoslaviei,1ăfim postrol unui popr ca să nu moară de frig pe timp de iarnă, și asta e să-i oferi, fie și contra cost, unui descreierat armele în stare să-și trimită încărcăturile nucleare sau chimice asupra unor oameni nevinovați din alte țări ale lumii. Și acest cadou otrăvit a fost făcut poporului român tocmai în zilele cînd acesta își sărbătorea realizarea pe cale pașnică, prin voință sufletească, în urmă cu opt decenii, a Marii Uniri! A fost o întîmplare? Firește că nu. Nu împărtășesc tezele paranoice ale complotului internațional împotriva României. Văzînd însă că și după noiembrie 1996, cînd cei acuzați a fi neocomuniști, naționaliști-extremiști, au plecat de la putere, lăsînd locul democraților lui Emil Constantinescu, încrâncenarea presei internaționale împotriva țării noastre nu numai că n-a încetat, dar, dimpotrivă, a devenit mai rea, mai agresivă, mai amplă, încep să intru la bănuieli. Că există o campanie clară de terfelire nu a regimului Constantinescu, nu a noii puteri, ci a românilor ca neam, nu mă miră. Interesele marilor puteri față de o țară ca a noastră, etern subiect de tîrg și pradă, n-au fost totdeauna dintre cele mai cinstite. Ceea ce m-a mirat a fost reacția guvernanților de la București la lovitura dată imaginii noastre în lume prin controversatul reportaj de la CNN. Deși e limpede că noi nu putem fabrica astfel de instrumente sofisticate, deși irakienii au dezmințit cu vehemență, deși presa de peste Ocean n-a dat prea mare atenție dezvăluirilor lui Scott Ritter, deși înseși oficialitățile americane au manifestat prudență, cîțiva politicieni ai puterii, în frunte cu acest Mălai mare al staff-ului prezidențial, pe numele lui Dorin Marian, sau grăbit să confirme autenticitatea celor dezvăluite în reportaj. Mai grav, în declarațiile lor tembele am simțit o uriașă, sufocantă bucurie. (continuare în pagina 4) BO.U. *■ Analiza Oxford Analytica pentru Banca Mondială constituie Cel mai dur rechizitoriu la adresa prestației lui Emil Constantinescu Președintele a eșuat în lupta împotriva corupției • Numele său este legat de afacerea Bell, afacerea Țigareta și de decorarea unui torționar stalinist • Șeful statului îi atacă sistematic pe jurnaliști • AC și PNȚCD nu îi vor mai sprijini • Emil Constantinescu l-a sprijinit fățiș pe aliatul său Sorin Dimitriu • Constantinescu este tot mai preocupat să-și asigure un nou mandat prezidențial pagina 2 Victor Ciorbea, pe cale să câștige bătălia din PNȚCD pagina 4 Phv* Presa occidentală dă dreptate „Cotidianului“ Parada de 1 Decembrie - expresia grandomaniei Puterii Presa internațională a receptat parada militară organizată de la București drept expresia unei vanități păguboase a autorităților române. Cotidianul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ apreciază că nici raidurile drapelelor, nici acordurile marșurilor militare și nici zborul la joasă altitudine al avioanelor nu au putut ascunde grava stare de spirit a populației, afectată de criza economică și politică. Publicația germană mai scoate în evidență un alt element simptomatic pentru înclinațiile gigantomane de care politicienii de la București nu s-au putut dezbătu. Construirea unei imense catedrale în inima capitalei, în pofida vremurilor de austeritate. La rândul său, postul de radio „Europa Liberă“ comentează: „O țară cu atâtea probleme economice și sociale, aflată într-o criză politică și morală explozivă, și-a înscenat o paradă de zile mari nu numai costisitoare, dar și inutilă. România nu se află în fața unei confruntări militare cu un stat ostil, ci este amenințată de propriile ei nereușite interne“. Criza nu se sperie de zgomotul de șenile, conchide „Europa Liberă", pagina 9 Deși primul transport n-a ajuns încă în România Viagra este cerută insistent de sexagenari Din cauza prețului, farmaciștii au rezerve că pastila va fi bine vândută Spre disperarea sexagenarilor, Viagra nu este încă de găsit în farmacii. Deși cu trei săptămâni în urmă reprezentanții firmei producătoare i,Pfizer" anunțau că la 1 decembrie pilula albastră va putea fi cumpărată din farmaciile românești, pe bază de prescripție medicală, acestea nu au primit încă nici oferta cu produsul Viagra. Din partea statului român nu mai există nici o opreliște în privința comercializării Viagrei, firma producătoare a primit și licența de import, iar Ministerul Sănătății aprobă vânzarea pe baza certificatului de înregistrare. Singura problemă este că pastila nu a ajuns încă în depozite. „Clienții ne solicită Viagra. Sunt în general persoane în vârstă, care vor să cumpere efectiv și chiar întrebă dacă medicamentul este compensat“,afirmă o farmacistă de la Colțea. Deși acceptă că este un medicament bine venit, farmaciștii au rezerve în a afirma că este pe măsura pungii românului. „Am înțeles că se va vinde pe folii cu 4 tablete, afirmă aceeași farmacistă. Asta înseamnă că dai dintr-un foc 600.000 de lei. La început nu vom comanda decât un stoc de probă, ca să vedem cum se vinde". Iuliana DANILIUC Sare și piper Dezastru în centrul Capitalei Ieri noapte, la ora 3.30, în Bd. Dacia nr. 33 (zona Piața Romană), o explozie deosebit de puternică a instalației de gaz metan, a ucis două persoane, a năruit un imobil și a lăsat pe drumuri 46 de persoane. Pe parcursul a opt ore, pompierii, apărarea civilă și poliția, s-au străduit să stingă incendiul, să salveze supraviețuitorii și să recupereze victimele. Autoritățile cheamă pe toți cetățenii la o atenție sportă în exploatarea instalațiilor de gaz metan pe timpul iernii, pentru a nu mai fi posibilă repetarea unei asemenea nenorociri. pagina 3 Sărbători triste la români Greve generale spontane pentru achitarea salariilor pagina 5 Cultură Shakespeare n-a fost Shakespeare pagina 8 Externe Frații Lebed în ofensivă Fotbal Lista lui Copos pagina 10 pagina 11 ffl BANCOREX BANCA PENTRU MILENIUL TREI Grija Puterii pentru informarea populației se reflectă în statistici Costul tipăririi ziarelor - locul 1 în topul scumpirilor din ultimii doi ani De aproape opt ori mai mulți bani sunt necesari pentru această activitate Potrivit datelor Comisie Naționale pentru Statistică, în perioada scursă de la alegerile din 1996, cele mai mari creșteri de prețuri nu au avut loc la energie, la mâncare sau la transport ci la „tipărirea ziarelor“. Tariful acestei activități s-a majorat de numai puțin de 7,87 ori, devansând creșterea prețului echipamentelor de condiționare a aerului (7,37 de ori) și cel al extracției gazelor naturale (6,39 ori). Precizăm că media creșterii prețurilor în aceeași perioadă a fost de 3,39 ori. Astfel, tipărirea ziarelor s-a scumpit în termeni reali cu 132%, ceea ce se reflectă în buzunarele cititorilor. Pentru comparație, fabricarea produselor de panificație s-a scumpit cu doar 3%, cea a uleiului cu 5%, iar celelate activități de tipărire s-au ieftinit cu 3%. Dan CRISTIAN După 1989, societatea românească a devenit extrem de difuză. Nici vorbă să avem de-a face cu diversitatea firească a unei democrații funcționale. Suntem încă foarte departe, dar nu mult prea departe, de ceea ce am declamat cu patos că vom instaura în România. Am ieșit din vâltoarea celui mai imprevizibil an al acestui secol pe ușa care nu trebuia și de aceea nimic din ceea ce a urmat nu poate constitui premisele ce s-ar cuveni construite pentru generația următoare. Suntem oare încă o entitate în adevăratul sens al cuvântului? Dar am fost vreodată cu adevărat? Eu cred că nu. Acum, se poate constata, ne-a mai rămas în comun una dintre componentele liantului necesar consolidării unei societăți compacte. Mișcarea browniană în care ne-am lăsat antrenați după 1989 - dar pe care noi am declanșat-o, unii conștient, alții din inocență - ne-a adus în pragul disoluției a ceea ce nu s-a închegat, se vede, nici după două mii de ani. Purgatoriul prin care am trecut în ultima jumătate de secol ar fi trebuit să ne întărească, însă la noi a avut efectul invers. Ne scufundăm. Chiar și atunci când încercăm, sporadic, să ne revenim, totul se năruie. Parcă mergem cu spatele înainte. Și, firesc, ne împiedicăm la fiecare pas. Am ajuns să trăim o imensă confuzie. Ne imaginăm împliniri și ne prăbușim în nepăsare. O imensă iluzie a împlinirii a fost chiar și acel [UNK] Decembrie '89. De atunci, ne îmbătăm cu apă chioară. (continuare în pagina 5) Doru Braid România confuziilor k3h