Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)

1970-06-03 / No. 709

a____________­______________________________________________CRONICA _ТММЕА [UNK] MASA ROTUNDA BACALAUREATUL ȘI PROBLEMA­TIC­A SA Primul ,,act“ al maturității Ш Să releve puterea de sinteză, concepția științifică • Răspundere sporită în primul rînd diriginților • Accent pe studiul individual В Pregătirea psihologică Problema numărul unu a „or­­dinei de zi" în activitatea licee­lor este, la ora actuală, exame­nul de bacalaureat, în jurul că­ruia gravitează eforturile fina­le unite ale corpului didactic și elevilor. Aceasta a constituit te­ma discuției realizate recent de redacție, la o masă rotundă, la care au participat directorii li­ceelor din județul nostru, din care redăm în cele de mai jos: RED.: Să încercăm să defi­nim bacalaureatul, să contu­răm semnificația sa, să-i for­mulăm cerințele generale. .. Vladimir Benedek (Liceul nr. 2 Satu Mare). Bacalaureatul este un bilanț la sfîrșitul unei mari etape, o „socoteală" dată a nivelului de cunoștințe. Cu­ privește cerințele aș formula, printre altele, puterea de dis­­cernămînt, sinteza, într-un tot unitar — cerute de programa bacalaureatului. Paul Pteancu (Liceul de cul­tură generală din Căței): Aș adăuga aci modul de a verifica concepția științifică a elevilor. Ștefan Ștețiu (Liceul nr. 3 Sa­tu Mare). Bacalaureatul este primul mare act de efort, de verificare a maturității, a gîn­­dirii, a concepției științifice, un act care îi dă apoi tînărului dreptul de a intra „de sine stă­tător“ în viața socială sau de a-și continua studiile, pe dru­mul împlinirii. Teofil Calai (Liceul din Ne­­grești-Oaș): Să avem în vedere două aspecte: faptul că baca­laureatul este un mijloc im­portant de verificare a gradului de pregătire al elevilor, iar în ceea ce privește elevii este pri­mul lor act de maturitate. Sebastian Botezan (Liceul din Tășnad): Tocmai această capa­citate de sinteză a elevilor tre­buie sesizată de către examina­tori și nu doar bagajul de amă­nunte, de multe ori nesemnifica­tive. Vasile Pop (Liceul din Ardud): Nu dăm drumul în viață unei magazii de cunoștințe și de ca­pacități de sinteze (în care se includ cunoștințe politico-ideolo­­gice, științifice, concepția des­pre lume etc.). RED.­ Se conturează în dis­cuție elemente de metodică a examenului. In acest sens vă rugăm să vă exprimați păre­rile. .. T. Calaf. Un rol deosebit in examen revine președintelui și vicepreședintelui de comisie ca­re trebuie să supravegheze cu atenție întocmire­a biletelor, iar în examen să pretindă nu atît reproducerea cunoștințelor, cît interpretarea lor. Șt. Ștețiu. Cred că ar fi mult mai bine dacă biletele de exa­men ar fi întocmite de o comi­sie județeană fiind unice în toa­te centrele și comisiile. Ar fi mult mai echitabil. Cît privește examinarea, cred că s-a renun­țat definitiv la specularea gre­șelilor săvîrșite de elevi. T. Calai. Actualul sistem, prin care examinatorul este profeso­rul de clasă, elimină o seamă de carențe ale subiectivității, dar dă posibilitatea exersării al­tora. Noi am ajuns la conclu­zia că e mai bine ca comisia să fie străină. P­­uteancu: E mai principial. T. Calai: De fapt etica profe­sională obligă la principialitate V. Pop: E mai bine totuși să examineze propriul profesor. Profesorul are, apoi, datoria să verifice în primul rînd ceea ce știu elevii și nu ceea ce nu știu. Invățămîntul a depășit fa­za descriptivă (după cum spu­nea conf. dr. Bunescu), trebuie urmărită sinteza. . . Cornelia Icrima (Liceul peda­­gogic de educatoare din Căței). Examenul de diplomă (la liceul pedagogic) reclamă o și mai mare seriozitate, întrucât absol­ventele primesc o calificare, in­tră în producție, în viață... La noi, în examen, profesorul de la clasă este dublat de un alt pro­fesor, tocmai spre a se evita subiectivismul. P. Pteancu: Sistemul de nota­re trebuie să vizeze cuantumul de cunoștințe și sinteza, pon­derea avînd-o cea din urmă. RED.: Dorim­ să faceți referiri și la pregăti­rea propriu-zisă pentru examenul de bacalaureat, in­­dicind metode, procedee uzi­tate în școlile dv. . . S. Botezan: Pregătirea, la ur­ma urmei, începe încă din clasa a IX-a. In acest an s-au făcut pregătiri la obiectul limba ro­­mână, și matematică, la clasa a ХI-a, paralel cu predarea noi­lor cunoștințe în afara orelor de curs. Din acest­ trimestru, aces­tea continuă și la obiectele fi­zică și chimie. V. Pop: La noi, pînă la reca­pitularea finală la fiecare lecție se făcea examinare și din mate­rialul predat anterior, ceea ce obliga elevii la recapitularea in­dividuală a materiei parcurse. Acum au loc ore de recapitula­­re-sinteză. Baza rămîne, însă, studiul individual. T. Calai. Pregătirea e în funcție de colectivele de clase. La noi, pregătirea începe, în mod special, cu doi ani în ur­mă. Se cercetează orientarea elevilor spre obiectele la alerte­re, apoi se identifică „golurile” și, în funcție de acestea, se structurează pregătirea. La ma­tematică se dau exerciții mai complexe, iar la limba română se dau compuneri — exerciții de scris, de exprimare­ In pe­rioada finală, de sinteză, se rea­lizează recapitulări atît în orele de curs, cît și în ore organizate special, elevii fiind chestionați pe baza unor bilete similare ce­lor de la bacalaureat — fapt ce stimulează moralul acestora in­teresul pentru muncă. P. Pteancu: Un aport prețios în pregătirea, mai ales la obiec­tele la alegere, îl au activitățile în cercuri... RED.­ Considerăm că ală­turi de pregătirea propriu-zisă a elevilor pentru bacalaureat, un rol de loc neglijabil îl are pregătirea lor psihologică pen­tru acest act. Am dori să vă cunoaștem părerea dv. în acest sens. S. Botezan: Trebuie obișnuiți elevii cu atmosfera de examen. Cred că e potrivit ca să fie da­te ca teme pentru acasă lucrări apropiate ca și cerințe de lu­crările scrise ale bacalaureatu­lui. Șt. Ștețiu: De o mare eficien­ță este „pseudoexamenul", cu bilete, care poate fi folosit chiar la clasa a VIII-a, care introduce elevul în atmosfera de examen. T. Calai: Bacalaureatul nu trebuie să devină o sperietoare. V. Benedek: Tocmai din in­suficienta lor pregătire morală, elevii nu pot, de multe ori să etaleze cunoștințele reale. S. Botezan: Trebuie date ele­vilor îndrumări precise. RED.­ Poate n-ar fi lipsită de interes o întîlnire cu un medic psihiatru a claselor a XII-a care să le vorbească despre regimul de muncă, și odihnă în această perioadă de timp. S. Botezan: Orele de sinteză sînt facultative. E necesar totuși să se verifice cum își petrec elevii claselor a XII-a timpul în această­ perioadă. T. Calai: Aci, dirigintele are rolul hotărîtor. El cunoaște ele­vii și știe unde și cînd să in­tervină. Șt. Ștețiu: Profesorii de spe­cialitate trebuie să insufle ele­vilor curajul și încrederea în propriile puteri ale acestora, astfel ca elevul să vină la exa­men, convins că cunoaște mate­ria, că aceasta îi permite pro­movarea examenului. Profesorul trebuie să determine elevul să studieze, să-l consulte cu curaj și încredere, să-și poată pune lacunele la punct. P. Pteanca: Uneori chiar cei mai buni elevi se demobilizează, își pierd încrederea în puterile, in capacitatea lor. V. Pop: Bacalaureatul, nu e numai un punct de sfîrșit ci și unul de început. Noi am invi­tat la o Întîlnire cu clasa a XII-a un medic, un inginer și un profesor care le-a vorbit aces­tora atît despre examenul de bacalaureat cît și despre cel de admitere. T. Calai: Pe noi ne ajută foarte mult foștii absolvenți, azi studenți, cu care organizăm în­­tîlniri, aceștia constituind un exemplu viu pentru ei. C. Ieremia. Elevele de la Li­ceul pedagogic și-au ales o me­serie încă după clasa a VIII-a. Nivelul lor de conștiință e mult mai ridicat din punctul de ve­dere al pregătirii pentru exa­menul de bacalaureat. După cei 5 ani de școală, în care au parcurs materiile de specialita­te, au îndrăgit meseria, chiar dacă unele au venit în școală obligate de părinți. Un sondaj ne-a convins că toate elevele își îndrăgesc meseria, dorind s-o profeseze. Bacalaureatul rămîne, intr-ade­văr, un act de căpătîi în viața unui tînăr, constituind proba de joc a școlii, sintetizînd roadele activității din decursul a 12 ani. Aci elevul face dovada maturi­tății sale, primind ca recompensă biletul de liberă trecere în via­ța socială — DIPLOMA. Să nu uităm însă că în banca exame­nului, pe diplomă, stau alături de elevi și cei ce ani de-a rîn­­dul au vegheat la dezvoltarea, împlinirea personalității multila­teral dezvoltată a elevilor — viitori cetățeni activi construc­tori ai socialismului. De aceea răspunderea în fața acestui act se împarte în două. Discuție consemnată de: OVIDIU S*ICTTI ADMINISTRAȚIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT Pentru a contribui la acțiunile de ajutorare a celor sinistrați, ca ur­mare a calamităților naturale care s-au abătut asupra unor județe ale țării, Administrația de Stat Loto-Pronosport organizează o: .TRAGERE SPECIALĂ PENTRU AJUTORAREA SINISTRAȚILOR1. Se atribuie: premii în autoturisme și bani, în valoare totală de 7.500.000. Prețul unui bilet: 5 lei. Procurarea biletelor pină cel mai tîrziu la 18 iunie 1970. TRAGEREA LA 21 IUNIE 1970. La această tragere se acordă următoarele premii: AUTOTURISME 10 Dacia 1300 30 Dacia 1100 40 Skode 100 S PREMII IN BANI 100 premii a 10.000 lei 1.000 premii a 1.000 lei 10.000 premii a 100 lei Lista oficială a numerelor și terminațiilor câștigătoare va fi pu­blicată la 22 iunie 1970. Biletele vor fi puse în vinzare în jurul datei de 5 iunie a.c. Gospodarii municipiului la lucru (Urmare din pag. 1) și dau ajutor lucrătorilor de la întreprinderea comunală, fără să fie chemați. Aceasta dovedește o dată în plus hotărîrea sătmăreni­lor de a-și vedea localitatea cît mai grabnic readusă la situația dinainte de declanșarea calami­tății. — Ce alte acțiuni de amploare s-au mai intreprins în gospodări­rea și înfrumusețarea municipiu­lui? Pe plan local s-a declarat fie­care duminică „Zi de curățire a orașului". Duminică 31 mai a.c., cînd s-a declanșat această acțiu­ne, au participat — în întregul municipiu — la diferite lucrări de curățire și amenajare aproape 500 de tineri. Menționez, ajutorul pre­țios acordat de către elevii de la liceele din Negrești-Oaș, Cărei și Satu Mare. O mare parte dintre aceștia au lucrat la curățirea și amenajarea parcului Someș. Tot duminică au fost mobilizate mași­nile întreprinderii comunale și au fost ajutați de către Autobaza din Satu Mare cu alte 20 de autoca­mioane care au fost folosite transportul resturilor menajere la și al rămășițelor apelor Someșului. Au fost mobilizați salariații În­treprinderii comunale, care au muncit fără preget pentru curăți­rea municipiului. Nu am uitat nici zonele verzi, pe care trebuie să le amenajăm pe lângă blocurile care urmează să se construiască în cartierul Ipro­­fit, Cartierul Someș și Drumul Amarului. Vom continua să re­­amenajăm parcurile care au fost afectate de inundații. Specialiștii noștri, grădinarii și salariații secției de gospodărire comunală lucrează din plin în aceste zone ale municipiului. Se va face totul pentru ca orașul de pe Sorm­eș să-și recapete vechea lui înfățișa­re, să fie chiar mai frumos de cum a fost. Consiliul popular municipal are un plan, privind gospodărirea și înfrumusețarea municipiului. Va fi îndeplinit până la finele anului? Am convingerea că există toate premisele să-l îndeplinim. Si­gur, că unele obiective vor suferi modificări, datorită situației în care ne aflăm. Important este în­să ca localitatea noastră să fie bine gospodărită, frumoasă, sătmă­renii sunt buni gospodari, cărora le place curățenia și frumosul. Miercuri 3 iunie 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Fotbal. Aspecte de la întilnirea dintre echipele reprezentative ale României și Angliei din cadrul Turneului final al Campionatului mondial. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Universal șotron — enciclo­pedie pentru copii. Litera M. 18.25 Pe cărările cîntecului. Reci­tal Rodica Bujor. 18.45 Actualita­tea în economie. 19.20 1001 de seri. Pehacek, prietenul animale­lor (film). 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele­cinemateca. Sta­ția terminus. 21.15 Marie Lato­rete — film. 21.45 George Enes­­cu în conștiința poporului nostru. 22.15 Documentar. 22.30 Telejur­nalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. Ш Щ Joi 4 Iunie 1970 PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Am îndrăgit o melodie — muzică ușoară. 11.05 Arii din operete. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Pagini simfonice de mare popularitate. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.00 Recital de operă Va­lentin Teodorian. 12.15 Din re­pertoriul orchestrei Mantovani. 12.25 Știința la zi. 12.30 Din cele mai îndrăgite melodii populare. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpre­mieră cotidiană. 13.22 Melodii de Gelu Solomonescu și Richard Stein. 13.45 Interpreți de muzică populară. 14.00 Caleidoscop muzi­cal. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Cîntece populare. 15.00 — 100 de legende românești. 15.30 Compo­zitorul săptămînii. 16.00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Formația de muzică populară di­rijată de Florian Economu. 16.30 Muzică de estradă. 16.50 Cîntece de brigadieri. 17.05 Antena tine­retului. 17.30 Nestemate folclori­ce. 18.10 Orizont științific. 18.30 Muzică ușoară. 19.00 Gazeta ra­dio. 19.30 Muzică de estradă. 19.45 Mici piese instrumentale. 20.05 Tableta de seară de Ștefan Pascu. 20.10 Muzică populară. 20.20 Ar­gheziană. 20.25 Melodii de pretu­tindeni. 21.00 Convorbirile de joi. La microfon Adrian Marino. Ș1.20 Muzică ușoară. 21.30 Moment po­etic. 21.35 Solistul serii. 22.00 Ra­diojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe. 22.50 Serenade. 23.10 Concert de muzi­că ușoară. 0.03—5.00 Estrada noc­turnă. PRIN DECIZIA Nr. 422 DIN 2 IUNIE A COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI SATU MARE S-AU STABILIT URMĂTOARELE PREȚURI DE CUMPĂRARE ȘI DE VIN­ZARE CU AMĂNUNTUL LA LEGUME PRIN UNITĂȚILE COMER­ȚULUI DE STAT: Atît prețurile de cumpărare cît și cele de vînzare intră în vi­goare la data de 3 iunie 1970 ora „zero". Produsele se vor cumpăra și valorifica cu respectarea STAS-ului sau a caietului de sarcini. 1. Cartofi timpurii PRODUSUL 2. Mazăre verde păstăi­t! Titalați m­i-rln kg kg Preț de cumpărare Preț de vînzare contract cu amănuntul Cal. I. Cal. II. Cal. I. Cal.­­ 3,00 1,20 2,30 2,25 4,40 1,85 3,25 1,50 CENTRUL DE LEGU­ME ȘI FRUCTE SATU MARE angajează muncitori sezonieri pentru prelucrarea căpșunilor. Angajarea se fa­c_e__c­ hior.M normelor în vigoare la sediul Centrului, B-dul Cloșca nr. 72 în fiecare zi între orele 7—16. тойвета и [UNK]ми Iosif Fogarassi, sinistrat din str. Aurel Vlaicu, pierdut actele sale și ale soției, Rozalia. Cine le găsește este rugat să le ducă la adresa: str. Drăganilor nr. 34 , Satu Mare. e c­o­n­im SATU MARE: — Victoria: Cei 1.000 de ochi ai doctorului Ma­­busse (film din R.F.G.); Popular: Doi bărbați pentru o moarte (film românesc); CĂREI — Popular: Băieții din strada Pali (film maghiar); 23 August: Străin în casă (film englez, color); NE­GREȘTI-OAȘ: Secerișul roșu (film brazilian); TĂȘNAD: Ca­valerii aerului (film cehoslovac);­ HALMEU: Prieteni fără grai (co­producție româno-canadiană, co­lor); BERVENI: doctorului Mabusse Testamentul (film din R.F.G.); SANISLAU: Winnetou în Valea Morții (coproducția R.F.G.-iugoslavă, color). Un grup de 10 elevi din clasele V-VIII de la Școala generală Tîr­­șolț, în cadrul unității de pionieri, vor parti­cipa la „Expediția cu­tezătorii". Echipajul va purta denumirea „Co­conii". Această expedi­ție este o continuare a celei efectuate în luna august a anului trecut, în nordul Mol­dovei — a doua acțiu­ne din județ de acest gen, soldată cu un pre­miu — un aparat de fotografiat. In prezent, în cadrul cercului de turism se face pregătirea teore­tică a echipajului, se fac exerciții de orien­tare în natură după copaci, cu ajutorul bu­solei și a hărții topo­grafice etc. Echipajul este hotă­­rît a păstra, pînă la finele expediției, mis­terul emblemei, care-l va îmbărbăta în acțiu­nea de cercetare etno­grafică și folclorică a itinerariului de peste an curînd STARTUL II „EXPEDIȚIA CUTEZĂTORILOR" 250 km. Brașov — Gă­­limănnești—ce va fi par­curs pe jos. Popase mai îndelungate se vor face în județele Brașov, Argeș și Vîl­­cea. Ținînd cont că acțiu­nea se va desfășura în Munții Făgăraș și că se va face trecerea prin pasul Bran și Ru­­căr, se vor face și fi­nele observații cu ca­racter geografic și de științe ale naturii. In întregime itinera­rul este pe ruta Tîrșolț — Satu Mare — Ora­dea — Cluj — Turda — Blaj — Brașov —­ Călimănești. Pînă la Brașov, călătoria se va face cu trenul. De ne­uitate vor fi clipele pe care echipajul se va petrece la Curtea de Argeș, la legendarului Mănăstirea Meșter Manole. Harta cu itinerarul cuprinde legenda cu amănunțit punctele principale ale acestui traseu. IOAN OBȘITOȘ PROFILAXIA BOLILOR INFECTO­CONTAGIOASE LA ANIMALE Revărsarea apelor pe teritorii întinse a favorizat răspîndirea unor microbi patogeni în nu­meroase localități care erau necontaminate. Ținînd seama de faptul că apele Someșului revărsat au transportat și nu­meroase specii microbiene care pot produce boli infecto-conta­­gioase la animale este necesa­ră luarea unor măsuri de ur­gență pentru prevenirea epi­zootiilor, precum și a unor îm­bolnăviri cu o serie de boli ca­re se transmit de la animale la om. Sub influența apelor de inun­dație și a temperaturilor scă­zute animalele in special cele grupate în ferme, au suferit un șoc puternic. Prin acte de abnegație și e­­roism cea mai mare parte a e­­fectivelor de animale au fost salvate. In acest sens cazul de la I.A.S. Odoron este mai mult decit edificator (ing. Tyn­kody, director și dr. Bodo Barna, me­dic veterinar șef de fermă). Datorită șocului la care au fost supuse animalele sunt, pen­tru o perioadă de câteva săp­­tămîni, foarte receptive la di­ferite îmbolnăviri care pot pro­duce mari pierderi economice. Pentru prevenirea îmbolnăvi­rilor la animale se impune lu­area unor măsuri urgente. Trebuie sa se înceapă, in primul rînd, cu o curățenie ri­guroasă a grajdurilor, a pado­curilor și a curților. Dacă aceas­tă operație a fost terminată se va solicita serv. veterinar din cadrul Direcției Agricole Jude­țene, trimiterea agregatelor la­boratorului veterinar pentru efectuarea dezinfecților cu for­mol, sodă caustică și clorură de var, în funcție de situație. Acolo unde este posibil, uni­tățile vor evacua, pe pășunile neinundate, tineretul și femelele gestante. O atenție deosebită trebuie să se acorde asistentei sanitar-veterinare. La apariția primelor cazuri de îmbolnăviri, animalele vor fi izolate și tra­tate în mod judicios și susținut. In cazul sacrificărilor de ne­cesitate, acestea vor fi dirija­te la abator în special în uni­tă­­ție unde nu există apă po­tabilă pentru prelucrare. Animalele sacrificate de ne­cesitate vor fi dirijate cît mai urgent la abator pentru a se­tare examene minuțioase în sco­pul prevenirii toxiinfecțiilor a­­limentare la om cît­ și a valo­rificării cărnurilor. In cazul cînd se înregistrează pierderi prin mortalitate se vor recolta probe de organe (por­țiuni de rinichi, splină, gangli­oni, os lung nedeschis) pentru examene bacteriologice. Pînă la primirea rezultatului examenu­lui bacteriologic și al antibio­­gramei se vor aplica tratamen­te în funcție de diagnosticul clinic. Ținînd seamă că orașul a fost ecarisat de cadavre de ani­male, circumscripțiile veteri­nare și unitățile cu profil de creștere a animalelor nu vor trimite cadavre întregi pentru examene de laborator, aceasta constituind o contraindicație mai ales in condițiile în care laboratorul veterinar județean a fost inundat. O atenție deosebită trebuie a­­cordată apei din fermele zoo­tehnice. Laboratorul veterinar județean Satu Mare a executat numeroase examene bacterio­logice din probele de apă de băut pentru animale. In continuare, este indicat, ca acolo unde există suspiciuni de infectare a apei, să se solicite sprijinul laboratorului veteri­nar care va trimite specialiști pentru recoltare de probe. Aceeași atenție trebuie acor­dată și asigurării unei curățenii riguroase a bidoanelor de tran­sportat lapte din ferme. Pentru prevenirea bolilor in­­fecto-contagioase și parazitare se va trece imediat la execu­tarea planului tehnic al acțiuni­lor sanitar-veterinare pe tri­mestrul în curs. Intrucît laboratorul veterinar județean și-a reluat activitatea curentă, medicii veterinari de circumscripții sînt rugați, ca începînd­­ cu data de 1 iunie 1970 să trimită probe de singe pentru diagnosticul arhiepididi­­mitei berbecilor, în conformita­te cu planul trimis de serviciul veterinar al Direcției Agricole Județene. Dr. CONSTANTIN VIȘAN Redacția $1 administrația Satu Mere, strada Arțarilor nr 2. atat L Telelőm 2379 Abonamentele sa fac la oficiile poștale, factorii si difuzori voluntari din Intreprinderi si Institutil Tiparu si Intreprinderea Poligrafică Maramureș. 40.026

Next