Cotidianul, noiembrie 1999 (Anul 9, nr. 2500-2525)
1999-11-01 / nr. 2500
2 Cotidianul evenimente în top luni, 1 noiembrie 1999 1 Speculând slăbiciunile puterii de la București, catalogată drept incapabilă, liderii de opinie unguri contraatacă „Magyar Kisebbség“ • România nu-și va putea rezolva problemele decât dacă se federalizează Molnár Gusztáv. „Particularitățile care apropie Ardealul de Occident pot fi consolidate prin federalizarea României sau prin introducerea devoluției de tip scoțian. Politologul Molnár Gusztáv, născut în județul Bihor, absolvent în 1971 al Facultății de istorie-filozofie a Universității Babeș Bolyai din Cluj, redactor la Editura Kriterion din București până în 1987, a părăsit România în 1989 stabilindu-se în Ungaria, în prezent este șeful grupului de cercetări geopolitice al Institutului pentru Europa Centrală, în ultimii ani domia sa și-a îndreptat atenția spre geopolitică, regionalism, federalism, teorii ale devoluției. în acest spirit a scris mai multe studii cu privire la Transilvania. Revista clujeană de limbă maghiară „Magyar Kisebbség" nr 2-3/1999 publică un nou studiu semnat de Molnár Gusztáv și intitulat „încă o dată despre problema Transilvania“. Publicăm fragmente mai semnificative din aceasta: „Particularitățile manifestate deopotrivă în cultura politicii și muncii cu rădăcini în Europa Centrală istorică și care apropie Ardealul de Occident pot fi consolidate prin federalizarea României sau prin introducerea devoluției de tip scoțian... De tot ceea ce România nu a fost și nici în viitor nu va putea fi capabilă «un stat național unitar și indivizibil» va putea fi realizat de o Românie radical descentralizată... Criticii mei români au primit cu mare interes și cu o toleranță surprinzătoare ideea de bază a primului meu studiu... De la preluarea puterii în noiembrie 1996 de către președintele provenit din rândurile guvernului de centru dreapta și al celui mai mare partid de guvernământ posibilitățile politice ale țării s-au redus sensibil... Raportul Comisiei de la Bruxelles al Uniunii Europene publicat în octombrie 1998 subliniază rezultatele obținute în ultimul timp de către Bulgaria în economie și în domeniul financiar, în timp ce în cazul României accentuează stoparea reformei, înrăutățirea situației economice". „Noua putere a eșuat“ „Atât situația generală din România, cât și consecințele politice deosebit de îngrijorătoare din punct de vedere al minorității maghiare - care vor surveni cu mare probabilitate după alegerile viitoare - necesită răspunsuri la două întrebări fundamentale. 1) Care este explicația faptului că... această coaliție de partid nu a îndeplinit speranțele puse în ea? 2) După oprirea bruscă a noului proces de modernizare, care durează de 150 de ani, va mai exista în România «problema transilvană» și dacă da, care vor fi consecințele politice și culturale ale acesteia? ...Elita politică, după preluarea puterii de către noua coaliție, se angajase ca printr-o politică mai consecventă a reformei să restabilească o continuitate istorică în ceea ce privește tradițiile occidentale ale țării și să creeze condițiile economice și juridice pentru aderarea la structurile occidentale, dar a eșuat... Nu se poate contesta faptul că noul guvern a luat câteva măsuri importante, dar este caracteristic că a fost nevoit să recurgă în permanență la așa-numitele ordonanțe guvernamentale de urgență care nu sunt tocmai democratice. Elita politică română ajunsă la putere nu a fost capabilă nici măcar în rândurile sale, să ajungă la consens în ceea ce privește cea mai importantă problemă. Ideea «statului național unitar, autoritar, asupritor, închis, sever centralizat» cu rădăcini în secolul al XIX-lea, impusă și după 1918, este considerată tabu și în prezent. Partidul Național Țărănesc, pentru a nu rămâne în urma principalei sale rivale de odinioară și a actualei aliate, Partidul Național Liberal, se arată și azi ca un adept de neclintit al statului unitar și centralizat. CDR se distinge prin incapacitatea sa .Situația actuală nu este lipsită de dramatism. Dacă despre așa-numita elită nomenclaturistă grupată în jurul fostului partid de guvernământ se poate afirma că doar a mimat europenismul, Convenția Democrată anticomunistă se distinge doar prin incapacitatea sa. Ciudățenia situației din România - situație lipsită de perspectivă - provine din faptul, că între societatea civilă în curs de formare și ansamblul vieții politice și de stat se cască o prăpastie din ce în ce mai mare... Elita nu poate corespunde așteptărilor societății. De fapt în România nici nu există partidein înțelesul real al cuvântului. ...Se pare că din cauza caracterului anorganic din punct de vedere structural al sistemului instituțional politic în România se poate alege doar între rău și mai rău. ...România este o țară tipic dezechilibrată, numai că acest fapt a fost timp îndelungat acoperit de incredibila capacitate de acomodare a românilor. ...Acomodarea exagerată la statul cetralizat «creator al națiunii și al societății» precum și la comunismul național se pare că a stins din elita politică română capacitatea de acomodare pozitivă la cerințele civilizației occidentale. Poate că nimic nu dovedește mai bine acest lucru ca modul de tratare a cerințelor minorității maghiare cu privire la drepturile sale de a-și folosi limba maternă și de a avea o universitate independentă. în prezent întrebarea este ce consecințe tragem din impasul în care se află politica română actuală, care, pune la grea încercare și ansamblul relațiilor ungaro-române, în ce direcție încercăm să ne îndreptăm. ...între 2002-2006, prin calitatea Ungariei de membru al Uniunii Europene, frontiera ungaroromână va deveni frontieră geopolitică , cu valoare deplină cu toate consecințele ce decurg din acest fapt". Sorin Mitu, autorul controversatului manual de istorie, e adept al federalizării ....Sorin Mitu îmi împărtășește părerile și în ceea ce privește trecutul Ardealului și nu vede nimic de reproșat nici cu privire la devoluție, («dacă în devoluție este inclusă și o autonomie ardeleană de tip sicilian sau catalan sau chiar bavarez, în ceea ce mă privește nu am nimic împotrivă. Să fie!»), numai că apreciază că «în lipsa bazei corespunzătoare» aceasta «nu este posibilă» în România. Mitu este de părere că din moștenirea europeană centrală a Ardealului nu a mai rămas nimic în zilele noastre și din acest motiv «România, care trăiește într-o sărăcie generală, unitară și națională, nu mai are ce să federalizeze». Argumentele lui Mitu sunt grave. Este un fapt istoric că ideea Ardealului autonom a fost abandonată încă din secolul al XIX-lea, întâi de maghiari, apoi de români... întrucât Ardealul, la nivel de geografie simbolică română, este reprezentat și retroactiv ca parte inseparabilă a României, a «Țărilor române», s-a creat o Românie imaginară absolut omogenă care este incompatibilă cu ideea și practica federalismului sau chiar a devoluției, însă în istorie și în politică nu există lucruri definitive. Dacă tradițiile autonomiste s-au putut schimba și situația actuală din Ardeal, care pare fără ieșire, se poate schimba". Există „transilvanism“ politic suficient pentru federalizare „...întrebarea este dacă în Ardeal se poate crea acel «transilvanism politic» care ar putea deveni o bază solidă pentru o mișcare politică prin care să se urmărească realizarea autonomiei politice a Ardealului în interiorul României? Rezultatele alegerilor de până acum și datele celui mai nou sondaj de opinie sprijină ideea conform căreia există o deosebire evidentă între Ardeal și celelalte părți ale României, însă, deosebirea formală nu dovedește nimic dacă reiese că partidele pe care ardelenii le-au ajutat să obțină victoria nu vor reprezenta o deosebire calitativă față de partidele tradițional etatiste și naționaliste... Aș dori să răspund întrebării dacă se poate crea în Ardeal o voință politică coerentă care, fără extremisme, dar cu fermitatea cuvenită, s-ar exprima pentru organizarea unui referendum regional în favoarea autonomiei politice. Marea parte a țărănimii din Regat a fost ruptă de modul vieții încă arhaic doar de brutalitatea comunismului care a schimbat-o atât la orașe, cât și la sate într-o masă fără identitate. .Identitatea națională a acestei pături a fost hotărâtă de lozincile unui naționalism etatist și manipulator. Acesta este mediul social asupra căruia are efect modul de a vorbi al stângii naționale care se extinde de la demagogia nebună a lui C. Tudor până la autoritarismul blând al lui Meleșcanu și în care acțiunile radicale ale stângii creează ecouri considerabile. A zis foarte bine analistul politic Ralu Filip într-o convorbire difuzată de postul de Radio BBC că în România există, de fapt, două populații cu două mentalități total diferite care se raportează la politică în mod diferit. Una simpatizează cu Vadim, cu acțiunile în forță ale minerilor și este săracă, cealaltă acceptă ideea modernizării țării, chiar și în cazul în care suferă daune materiale. Nu se poate ști care din aceste două tabere se află în majoritate în România de azi. Sunt de acord cu această idee. Aș avea de făcut doar o singură mențiune. Nu știm care din tabere este majoritară în țară, dar știm că în Regat este majoritară cea dintâi, iar în Ardeal cea de a doua. Și mai există ceva de care putem fi siguri: dacă din această nehotărâre istorică română nu ne putem elibera la nivel de țară, se poate încerca această separare la nivel regional". Cine este „Magyar Kisebbség“ Nu știu dacă și ce ecouri va declanșa acest nou studiu al lui Molnár Gusztáv, însă aș dori să supun atenției câteva reacții ale unor personalități de limbă maghiară din România. La primul studiu al politologului Molnár Gusztáv cu privire la „problema transilvană", răspunsuri publicate de revista „Magyar Kisebbség". Dar mai întâi, câteva cuvinte despre revista de mai sus: „Ma gyar Kisebbség" - aceasta este o publicație de limbă maghiară care apare la Cluj cu o periodicitate de două-trei numere anual, în corpul redacțional al revistei, care se ocupă în exclusivitate de problemele minorității maghiare, întâlnim nume cunoscute din viața politică, științifică și culturală a maghiarilor din România și de aiurea, cum ar fi Toro T. Tibor, președintele Blo cului Reformist din cadrul UDMR, Duray Miklós, președin tele de onoare al Partidului Coaliției Maghiare din Slovacia, Mol nár Gusztáv (Budapesta), Szocs Geza. Revista este editată cu sprijinul Societății Ardelene din Uniunea Mondială a Maghiarilor, editor responsabil fiind chiar președintele acestei societăți, Patrubány Miklós, și sponsorizată de Fundația Illyés. Până la emiterea unor păreri cu privire la ultimul studiu al lui Molnár Gusztáv merită să menționez fragmente din ecourile declanșate de ampla analiză a „problemei trasilvane" efectuată de politologul Molnár. Unul dintre cei care analizează „problema transilvană din punct de vedere maghiar" este Borbély Imre, care afirmă între altele: „Invazia și dominația romană de 160 de ani, precum și invaziile barbare care au urmat i-au măturat pe daci de pe teritoriul Ardealului... Înainte de venirea maghiarilor, Ardealul se afla sub suveranitatea avară, francă, apoi bulgară... In secolul al XII- lea, regii maghiari colonizează în Ardeal sași. După invazia tătară, în Ardeal, în paralel cu noi colonizări germane apare și etnosul român. Etnogeneza română este controversată". După ce subliniază că „migrarea lentă a românilor spre nord atinge Ardealul în secolul al Xlll-lea", Borbély Imre mai afirmă: „Dacă acceptăm ca ipoteză de lucru premisa reprezentată de Molnár Gusztáv în studiul său, conform căreia problema Ardealului este problema română, atunci la această problemă sunt posibile următoarele răspunsuri: secesiunea Ardealului; federalizarea României, în cadrul României, Ardealul, o entitate politică separată; fărâmițarea Ardealului între alte provincii; devoluție - statut separat pentru teritoriul Ardealului; stat național unitar centralizat, Ardeal independent și Partiumul „reanexat“ Ungariei In disputa româno-maghiară cu privire la Ardeal sunt posibile, în principiu, următoarele soluții: împărțirea între cele două țări a teritoriului controversat, conform proporției grupurilor etnice (prin schimb de populație); soluția secesiunii (crearea unui Ardeal independent și reanexarea Partiumului la țara-mamă); includerea structurală a colectivităților naționale maghiare în «națiunea politică» ungară fără modificarea frontierelor (o «confederație» maghiară care să treacă peste hotare în interiorul paradigmei Europei integrate); transpunerea în viață a formelor de autonomie care să garanteze autoguvernarea colectivității naționale maghiare; statut separat pentru întregul teritoriu al Ardealului și în interiorul acestuia autoguvernarea teritoriilor în care maghiarii trăiesc în bloc compact (modelul Tirolului de Sud); românizarea lentă (acest proces este acum în curs de desfășurare); transfer organizat de populație care să țină pasul cu scăderea efectivului maghiarimii din țara-mamă; izgonirea maghiarilor sau lichidarea acestora (după modelul iugoslav al «ethnic cleansing»)". „România nu are șansa de a se lega de structurile NATO si UE“ După ce am trecut fulger prin ideile lui Borbély Imre, la care ar fi bine să revenim cu alt prilej, să vedem, preț de câteva fraze, și câteva din părerile lui Fabian Ernő din Covasha, concretizate în articolul intitulat „Observații la problema transilvană". „Problema transilvană, autodeterminarea, trebuiau clarificate în zilele cotiturii din 1989... Răspunderea incontestabilă a reprezentări politice a maghiarimii este de a sublinia în fața politicienilor mâni și a întregii lumi ideile sale cu privire la Ardeal și la soarta maghiarimii din Ardeal. Trebuie să se decidă dacă acceptăm inacceptabilul, existența în așanumita enclavă și vegetarea în disperare sau insistăm pentru aspirațiile noastre la autonomie, aspirații euroconforme și persistări pentru cucerirea drepturilor maghiarimii din Ardeal la autoguvernare". " i Dar în ultimul său studiu intitulat: „încă o dată despre problema transilvană", publicat în numărul 23/ 1999 al revistei „Magyar Kisebbség", Molnár Gusztáv trece în revistă și câteva afirmații ale unor politici români la primul său stu„Este suficient să aruncăm o privire asupra declarațiilor unor «foști» cu privire la transformarea Ardealului «în zona umună de suveranitate și gugoare româno-maghiară» Mircea Pașcu, fost secret, stat în Ministerul Apărării Naținale), la necesitatea introd din nou a «metodelor secționiste» (Mircea Coșea, fi Ministru al Finanțelor), la provocarea reprezntată de devoluția instituțională care du federalizarea statelor nați apoi la dispariția aces (Adrian Năstase, fost preș al Camerei Deputaților), scernământul politicienilor ponsabili, care nu pot tri vederea pericolele pot fi care ne pândesc» (Ghe. Ținea, fost Ministru al Apărăi Nu pot încheia fără a nu câteva din declarațiile mai cente ale lui Molnár Gusztáv câte cotidianelor de limbaghiară din România, într-un interviu acordat cotidianului clujean „Szabadság", politolo ardelean afirmă că „și în UDMR este sesizabilă o mie, spre direcția «transilvai Aceasta nu este reîncăl vechiului transilvanism, ți a unei politici regionale vie în viața publică maghiară Ardeal. Este meritul Blocului Aformist că a pus această problemă". în „Szatmári Friss Újság Molnár Gusztáv nu uită să remarce că „România rămâne" o zonă cenușie în sfera de interese a Uniunii Europene și a NATO, fără șanse de a se lega de aceste structuri". Și, în fine Molnár Gusztáv, care este^ și autorul Declarației de la Cluj, afirmă în cotidianul bucureștean „Romániái Magyar Szo", după . lucrările Univerității de vară etc . la Tușnad, la care a fost prezent, că „există doar două alternative: statul național rigid, centralizat, și federalizarea totală. Există însă și forme de tranziție, una dintre acestea fiind devoluția“.. Sorin PETRESCU prd . menț« cad" A Viktor Orban câștigă tot mai mult teren în Ardeal fniu-Millvnm. *1« ?3CS kfUliz.'hi Alb&htt • >. Crainofcț.» W'f jf >■• v Șatîni*vo' Deocamdată, harta rămâne așa, întrebarea este până când?