Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)
1970-06-03 / No. 709
a__________________________________________________________CRONICA _ТММЕА [UNK] MASA ROTUNDA BACALAUREATUL ȘI PROBLEMATICA SA Primul ,,act“ al maturității Ш Să releve puterea de sinteză, concepția științifică • Răspundere sporită în primul rînd diriginților • Accent pe studiul individual В Pregătirea psihologică Problema numărul unu a „ordinei de zi" în activitatea liceelor este, la ora actuală, examenul de bacalaureat, în jurul căruia gravitează eforturile finale unite ale corpului didactic și elevilor. Aceasta a constituit tema discuției realizate recent de redacție, la o masă rotundă, la care au participat directorii liceelor din județul nostru, din care redăm în cele de mai jos: RED.: Să încercăm să definim bacalaureatul, să conturăm semnificația sa, să-i formulăm cerințele generale. .. Vladimir Benedek (Liceul nr. 2 Satu Mare). Bacalaureatul este un bilanț la sfîrșitul unei mari etape, o „socoteală" dată a nivelului de cunoștințe. Cu privește cerințele aș formula, printre altele, puterea de discernămînt, sinteza, într-un tot unitar — cerute de programa bacalaureatului. Paul Pteancu (Liceul de cultură generală din Căței): Aș adăuga aci modul de a verifica concepția științifică a elevilor. Ștefan Ștețiu (Liceul nr. 3 Satu Mare). Bacalaureatul este primul mare act de efort, de verificare a maturității, a gîndirii, a concepției științifice, un act care îi dă apoi tînărului dreptul de a intra „de sine stătător“ în viața socială sau de a-și continua studiile, pe drumul împlinirii. Teofil Calai (Liceul din Negrești-Oaș): Să avem în vedere două aspecte: faptul că bacalaureatul este un mijloc important de verificare a gradului de pregătire al elevilor, iar în ceea ce privește elevii este primul lor act de maturitate. Sebastian Botezan (Liceul din Tășnad): Tocmai această capacitate de sinteză a elevilor trebuie sesizată de către examinatori și nu doar bagajul de amănunte, de multe ori nesemnificative. Vasile Pop (Liceul din Ardud): Nu dăm drumul în viață unei magazii de cunoștințe și de capacități de sinteze (în care se includ cunoștințe politico-ideologice, științifice, concepția despre lume etc.). RED. Se conturează în discuție elemente de metodică a examenului. In acest sens vă rugăm să vă exprimați părerile. .. T. Calaf. Un rol deosebit in examen revine președintelui și vicepreședintelui de comisie care trebuie să supravegheze cu atenție întocmirea biletelor, iar în examen să pretindă nu atît reproducerea cunoștințelor, cît interpretarea lor. Șt. Ștețiu. Cred că ar fi mult mai bine dacă biletele de examen ar fi întocmite de o comisie județeană fiind unice în toate centrele și comisiile. Ar fi mult mai echitabil. Cît privește examinarea, cred că s-a renunțat definitiv la specularea greșelilor săvîrșite de elevi. T. Calai. Actualul sistem, prin care examinatorul este profesorul de clasă, elimină o seamă de carențe ale subiectivității, dar dă posibilitatea exersării altora. Noi am ajuns la concluzia că e mai bine ca comisia să fie străină. Puteancu: E mai principial. T. Calai: De fapt etica profesională obligă la principialitate V. Pop: E mai bine totuși să examineze propriul profesor. Profesorul are, apoi, datoria să verifice în primul rînd ceea ce știu elevii și nu ceea ce nu știu. Invățămîntul a depășit faza descriptivă (după cum spunea conf. dr. Bunescu), trebuie urmărită sinteza. . . Cornelia Icrima (Liceul pedagogic de educatoare din Căței). Examenul de diplomă (la liceul pedagogic) reclamă o și mai mare seriozitate, întrucât absolventele primesc o calificare, intră în producție, în viață... La noi, în examen, profesorul de la clasă este dublat de un alt profesor, tocmai spre a se evita subiectivismul. P. Pteancu: Sistemul de notare trebuie să vizeze cuantumul de cunoștințe și sinteza, ponderea avînd-o cea din urmă. RED.: Dorim să faceți referiri și la pregătirea propriu-zisă pentru examenul de bacalaureat, indicind metode, procedee uzitate în școlile dv. . . S. Botezan: Pregătirea, la urma urmei, începe încă din clasa a IX-a. In acest an s-au făcut pregătiri la obiectul limba română, și matematică, la clasa a ХI-a, paralel cu predarea noilor cunoștințe în afara orelor de curs. Din acest trimestru, acestea continuă și la obiectele fizică și chimie. V. Pop: La noi, pînă la recapitularea finală la fiecare lecție se făcea examinare și din materialul predat anterior, ceea ce obliga elevii la recapitularea individuală a materiei parcurse. Acum au loc ore de recapitulare-sinteză. Baza rămîne, însă, studiul individual. T. Calai. Pregătirea e în funcție de colectivele de clase. La noi, pregătirea începe, în mod special, cu doi ani în urmă. Se cercetează orientarea elevilor spre obiectele la alertere, apoi se identifică „golurile” și, în funcție de acestea, se structurează pregătirea. La matematică se dau exerciții mai complexe, iar la limba română se dau compuneri — exerciții de scris, de exprimare In perioada finală, de sinteză, se realizează recapitulări atît în orele de curs, cît și în ore organizate special, elevii fiind chestionați pe baza unor bilete similare celor de la bacalaureat — fapt ce stimulează moralul acestora interesul pentru muncă. P. Pteancu: Un aport prețios în pregătirea, mai ales la obiectele la alegere, îl au activitățile în cercuri... RED. Considerăm că alături de pregătirea propriu-zisă a elevilor pentru bacalaureat, un rol de loc neglijabil îl are pregătirea lor psihologică pentru acest act. Am dori să vă cunoaștem părerea dv. în acest sens. S. Botezan: Trebuie obișnuiți elevii cu atmosfera de examen. Cred că e potrivit ca să fie date ca teme pentru acasă lucrări apropiate ca și cerințe de lucrările scrise ale bacalaureatului. Șt. Ștețiu: De o mare eficiență este „pseudoexamenul", cu bilete, care poate fi folosit chiar la clasa a VIII-a, care introduce elevul în atmosfera de examen. T. Calai: Bacalaureatul nu trebuie să devină o sperietoare. V. Benedek: Tocmai din insuficienta lor pregătire morală, elevii nu pot, de multe ori să etaleze cunoștințele reale. S. Botezan: Trebuie date elevilor îndrumări precise. RED. Poate n-ar fi lipsită de interes o întîlnire cu un medic psihiatru a claselor a XII-a care să le vorbească despre regimul de muncă, și odihnă în această perioadă de timp. S. Botezan: Orele de sinteză sînt facultative. E necesar totuși să se verifice cum își petrec elevii claselor a XII-a timpul în această perioadă. T. Calai: Aci, dirigintele are rolul hotărîtor. El cunoaște elevii și știe unde și cînd să intervină. Șt. Ștețiu: Profesorii de specialitate trebuie să insufle elevilor curajul și încrederea în propriile puteri ale acestora, astfel ca elevul să vină la examen, convins că cunoaște materia, că aceasta îi permite promovarea examenului. Profesorul trebuie să determine elevul să studieze, să-l consulte cu curaj și încredere, să-și poată pune lacunele la punct. P. Pteanca: Uneori chiar cei mai buni elevi se demobilizează, își pierd încrederea în puterile, in capacitatea lor. V. Pop: Bacalaureatul, nu e numai un punct de sfîrșit ci și unul de început. Noi am invitat la o Întîlnire cu clasa a XII-a un medic, un inginer și un profesor care le-a vorbit acestora atît despre examenul de bacalaureat cît și despre cel de admitere. T. Calai: Pe noi ne ajută foarte mult foștii absolvenți, azi studenți, cu care organizăm întîlniri, aceștia constituind un exemplu viu pentru ei. C. Ieremia. Elevele de la Liceul pedagogic și-au ales o meserie încă după clasa a VIII-a. Nivelul lor de conștiință e mult mai ridicat din punctul de vedere al pregătirii pentru examenul de bacalaureat. După cei 5 ani de școală, în care au parcurs materiile de specialitate, au îndrăgit meseria, chiar dacă unele au venit în școală obligate de părinți. Un sondaj ne-a convins că toate elevele își îndrăgesc meseria, dorind s-o profeseze. Bacalaureatul rămîne, intr-adevăr, un act de căpătîi în viața unui tînăr, constituind proba de joc a școlii, sintetizînd roadele activității din decursul a 12 ani. Aci elevul face dovada maturității sale, primind ca recompensă biletul de liberă trecere în viața socială — DIPLOMA. Să nu uităm însă că în banca examenului, pe diplomă, stau alături de elevi și cei ce ani de-a rîndul au vegheat la dezvoltarea, împlinirea personalității multilateral dezvoltată a elevilor — viitori cetățeni activi constructori ai socialismului. De aceea răspunderea în fața acestui act se împarte în două. Discuție consemnată de: OVIDIU S*ICTTI ADMINISTRAȚIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT Pentru a contribui la acțiunile de ajutorare a celor sinistrați, ca urmare a calamităților naturale care s-au abătut asupra unor județe ale țării, Administrația de Stat Loto-Pronosport organizează o: .TRAGERE SPECIALĂ PENTRU AJUTORAREA SINISTRAȚILOR1. Se atribuie: premii în autoturisme și bani, în valoare totală de 7.500.000. Prețul unui bilet: 5 lei. Procurarea biletelor pină cel mai tîrziu la 18 iunie 1970. TRAGEREA LA 21 IUNIE 1970. La această tragere se acordă următoarele premii: AUTOTURISME 10 Dacia 1300 30 Dacia 1100 40 Skode 100 S PREMII IN BANI 100 premii a 10.000 lei 1.000 premii a 1.000 lei 10.000 premii a 100 lei Lista oficială a numerelor și terminațiilor câștigătoare va fi publicată la 22 iunie 1970. Biletele vor fi puse în vinzare în jurul datei de 5 iunie a.c. Gospodarii municipiului la lucru (Urmare din pag. 1) și dau ajutor lucrătorilor de la întreprinderea comunală, fără să fie chemați. Aceasta dovedește o dată în plus hotărîrea sătmărenilor de a-și vedea localitatea cît mai grabnic readusă la situația dinainte de declanșarea calamității. — Ce alte acțiuni de amploare s-au mai intreprins în gospodărirea și înfrumusețarea municipiului? Pe plan local s-a declarat fiecare duminică „Zi de curățire a orașului". Duminică 31 mai a.c., cînd s-a declanșat această acțiune, au participat — în întregul municipiu — la diferite lucrări de curățire și amenajare aproape 500 de tineri. Menționez, ajutorul prețios acordat de către elevii de la liceele din Negrești-Oaș, Cărei și Satu Mare. O mare parte dintre aceștia au lucrat la curățirea și amenajarea parcului Someș. Tot duminică au fost mobilizate mașinile întreprinderii comunale și au fost ajutați de către Autobaza din Satu Mare cu alte 20 de autocamioane care au fost folosite transportul resturilor menajere la și al rămășițelor apelor Someșului. Au fost mobilizați salariații Întreprinderii comunale, care au muncit fără preget pentru curățirea municipiului. Nu am uitat nici zonele verzi, pe care trebuie să le amenajăm pe lângă blocurile care urmează să se construiască în cartierul Iprofit, Cartierul Someș și Drumul Amarului. Vom continua să reamenajăm parcurile care au fost afectate de inundații. Specialiștii noștri, grădinarii și salariații secției de gospodărire comunală lucrează din plin în aceste zone ale municipiului. Se va face totul pentru ca orașul de pe Sormeș să-și recapete vechea lui înfățișare, să fie chiar mai frumos de cum a fost. Consiliul popular municipal are un plan, privind gospodărirea și înfrumusețarea municipiului. Va fi îndeplinit până la finele anului? Am convingerea că există toate premisele să-l îndeplinim. Sigur, că unele obiective vor suferi modificări, datorită situației în care ne aflăm. Important este însă ca localitatea noastră să fie bine gospodărită, frumoasă, sătmărenii sunt buni gospodari, cărora le place curățenia și frumosul. Miercuri 3 iunie 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Fotbal. Aspecte de la întilnirea dintre echipele reprezentative ale României și Angliei din cadrul Turneului final al Campionatului mondial. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Universal șotron — enciclopedie pentru copii. Litera M. 18.25 Pe cărările cîntecului. Recital Rodica Bujor. 18.45 Actualitatea în economie. 19.20 1001 de seri. Pehacek, prietenul animalelor (film). 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Telecinemateca. Stația terminus. 21.15 Marie Latorete — film. 21.45 George Enescu în conștiința poporului nostru. 22.15 Documentar. 22.30 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. Ш Щ Joi 4 Iunie 1970 PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Am îndrăgit o melodie — muzică ușoară. 11.05 Arii din operete. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Pagini simfonice de mare popularitate. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Recital de operă Valentin Teodorian. 12.15 Din repertoriul orchestrei Mantovani. 12.25 Știința la zi. 12.30 Din cele mai îndrăgite melodii populare. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii de Gelu Solomonescu și Richard Stein. 13.45 Interpreți de muzică populară. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Cîntece populare. 15.00 — 100 de legende românești. 15.30 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Formația de muzică populară dirijată de Florian Economu. 16.30 Muzică de estradă. 16.50 Cîntece de brigadieri. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Nestemate folclorice. 18.10 Orizont științific. 18.30 Muzică ușoară. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Muzică de estradă. 19.45 Mici piese instrumentale. 20.05 Tableta de seară de Ștefan Pascu. 20.10 Muzică populară. 20.20 Argheziană. 20.25 Melodii de pretutindeni. 21.00 Convorbirile de joi. La microfon Adrian Marino. Ș1.20 Muzică ușoară. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe. 22.50 Serenade. 23.10 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PRIN DECIZIA Nr. 422 DIN 2 IUNIE A COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI SATU MARE S-AU STABILIT URMĂTOARELE PREȚURI DE CUMPĂRARE ȘI DE VINZARE CU AMĂNUNTUL LA LEGUME PRIN UNITĂȚILE COMERȚULUI DE STAT: Atît prețurile de cumpărare cît și cele de vînzare intră în vigoare la data de 3 iunie 1970 ora „zero". Produsele se vor cumpăra și valorifica cu respectarea STAS-ului sau a caietului de sarcini. 1. Cartofi timpurii PRODUSUL 2. Mazăre verde păstăit! Titalați mi-rln kg kg Preț de cumpărare Preț de vînzare contract cu amănuntul Cal. I. Cal. II. Cal. I. Cal. 3,00 1,20 2,30 2,25 4,40 1,85 3,25 1,50 CENTRUL DE LEGUME ȘI FRUCTE SATU MARE angajează muncitori sezonieri pentru prelucrarea căpșunilor. Angajarea se fac_e__c hior.M normelor în vigoare la sediul Centrului, B-dul Cloșca nr. 72 în fiecare zi între orele 7—16. тойвета и [UNK]ми Iosif Fogarassi, sinistrat din str. Aurel Vlaicu, pierdut actele sale și ale soției, Rozalia. Cine le găsește este rugat să le ducă la adresa: str. Drăganilor nr. 34 , Satu Mare. e conim SATU MARE: — Victoria: Cei 1.000 de ochi ai doctorului Mabusse (film din R.F.G.); Popular: Doi bărbați pentru o moarte (film românesc); CĂREI — Popular: Băieții din strada Pali (film maghiar); 23 August: Străin în casă (film englez, color); NEGREȘTI-OAȘ: Secerișul roșu (film brazilian); TĂȘNAD: Cavalerii aerului (film cehoslovac); HALMEU: Prieteni fără grai (coproducție româno-canadiană, color); BERVENI: doctorului Mabusse Testamentul (film din R.F.G.); SANISLAU: Winnetou în Valea Morții (coproducția R.F.G.-iugoslavă, color). Un grup de 10 elevi din clasele V-VIII de la Școala generală Tîrșolț, în cadrul unității de pionieri, vor participa la „Expediția cutezătorii". Echipajul va purta denumirea „Coconii". Această expediție este o continuare a celei efectuate în luna august a anului trecut, în nordul Moldovei — a doua acțiune din județ de acest gen, soldată cu un premiu — un aparat de fotografiat. In prezent, în cadrul cercului de turism se face pregătirea teoretică a echipajului, se fac exerciții de orientare în natură după copaci, cu ajutorul busolei și a hărții topografice etc. Echipajul este hotărît a păstra, pînă la finele expediției, misterul emblemei, care-l va îmbărbăta în acțiunea de cercetare etnografică și folclorică a itinerariului de peste an curînd STARTUL II „EXPEDIȚIA CUTEZĂTORILOR" 250 km. Brașov — Gălimănnești—ce va fi parcurs pe jos. Popase mai îndelungate se vor face în județele Brașov, Argeș și Vîlcea. Ținînd cont că acțiunea se va desfășura în Munții Făgăraș și că se va face trecerea prin pasul Bran și Rucăr, se vor face și finele observații cu caracter geografic și de științe ale naturii. In întregime itinerarul este pe ruta Tîrșolț — Satu Mare — Oradea — Cluj — Turda — Blaj — Brașov — Călimănești. Pînă la Brașov, călătoria se va face cu trenul. De neuitate vor fi clipele pe care echipajul se va petrece la Curtea de Argeș, la legendarului Mănăstirea Meșter Manole. Harta cu itinerarul cuprinde legenda cu amănunțit punctele principale ale acestui traseu. IOAN OBȘITOȘ PROFILAXIA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE LA ANIMALE Revărsarea apelor pe teritorii întinse a favorizat răspîndirea unor microbi patogeni în numeroase localități care erau necontaminate. Ținînd seama de faptul că apele Someșului revărsat au transportat și numeroase specii microbiene care pot produce boli infecto-contagioase la animale este necesară luarea unor măsuri de urgență pentru prevenirea epizootiilor, precum și a unor îmbolnăviri cu o serie de boli care se transmit de la animale la om. Sub influența apelor de inundație și a temperaturilor scăzute animalele in special cele grupate în ferme, au suferit un șoc puternic. Prin acte de abnegație și eroism cea mai mare parte a efectivelor de animale au fost salvate. In acest sens cazul de la I.A.S. Odoron este mai mult decit edificator (ing. Tynkody, director și dr. Bodo Barna, medic veterinar șef de fermă). Datorită șocului la care au fost supuse animalele sunt, pentru o perioadă de câteva săptămîni, foarte receptive la diferite îmbolnăviri care pot produce mari pierderi economice. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor la animale se impune luarea unor măsuri urgente. Trebuie sa se înceapă, in primul rînd, cu o curățenie riguroasă a grajdurilor, a padocurilor și a curților. Dacă această operație a fost terminată se va solicita serv. veterinar din cadrul Direcției Agricole Județene, trimiterea agregatelor laboratorului veterinar pentru efectuarea dezinfecților cu formol, sodă caustică și clorură de var, în funcție de situație. Acolo unde este posibil, unitățile vor evacua, pe pășunile neinundate, tineretul și femelele gestante. O atenție deosebită trebuie să se acorde asistentei sanitar-veterinare. La apariția primelor cazuri de îmbolnăviri, animalele vor fi izolate și tratate în mod judicios și susținut. In cazul sacrificărilor de necesitate, acestea vor fi dirijate la abator în special în unităție unde nu există apă potabilă pentru prelucrare. Animalele sacrificate de necesitate vor fi dirijate cît mai urgent la abator pentru a setare examene minuțioase în scopul prevenirii toxiinfecțiilor alimentare la om cît și a valorificării cărnurilor. In cazul cînd se înregistrează pierderi prin mortalitate se vor recolta probe de organe (porțiuni de rinichi, splină, ganglioni, os lung nedeschis) pentru examene bacteriologice. Pînă la primirea rezultatului examenului bacteriologic și al antibiogramei se vor aplica tratamente în funcție de diagnosticul clinic. Ținînd seamă că orașul a fost ecarisat de cadavre de animale, circumscripțiile veterinare și unitățile cu profil de creștere a animalelor nu vor trimite cadavre întregi pentru examene de laborator, aceasta constituind o contraindicație mai ales in condițiile în care laboratorul veterinar județean a fost inundat. O atenție deosebită trebuie acordată apei din fermele zootehnice. Laboratorul veterinar județean Satu Mare a executat numeroase examene bacteriologice din probele de apă de băut pentru animale. In continuare, este indicat, ca acolo unde există suspiciuni de infectare a apei, să se solicite sprijinul laboratorului veterinar care va trimite specialiști pentru recoltare de probe. Aceeași atenție trebuie acordată și asigurării unei curățenii riguroase a bidoanelor de transportat lapte din ferme. Pentru prevenirea bolilor infecto-contagioase și parazitare se va trece imediat la executarea planului tehnic al acțiunilor sanitar-veterinare pe trimestrul în curs. Intrucît laboratorul veterinar județean și-a reluat activitatea curentă, medicii veterinari de circumscripții sînt rugați, ca începînd cu data de 1 iunie 1970 să trimită probe de singe pentru diagnosticul arhiepididimitei berbecilor, în conformitate cu planul trimis de serviciul veterinar al Direcției Agricole Județene. Dr. CONSTANTIN VIȘAN Redacția $1 administrația Satu Mere, strada Arțarilor nr 2. atat L Telelőm 2379 Abonamentele sa fac la oficiile poștale, factorii si difuzori voluntari din Intreprinderi si Institutil Tiparu si Intreprinderea Poligrafică Maramureș. 40.026