Cotidianul, decembrie 1999 (Anul 9, nr. 2526-2551)
1999-12-01 / nr. 2526
2 Cotidianul au mai rămas 30 de zile până în anul 2000 Profețiile mileniului 9 este numai o lună, omenirea schimbă prefixul. Intrarea în anul 2000 găsește umanitatea la fel de fragilă pe plan afectiv și la fel de frământată de angoase existențiale, în acest plan al afectului colectiv,, dezvoltarea fără precedent a tehnicii și invențiile care au revoluționat întreaga societate nu reușesc să producă mari schimbări. Și acum, în apropierea mileniului trei, oamenii sunt la fel de înspăimântați de venirea sfârșitului lumii ca și în anul 1000. E firesc deci ca în acești ani extrem de frământați, profeții și falșii profeți să-și găsească lesne susținători fideli sau măcar doritori de a-i asculta. Simpli farsori sau oameni cu adevărat inspirați, profeții au existat în toate timpurile. Unele prorociri s-au confirmat în totalitate, altele au fost infirmate de realitate, dar toate, într-o mai mică sau mai mare măsură, iau influențat pe oamenii care le-au auzit. Profețiile au influențat istoria lumii și sfârșitul acestui mileniu nu face excepție. Iată de ce vă prezentăm unele dintre cele mai interesante profeții ale mileniului. Unele sunt simple bazaconii, altele însă par a puna pecetea unor mesaje venite din alte lumi. Cert este însă că nici cel mai sceptic dintre noi nu poate rămâne netulburat în fața viziunilor despre viitorul omenirii. Specialistul în tarot Alejandro Jodorowski susține că profețiile celebrului prezicător sunt ambigue Michel de Nostradame, cunoscut marelui public ca Nostradamus, s-a născut în 1503, la Saint Remy-de-Provence, într-o familie de origine iudaică. El a făcut studii de medicină la Montpellier. De altfel a și practicat această profesie, deși a devenit cunoscut lumii prin talentul său de astrolog: în tinerețe, a dus o viață nomadă, rămânând foarte rar mai mult de doi ani în același loc, în tot acest timp a dobândit o faimă de vindecător, care știe foarte bine să folosească leacuri fabricate din plante, întâlnirea sa cu vocația de vizionar se produce, cel mai probabil, la abația d'Orval în 1542. Acolo, Nostradamus descoperă un volum: „Carte de profeții compusă de Dieudonne Noel Olivarius, doctor în medicină, chirurg și astrolog“. Probabil că de aici începe pasiunea lui Nostradamus pentru încercarea de a tălmăci viitorul. Pentru că profețiile sale sunt bine cunoscute, ne vom mărgini la a vă prezenta un interviu cu Alejandro Jodorowsky asupra profețiilor lui Nostradamus, așa cum apare el în săptămânalul franțuzesc „L’Evenement". Dumneavoastră, care sunteți un cunoscător al simbolurilor și Tarotului, ce vă inspiră acest interes manifestat peste tot pentru opera lui Nostradamus? Nostradamus este cu totul de neînțeles, total ambiguu și plin de simboluri. Așadar, este aplicabil oricărei realități. Dacă el vorbește de un vultur, atunci o casă regală care are ca însemn heraldic asemenea păsăre poate să justifice una din profețiile sale. Dar, dacă este vorba de un atac al vulturilor asupra unui oraș, atunci toată lumea va zice: el a prezis. Vulturul, ca mai toate simbolurile, are mii de semnificații. Tarotul funcționează pe același principiu. Acest lucru nu este însă o predicție asupra lucrurilor care se vor întâmpla, așa cum am crezut atunci când a început să mă intereseze problema. Este un test psihologic, care vorbește numai despre trecut și prezent. Și Tarotul este profund ambiguu: într-o carte de Tarot poți vedea orice mesaj. Nu există un mesaj clar, în acest caz, vă puteți imagina o știință fundamentată pe opera lui Nostradamus? îmi pot imgina. Cunosc oameni care lucrează pentru a stabili o corespodență între Nostradamus și Tarat. Pentru ei merge. Eu nu sunt de părere că Taratul este superior altor arte de predicție, cum ar fi Yijing sau astrologia. Problema o reprezintă practicianul care poate să aspire să se desăvârșească, să ajungă la un soi de sfințenie. Pentru că privim toate profețiile din același unghi? Cele mai interesante profeții, cele ale lui Ezechia, din Biblie, de exemplu, sunt considerate poezie pură, suprarealistă. Sunt manifestări ale inconștientului, foarte frumoase în sine. Dar numeroase profeții sunt extrem de negative și ele îi pot preocupa extrem de serios pe oameni. După ce Jung și-a publicat opera, nu mai putem nega astăzi existența unui inconștient colectiv. Un inconștient care poate crea, spre exemplu, apariții pe cer, halucinații colective. Este foarte puternic. Pe de altă parte, prin studii psihologice, cât care poate fi modificată realitatea de gândurile care sunt proiectate? Profețiile, chiar dacă sunt ridicole, afectează inconștientul colectiv. Așadar, atenție la efectele incontrolabile. A prevedea sfârșitul lumii este un act de agresiune asupra lumii. Putem, reacționând, să eliminăm efectul unei profeții negative? Da. Trebuie să contra-profețim. Specia umană este o specie proiectivă, bolile sale, nebuniile sale sunt proiectate asupra lumii. Oamenii care fac profeții asupra sfârșitului lumii fac profeții asupra propriei morți. Nostradamus - un profet contestat Alejandro Jodorowski contestă capacitatea lui Nostradamus de a „vedea“ viitorul Nostradamus cercetând astrele Edgar Cayce. Atlantida va țâșni la suprafață din adâncurile apelor Edgar Cayce este considerat cel mai mare profet american al secolului XX. Cayce era fiul unui fermier din Kentucky. S-a născut în secolul trecut și a murit în anul 1945. Până aici, nimic neobișnuit. Totuși, Cayce se distinge prin ceva: el intra când avea chef în transă și dicta mii de pagini, răspunzând celor care îl consultau, indiferent de subiect. El susținea nici mai mult, nici mai puțin decât că are acces la memoria întregului Univers, unde sunt înscrise toate informațiile despre trecut, precum și informații despre viitor. Filosofia sa a inspirat, în mod direct sau indirect, toate mișcările spirituale New Age. în genere, profețiile lui Cayce asupra viitorului umanității sunt pesimiste. Pentru sfârșitul acestui secol, Edgar Cayce promite scufundarea în adâncurile oceanului a Marii Britanii și a Japoni Profeții din Biblie, de la Isaia și până la Ioan și a sa tulburătoare Apocalipsă, pe lângă influența pe care au avut-o pe plan religios, au creat și un gen literar: profeția.Până acum, acest gen literar a produs milioane de texte în toate timpurile. Și astăzi, când omenirea se pregătește să treacă pragul mileniului III, prorocirile au locul lor în biblioteci și librării. Din acest noian de viziuni apocaliptice am selectat doar câteva, pe unele dintre cele mai nebunești și îngrijorătoare, ei, dispariția de pe fața pământului a orașelor New York, Los Angeles și San Francisco, precum și faptul că Atlantida va țâșni la suprafață din adâncurile coceanului. Profețiile lui Cayce sunt într-adevăr îngrozitoare, dar tot el găsește remediul: oamenii pot evita răul dacă se roagă cu eficiență. Sfântul Cesaire. Crinul va înflori din nou în Franța . Sfântul Cesaire a fost episcop în Arles în secolul al VI-lea. Pentru un lung răstimp a fost considerat un profet, dar ulterior s-a ajuns la concluzia că prorocirile care-i erau atribuite reprezintă niște falsuri. Cele treizeci și trei de versete despre care este vorba au fost descoperite într-un manuscris în anul 1853. Ele evocau venirea unui rege salvator care, după un șir de dezastre cumplite, avea să facă Floarea de Crin să reînflorească în Franța. Sfântul Malachie. Ioan Paul al II-lea este penultimul Papă Sfântul Malachie, un episcop irlandez din secolul al Xll-lea, este autorul unei celebre profeții, „profeția papilor, care dă fiecărui Papă din viitor un supranume alegoric în latină, supranume ce are legătură cu faptele acelui Suveran Pontiff originea geografică sau numele de familie. Problema este că aceste texte au fost descoperite patru secole după moartea Sfântului Malachie, mai precis în anul 1590. Autorul acestei descoperiri a fost un călugăr benedictin pe numele său Arnold de Wyoh. Evident, supranumele tuturor papilor care păstoriseră Biserica Catolică între momentul în care Sfântul Malachie și-a scris profeția și anul în care manuscrisul a fost descoperit părea extrem de bine ales. După moartea Papei Urban al Vll-lea,lucrurile se schimbă însă. Corespondența între supranumele date de Sfântul Malachie și calitățile sau viciile Suveranilor Pontifi pare cam trasă de păr. Oricum, trebuie însă reținut că această profeție spune că actualul Papă Ioan Paul al II-lea este penultimul Papă înainte de sfârșitul lumii. Criswell: „Apocalipsa va avea loc pe 18 august“ Criswell (1907-1982), ghicitor californian mediatizat cu insistență în America, este astăzi mai cunoscut cinefililor decât amatorilor de științe oculte. Apropiat al lui Ed Wood, Criswell a apărut în deschiderea filmului „Plant from Outer Space“, în smocking și purtând o pelerină ca a lui Dracula. Criswell a spus următoarele cuvinte: „Toată lumea ar vrea să cunoască viitorul, pentru că, în fond, acesta este locul în care vom trăi mâine“. Criswell și-a încredințat fidelii că nu are nici o iluzie în ceea ce privește realitatea puterilor sale; în ultima sa carte, apărută în 1969, Criswell a dat o dată precisă pentru un mare cataclism mondial: 18 sau 19 august 1999. El și-a explicat această predicție prin faptul că avea să se producă „o mare După Jean Dixon, „rușii au fost primii pe lună“ Jean Dixon a intrat în istoria profețiilor prin faptul că ar fi prezis în 1956 că John Fitzgerald Kennedy va fi asasinat. Realitatea este însă puțin diferită: în 1956 ea a prezis efectiv că un democrat va fi ales în 1960, dar că va muri, probabil asasinaț, însă, câțiva ani mai târziu, chiar înainte de alegeri, uitând de profeția sa anterioară, ea a profețit că JF Kennedy nu va fi ales. Jean Dixon a prorocit de o manieră generală asupra tuturor evenimentelor importante. Ea a prevăzut astfel, fără succes , că rușii vor ajunge pe Lună înaintea americanilor. Realitatea i-a infirmat însă spusele și în acest caz. Profețiile cele mai nebunești Edgar Cayce, alături de soția sa cruce“, toate planetele fiind repartizate în cruce pe cer. miercuri, 1 decembrie 1999 Tulburătoarele mărturii ale Apocalipsei după Ioan despre lumea de dincolo ua dintre cele mai cumplite profeții ale creștinismului este Apocalipsa după Ioan. Acest text prevestește sfârșitul lumii și a fost folosit în numeroase împrejurări ca argument pentru a fixa cu certitudine o dată fixă a distrugerii lumii. Pentru a nu cădea și noi în păcatul sectelor milenariste, care tălmăcesc în mod aberant această profeție, ne vom rezuma să vă prezentăm în cele ce urmează pasajele cele mai îngrijorătoare ale Apocalipsei după Ioan. „După aceste lucruri, m-am uitat și iată, o ușă era deschisă în cer. Glasul cel dintâi pe care-l auzisem ca sunetul unei trâmbițe și care vorbea cu mine mi-a zis: «Suie-te aici și-ți voi arăta lucrurile care trebuie să aibă loc după aceasta». Numaidecât am fost în Duh. Și iată, un scaun de domnie era pus și pe scaunul de domnie stătea Cineva. Și cel ce stătea pe el avea înfățișarea unei pietre de iaspis și de sardiu; și scaunul de domnie era înconjurat cu un curcubeu ca o piatră de smarald la vedere. Și în jurul scaunului de domnie erau douăzeci și patru de scaune de domnie și pe aceste scaune de domnie stăteau douăzeci și patru de bătrâni. Îmbrăcați în haine albe, și pe capete aveau cununi de aur. Din scaunul de domnie ieșeau fulgere, glasuri și tunete, înaintea scaunului de domnie ardeau șapte făclii de foc, care sunt cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu. Și înaintea scaunului de domnie era un fel de mare sticlă, asemenea cu cristalul; în mijlocul scaunului de domnie și împrejurul scaunului de domnie erau patru făpturi vii, pline cu ochi pe dinainte și pe dinapoi. Cea dintâi făptură vie semăna cu un leu; a doua făptură vie semăna cu un vițel; a treia făptură vie avea fața ca de om; și a patra făptură vie semăna cu un vultur care zboară. Fiecare din aceste făpturi vii avea câte șase aripi și erau pline cu ochi de jur împrejur și pe dinăuntru. Zi și noapte ziceau fără încetare: «Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeu, care era, care este, care vine!» Când aceste făpturi vii aduceau slavă, cinste și mulțumire Celui care stă pe scaunul de domnie și care este viu în vecii vecilor. Cei douăzeci și patru de bătrâni cădeau înaintea Celui care stătea pe scaunul de domnie și se închinau Celui care este viu în vecii vecilor și își aruncau cununile înaintea scaunului de domnie, zicând: «Vrednic ești, Doamne și Dumnezeul nostru, să primești slava, cinstea și puterea, pentru că Tu ai creat toate și prin voia Ta stau în ființă și au fost create». . Și am văzut în mâna dreaptă a Celui care stătea pe scaunul de domnie o carte scrisă pe dinăuntru și pe dinafară, pecetluită cu șapte peceți. Și am văzut un înger puternic, vestind cu glas tare: «Cine este vrednic să deschidă cartea și să-i rupă pecețile?» Și nimeni, nici în cer, nici pe pământ, nici sub pământ, nu putea să deschidă cartea, nici să se uite la ea. Și am plâns mult, pentru că nimeni nu fusese găsit vrednic să deschidă cartea, nici să se uite la ea. Și unul din bătrâni mi-a zis: «Nu plânge lată, Leul din seminția lui Iuda. Rădăcina lui David, a biruit că să deschidă cartea și cele șapte peceți ale ei». Și în mijlocul scaunului de domnie și a celor patru făpturi vii și în mijlocul bătrânilor, am văzut stând în picioare un Miel. Părea înjunghiat și avea șapte coarne și șapte ochi, care sunt cele șapte duhuri ale lui Dumnezeu, trimise pe tot pământul. El a venit și a luat cartea din mâna dreaptă a Celui care stătea pe scaunul de domnie. Când a luat cartea, cele patru făpturi vii și cei douăzeci și patru de bătrâni s-au aruncat jos înaintea Mielului, având fiecare câte o harpă și o potire de aur, pline cu tămâie, care sunt rugăciunile sfinților. Și ei cântau o cântare nouă, zicând: «Vrednic ești Tu să iei cartea să-i rupi pecețile, căci ai fost înjunghiat și ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminție, de orice limbă, din orice popor și din orice neam. Ai făcut din ei o împărăție de preoți pentru Dumnezeul nostru și ei vor împărați pe pământ». M-am uitat și, în jurul scaunului de domnie, în jurul făpturilor vii și în jurul bătrânilor, am auzit glasul multor îngeri; și numărul lor era zeci de mii de zeci de mii și mii de mii. Ei ziceau cu glas tare: «Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, să primească putere, bogăție, înțelepciune, tărie, cinste, slavă și binecuvântare!» Și pe toate făpturile care sunt în cer, pe pământ, sub pământ, pe mare și pe tot ce se află în aceste locuri, le-am auzit zicând: Acelui care stă pe scaunul de domnie și a Mielului să fie binecuvântare, cinste, slavă și stăpânire în vecii vecilor!» Și cele patru făpturi vii ziceau: «Amin!» Și bătrânii s-au aruncat jos și s-au închinat. Și am văzut când Mielul a rupt una din cele șapte peceți și am auzit pe una din cele patru făpturi vii zicând cu un gals ca de tunet: «Vino!» M-am uitat și iată un cal alb. Cel care stătea pe el avea un arc și i s-a dat o cunună, și a pornit biruitor și ca să biruiască. Și când a rupt a doua pecete, am auzit pe a doua făptură vie zicând: «Vino!» Și a ieșit un alt cal, un cal roșu. Cel care stătea pe el a primit puterea să ia pacea de pe pământ, ca oamenii să se înjunghie unii pe alții, și i s-a dat o sabie mare. Și când a rupt pecetea a treia, am auzit pe a treia făptură vie, zicând: «Vino!» M-am uitat și iată un cal negru. Cel care stătea pe el avea în mână un cântar. Și în mijlocul celor patru făpturi vii, am auzit ca un glas care zicea: «O măsură de grâu pentru un dinar! Trei măsuri de orz pentru un dinar! Dar să nu vatămi untdelemnul și vinul!»