Cotidianul, februarie 1999 (Anul 9, nr. 223-245)
1999-02-01 / nr. 223
pagina 2 Norina Constantinescu: „Tocmai pentru că sunt fiica tatălui meu, nu am acordat niciodată consultanță pentru privatizare“ Editorial Fragila pace socială obținută prin Acordul de la Cozia riscă să fie spulberată de gălăgia pe care o fac unii politicieni și jurnaliști pentru arestarea celor 15.000 de protestatari. Distinșii bipezi invocă, în presă și la televiziune, statul de drept. Oricît pe-ar costa în planul stabilității interne, minerii nu trebuie să rămînă nepedepsiți. Statul de drept ar fi astfel violat ca un proaspăt sosit într-o închisoare de condamnați pe viață."Pe jurnaliști îi trecem cu vederea. In definitiv sunt și ei niște amărîți de boschetari, ajunși în presă înainte de a învăța că între subiect și predicat nu se pune virgulă. Prezența în alaiurile peste hotare ale președintelui și premierului trebuie plătită. Cum mulți dintre ei, bărbați fiind, nu pot plăti cu un alt organ, își folosesc din plin limba. Ca să nu mai spunem că brățările și ceasurile de aur, costumele de la Paris și damele de lux costă și ele. Ne vom opri asupra politicienilor de la putere, pe care nu-i putem bănui c-ar vrea să gîdile cu stiloul pe cineva. Au suficiente privilegii pentru a fi nevoiți să se prostitueze intelectual. între acești domni politicieni, cel mai agitat, atins parcă de hemoroizi intelectuali, e ministrul Justiției, Valeriu Stoica. Nu e zi lăsată de la Dumnezeu în care fruntașul liberal să nu ceară arestarea minerilor aducînd drept argument că pacea socială nu trebuie să pună la îndoială statul de drept. Urmărindu-i neastîmpărul, ar crede că Valeriu Stoica e un om în stare să-și dea viața pentru respectarea statului de drept. Asemenea eroilor lui Camil Petrescu, Valeriu Stoica pare a fi întruchiparea în carne și grăsime a statului de drept. N-are importanță că declanșarea unei acțiuni penale împotriva minerilor ar face din start imposibile orice alte acorduri asemănătoare ale Guvernului cu alți protestatari. N-are importanță că primul ministru e pus într-o situație dificilă. • După ce a obținut încheierea conflictului prin dialogul de la Cozia, domnia sa riscă să treacă în ochii românilor drept un șmecheraș dîmbovițean al cărui cuvînt nu valorează doi bani. Domnul Valeriu Stoica e gata să sacrifice orice. Piară țara, numai să nu fie pus la îndoială statul de drepț. Chiar dacă, lipsită de înțelepciune politică, această înverșunare a lui Valeriu Stoica ar fi, totuși, salutară. Uite un om și-a făcut un scop al vieții din apărarea statului de drept! Din nefericire, aceste vorbe frumoase nu le putem spune despre ministrul Justiției. Aceasta deoarece în timp ce domniei sale gura nu-i mai face, asemenea oiței năzdrăvane, în invocarea statului de drept pentru încălcarea Acordului de la Cozia, ministrul Justiției comite un gest prin care statul de drept e grav pus la îndoială. în 25 ianuarie 1999, domnia sa îl convoacă la minister pe judecătorul Dinu Marin și-i cere să demisioneze. Motivul invocat de Valeriu Stoica? Asupra domniei sale se fac presiuni din partea unor factori politici și a societății civile pentru a-i solicita lui Dinu Marin demisia din funcția de judecător din cadrul Curții de Apel București. Din cîte se știe, Dinu Marin a fost președintele completului de judecată care la 12 iunie 1998 a respins cererea Parchetului General de a-l condamna pe Miron Cozma pentru subminarea puterii de stat. Decizia domnului judecător Dinu Marin a fost corectă. Așa cum arătam și editorialul „S-a confirmat din plin că procesul Miron Cozma a fost unul politic“, Dinu Marin s-a aflat în fața unui dosar aiuritor întocmit de către Parchet. Potrivit articolului 162 Cod Penal - cel ce definește infracțiunea de subminare a puterii de stat - o asemenea infracțiune nu poate fi săvârșită decît prin cooperare cu mai multe persoane. Dacă am cerceta evenimentele din septembrie 1991, pentru care Miron Cozma a fost acuzat, în eventualitatea car fi fost vorba de o subminare a puterii de stat, alături de Miron Cozma ar fi trebuit să fie în boxă nu numai minerii care l-au însoțit pînă la București, dar și unele personalități ale opoziției de atunci: Doina Cornea, cea care a cerut pe postul național de televiziune solidarizarea întregii țări cu minerii în acțiunea lor, Constantin Ticu Dumitrescu, omul care a recunoscut că i-a adus pe mineri la Congresul PNȚCD, numeroși bucureșteni care au luat cu asalt Palatul Guvernului, Palatul Președinției, clădirea TVR. Despre implicarea acestora și altora în acțiunea minerilor sînt probe doveditoare, de la caseta cu înregistrarea apelului făcut de Doina Cornea la TVR pînă la declarațiile unor personalități în cotidianul „România liberă“, în chip surprinzător rechizitoriul Parchetului se referea doar la două personaje: Miron Cozma și Silviu Ioan Popescu, membru al Alianței Civice. Ancheta penală nu stabilise c-ar fi existat vreo legătură între cei doi. Dinu Marin a fost pus în situația de a condamna un singur om pentru subminarea puterii de stat, în timp ce articolul 162 din Codul Penal prevede expres că o asemenea infracțiune, nu poate fi comisă decît de mai multe persoane. Că Parchetul l-a găsit vinovat doar pe Miron Cozma e treaba distinsei instituții. Că Parchetul dovedea că habar n-are de Codul Penal o tot o problemă a respectivei instituții. Sigur e că Dinu Marin nu putea să-l condamne pe Miron Cozma pentru subminarea puterii de stat fără a stîrni rîsul în hohote pînă și a unui student din anul întîi de la Drept, în consecință, aflat în fața unui asemenea rechizitoriu aberant, Dinu Marin a ținut cont nu de comandamentele politicii conjuncturale, ci de statul de drept. Culmea culmilor! Pentru această respectare a legii, Valeriu Stoica i-a cerut demisia. Să lăsăm deoparte faptul că astfel Ministrul Justiției, cel ce se proclamă apărător al statului de drept, încalcă flagrant legea, deoarece nimeni nu-i poate cere unui judecător demisia pentru o sentință dată într-un proces. (continuare în pagina 4) Ion Cristoiu Valeriu Stoica încalcă statul de drept In exclusivitate pentru „Cotidianul", fiica președintelui României face precizări în legătura cu disputa din jurul privatizării ARO Cotidianul Director ION CRISTOIU Anul IX, numărul 223 (2268), luni, 1 februarie 1999, 20 pagini, două ediții, 1800 lei Adresă pe Internet, www.cotidianul.ro Din cauza epidemiei de gripă Vacanta se prelungește în multe școli și licee . • pagina 2 Luni 25 ianuarie, ministrul de Justiție Valeriu Stoica i-a cerut judecătorului Dinu Marin să-și dea demisia din funcția pe care o ocupă. Ministrul de Justiție a călcat în picioare faptul că Dinu Marin este un judecător inamovibil, care nu poate fi îndepărtat din locul pe care-l ocupă, după cum dictează interesele de moment. Judecătorul Dinu Marin a acceptat să-și prezinte demisia, în egală măsură revoltat și umilit pentru măsura extremă luată împotriva sa, tocmai de cel care ar fi trebuit să-i apere interesele și independența opiniei. Gestul său, făcut public, este un apel pentru toți ceilalți magistrați, de a rezista în fața abuzurilor politicului, pentru a păstra independența Justiției și în ultimă instanță de a respecta preceptele statului de drept. Citiți în pagina 10, interviul pe care judecătorul Dinu Marin l-a acordat ziarului nostru. O gravă încălcare a statului de drept Ministrul Justiției l-a obligat pe judecătorul Dinu Marin să-și dea demisia Valeriu Stoica a invocat presiuni infernale făcute asupra domniei sale de către o parte a factorilor politici . Judecătorii de la CSJ nu au voie decât la opinii care convin Puterii“, afirmă Dinu Marin Dinu Marin. „Acțiunea ministrului se constituie într-un avertisment pentru judecătorii rămași în funcție“ Dedesubturile recentului scandal de denigrare a României în presa occidentală de limbă germană Acte de escrocherie și pedofilie dau noi dimensiuni scandalului RDF Sever Mureșan declară că autorul scrisorii care incită investitorii occidentali împotriva României nu este el, ci elvețianul Rolf P. Gehrig, administratorul SITA Investment AG Zürich, surprins în 1996 în flagrant de pedofilie în București. pagina 2 Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, mai lucid decât guvernanții de la București Ciocniri violente ale demonstranților și Poliției se întâmplă în orice țară . Proaspătul președinte al Adunării parlamentare a Consiliului Europei, lordul Russell Johnston, ne dă dreptate în ceea ce privește conflictul de muncă din Valea Jiului. Deși politicienii dâmbovițeni au numit marșul minerilor pe ruta Petroșani - Horezu - Râmnicu Vâlcea lovitură de stat, puci sau rebeliune, lordul Johnston vede de la Strasbourg lucrurile la adevărata lor valoare: „Vedeți dvs, mă tem că astfel de lucruri se pot întâmpla în absolut orice țară. Ciocniri violente ale demonstranților și Poliției se întâmplă în Marea Britanie, în Franța, în Germania...“. De asemenea, președintele APCE susține că greva din Valea Jiului și evenimentele care i-au urmat nu vor avea repercusiuni în ceea ce privește relațiile României cu APCE: „Nu este ceva ce trebuie să ducă la o procedură de monitorizare. Procedura de monitorizare se referă la legi sau articole de lege care încalcă standardele noastre. Dacă ar fi să luăm un alt exemplu, cum ar fi de pildă brutalitatea Poliției, aceasta ar putea declanșa monitorizarea dacă ar fi vorba de un mod de acțiune care ar putea caracteriza activitatea Poliției pe o perioadă de timp, nu atunci când e vorba de un caz sau de un moment izolat. Oricum comisia de monitorizare va fi cea care va trebui să observe asta“. Ovidiu DRUGĂ Sare și piper o nouă lovitură dată de Petre Roman creștin-democratului Emil Constantinescu. Lideri marcanți ai Internaționalei Socialiste se reunesc vineri și sâmbătă la București Așteptăm o reuniune de aceeași greutate a creștin-democraților, organizată de Emil Constantinescu După o perioadă destul de tulbure pe „piața internă”, PD reușește o lovitură de proporții prin desfășurarea, la București, a reuniunii Comitetului Internaționalei Socialiste pentru Europa Centrală și de Est, la sfârșitul acestei săptămâni. Este o manifestare care depășește în proporții și importanță toate reuniunile organismelor similare reușite de celelalte formațiuni politice pe teritoriul României, chiar dacă în ceea ce privește recunoașterea internațională unele dintre acestea au state de serviciu ceva mai vechi. Merită consemnat de altfel că IS este cel mai important for mondial, în condițiile în care partidele socia-Democrații lui Petre Roman vor găzdui personalități de primă mărime, de la președinți de partide de guvernământ la miniștri sau deținători de funcții de prim rang în Internațională. PD își va lua revanșa și față de PDSR, partid cu care s-a aflat o vreme în tatonări dar care în ultimele săptămâni a virat brusc, redevenind inamicul tradițional. Formațiunea lui Ion Iliescu - cu un statut incert la porțile Internaționalei - nu va avea nici un rol în manifestarea de la București. Mai mult, voci hotărâte au refuzat chiar invitarea, pe post de asistență, a reprezentanților PDSR la reuniunea Comitetului. Marcela FERARU Roman a dat lovitura liste guvernează în mai toată Europa, ca să nu mai vorbim de restul continentelor. Nemeth Zsolt..Aspirațiile la autonomie ale maghiarilor din Voivodina sunt sprijinite de guvernul ungar. Szabó Tibor, președintele Oficiului pentru Maghiarii de peste Hotare, a declarat că Fundația Illyés va beneficia în acest an de un buget de 800 milioane de forinți, cu 60% mai mult decât în 1998. Surplusul de bani pus la dispoziția Fundației va fi folosit la consolidarea sau înființarea unor instituții cu importanță strategică aflate în slujba comunității maghiare din țara dată. „Acești bani nu reprezintă un ajutor, ci o investiție în maghiarii de peste hotare pentru ca aceștia să-și poată îndeplini rolul pe care trebuie să-l aibă maghiarimea în Europa Centrală” - a declarat Nemeth Zsolt. Dintr-o altă emisiune transmisă de postul ungar de televiziune DINA TV aflăm că, în continuarea turneului început în România, Nemeth Zsolt a ajuns la Subotica, în Voivodina, unde și-a promis sprijinul în „dezbaterea documentului cu privire la autonomia Voivodinei”. Nemeth Zsolt a declarat, între altele că „aspirațiile la autonomie formulate din partea maghiarilor din Voivodina sunt sprijinite de către guvernul ungar, deoarece și în programul guvernului este prevăzut că, în măsura în care organizațiile maghiare de peste hotare își stabilesc un obiectiv politic legitim, aflat în cadrul stabilității de drept, obligația guvernului ungar este să sprijine aceste programe“. Bogdan PETRESCU Iarnă grea Armata a alocat patru numere de telefon pentru cei care se confruntă cu situații de criză înrăutățirea condițiilor meteo din ultimele zile a produs perturbări în circulația rutieră, în special în județele din Moldova și din sud-estul țării. Ca urmare, alături de alte instituții, Ministerul Apărării Naționale a intervenit cu militari și tehnica din dotare pentru deblocarea unor drumuri și salvarea unor persoane. Potrivit unei declarații a generalului de corp de armată Constantin Degeratu, șeful Statului Major General, toate persoanele care au nevoie de intervenție în caz de urgență majoră pot telefona la următoarele numere: 01-4113535; 4105632 - Centrul Operațional pentru Situații de Criză din Statul Major General 038-426339; 038-426521- Comandamentul Armatei a ll-a în pagina 3, un grupaj despre efectele iernii întoarse în forță în România, ca și despre ceea ce ne așteaptă în continuare din punct de vedere meteorologic. Politică Februarie, luna clarificărilor învățământ pagina 4 Măsuri draconice la concursul de rezidentiat 1 pagina 5 Interviu De vorbă cu generalul Anghel Andreescu, mâna de fier a Jandarmeriei române pagina 8 Kosovo NATO amenință Belgradul și Priștina cu bombardamente fulger pagina 11 Fotbal Români prin campionatele Europei pagina 12 mmwmmm Valerian Stan După Cozia Deruta, aceasta este starea care domină, după Cozia, societatea românească. Românii, care în politică au fundalmente cele mai multe certitudini, sunt acum descumpăniți. Investigațiile făcute și prezentate de mai toate televiziunile pe timpul revoltei minerilor au consemnat primele un adevăr indiscutabil și nefericit, acela că România este din nou profund divizată. Am observat dintotdeauna cu interes mulțimile din gări și din tribunale. Forfoteala din fiecare aceste două locuri, deși aparent foarte asemănătoare, este în realitate destul de diferită. Membrii celor două comunități ad-hoc urmăresc, în primul caz, interese doar relativ diferite (voind să plece, cei mai mulți, cu trenuri diferite, și, totuși, unii, cu aceleași trenuri), în timp ce la tribunal interesele celor din săli nu numai că sunt întotdeauna absolut diferite (fiecare având procesul lui), dar, și, deseori, conflictuale (mulți dintre ei fiind părți adverse în procesele pentru care au venit). România mi se pare astăzi, socialmente vorbind, mai mult decât o gară, mi se pare o imensă sală de tribunal, în care orice comuniune de interese între justițiabilii grăbiți și încruntați este absolut imposibilă. Dacă în momentul de față în România este un lucru cu adevărat grav, acela este lipsa oricărei coeziuni sociale. S-a ajuns aici din cauze venind, desigur, din toți cei nouă ani de după revoluție, dar și din felul în care unii din responsabilii guvernamentali (și chiar și o parte a presei) au tratat evenimentele din 16-22 ianuarie. După revoluție, atunci când s-a întâmplat să nu-i învrăjbească înadins pe români, politicienii noștri nici n-au încercat să-i împace între ei. (continuare în pagina 5)