Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)

1970-06-11 / No. 716

рк&ш [UNK] wm wöwb га [UNK]в, mi ti mi г gum - ÎNDEMNUL CONȘTIINȚEI PATRIOTICE CETĂȚENEȘTI fn primele rînduri ale marelui efort d despre bărbăție, dăruire și putere de sa­ ЯЙ orificiu, s-au scris pagini emoționante în Ш [UNK]­coloanele ziarului nostru. Au fost înfă­­țișate eroismul, devotamentul și înalta forță de organizare pe care oamenii muncii din județul nostru, alături de întregul popor, și le-au afirmat în această neobișnuită confruntare cu stihiile dezlănțuite ale naturii. Și ca expresie a înaltei responsabilități, a patriotis­mului fierbinte manifestat, eforturile ce se depun în fabrici, pe șantiere și pe ogoare, atinge în aceste zile o intensitate fără precedent. Munca stăruitoare de zile și nopți, se concretizează în rezultate deosebite. ... Era în primele zile ale calamității, cînd în secțiile întreprinderii „Solidaritatea" comuniștii, întregul colectiv au pornit cu toate forțele la în­lăturarea pagubelor pricinuite de inundații, la în­lăturarea avariilor. Era primul colectiv care în acele zile se angaja cu eforturi noi pe frontul muncii de refacere." Entuziasmul, hotărîrea, de­ a înlătura cu­ mai grabnic urmele nefaste lăsate de Viitură, se putea citi pe fețele fiecărui muncitor. "Au trecut de atunci zile pline, în care efortul și energia n-au găsit limite. — Cînd am început acțiunea de înlăturare a avariilor și de repunere în funcțiune a mașini­lor, am avut certitudinea realizării rapide a aces­tor mari sarcini care au stat în fața colectivului •— ne-a mărturisit tovarășul Radu Romaniuc, di­rectorul întreprinderii. Aveam această certitudi­ne pentru că ne cunoaștem colectivul, capacita­tea și forța lui de mobilizare. Apoi prețioasele ajutoare de pe întreg cuprinsul țării, n-au întîr­­ziat. Și ca drept rezultat după numai cîteva zile, mașinile au fost puse în funcțiune. GH. MARINESCU (Continuare in pag. a 3-a) O pentru învingerea greutăți­lor provocate de inundații pentru recuperarea rămîne­­rilor în urmă , pentru îndeplinirea inte­grală a planului și a angaja­mentelor Ml S310JI шппт In secția preparație a întreprinderii Solidaritatea se lucrează cu toată răspunderea pentru recuperarea producției restante din cauza inundației. l­a Odo reu Secvențe de pe frontul refacerii E­vident, o ră relatare scur­din Odoreul acestor zile nu poate însemna decit, în cel mai bun caz, o sumară secvență dintr-un film de foarte lung metraj. Oricine poate fi convins de această afirmație dacă in ultimele zile a fost oaspete al Odoreului, ai cărei locuitori stîr­nesc admirație. Exprimînd sentimen­tele tuturor cetățenilor pe care-i reprezintă, entuziasmul cu care au pornit să vindece rănile provocate de ca­lamitățile din luna mai, primarul comunei, to­varășul Mihai Cărău­­șan, afirma că viața trebuie să-și urmeze cursul, că nu-i timp de pierdut. Că este mo­mentul cînd, fiecare locuitor constituind o fibră dintr-un organism devenit mai viguros în urma acelei încleștări cu elementele dezlăn­țuite ale naturii, poa­te dovedi mai multă bărbăției și hotărîre pe frontul refacerii. Depun mărturie în acest sens numeroase fapte, consemnate la fața locului, încercăm o privire retrospectivă, un tur de orizont în vasta și pa­triotica acțiune a zilei, a momentului. Ca buni gospodari, o parte din locuitorii satului Berin­­dan s-au constituit în­­tr-o echipă de recupe­rare a materialului de construcție care la un loc însemna, cu circa 3 săptămîni în urmă, lăcașul căminului cul­tural. O altă echipă a întreprins aceeași acți­une de strîngere și de­ MONNEAGU (Continuare în pag. a 3-a) * Anul III (X) 11 Iunie 1970 * 4 pag* — 30 bani COMITETULUI MUNICIPAL DE PARTID BUCUREȘTI Dragi tovarăși. In aceste zile de grele încercări, cînd în nu­meroase județe ale țării stihiile naturii au provo­cat mari daune, județul Satu Mare — care a fost foarte grav lovit de pe urma inundațiilor — a simțit din plin ajutorul pentru ștergerea rănilor lăsate de urgia apelor, solidaritatea tovărășească a oamenilor muncii din municipiul dumneavoastră cu cei care au avut de suferit de pe urma inun­dației. In timpul inundațiilor, din municipiul Bucu­rești au fost alături de noi in lupta pentru salva­rea vieților omenești și a bunurilor materiale un important număr de soldați și ofițeri, care și-au făcut datoria în mod exemplar. Pentru repunerea în funcțiune a unităților inundate, am primit un sprijin prețios din partea diferitelor întreprinderi bucureștene, ai căror reprezentanți au oferit mi­nunate pilde de abnegație în muncă. Locuitorii și întreprinderile din municipiul București au venit într-un număr impresionant în ajutorul familiilor sinistrate din județul Satu Mare, trimițîndu-se însemnate cantități de îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic. Comitetul județean de partid și Consiliul popular județean, în numele tuturor locuitorilor plaiurilor sătmărene, adresează cele mai fierbinți mulțumiri Organizației municipale de partid Bucu­rești, Consiliului popular, organizațiilor de masă și obștești, tuturor cetățenilor din municipiul dumneavoastră pentru ajutorul acordat și expri­mă profunda recunoștință pentru solidaritatea dumneavoastră, pentru sprijinul dat populației lo­vite de calamitate. Pentru noi este astăzi mai limpede ca ori­­cînd că proporțiile dezastrului ar fi fost mult mai mari dacă nu s-ar fi intervenit, la timp, cu toată energia, pentru zăgăzuirea apelor, salvarea bunurilor materiale, a vieților omenești, pentru limitarea consecințelor grave ale calamității și trecerea la restabilirea cât mai grabnică a vieții normale în toate domeniile. Ajutorul municipiu­lui dumneavoastră a constituit un sprijin substan­țial pentru organele noastre de partid și de stat în efortul lor pentru soluționarea problemelor ce­rute de normalizarea situației. Acum, cînd prin mina caldă, prietenească, ce ne-a fost întinsă, activitatea economică și so­cială din județul nostru a făcut pași importanți spre făgașul ei normal, exprimînd sentimentele de gratitudine pe care le nutresc oamenii muncii sătmăreni de toate naționalitățile, vă trimitem, dragi tovarăși — o dată cu asigurarea profundei noastre recunoștințe — urările noastre de noi și însemnate succese în înfăptuirea obiectivelor dez­voltării multilaterale a patriei noastre dragi. COMITETUL JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R.: CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN După aproape o lună de mun­că plină de dăruire, grupul de militari pompieri care au fost dis­locați în municipiul Satu Mare, în momente de grea încercare cauzate de calamitatea naturală, și-au încheiat misiunea. Cu acest prilej, ieri, la Comi­tetul județean de partid, ofițerii, subofițerii și ostașii pompieri s-au întîlnit cu membri ai Biroului Co­mitetului județean de partid și ai Comitetului executiv al Con­siliului popular județean, pentru a raporta organelor locale de par­tid și de stat că sarcinile care le-au fost încredințate au fost duse în întregime la bun sfîrșit. Locotenent colonelul Octavian Stăcescu, comandantul grupului de pompieri militari, cerînd în a­­celași timp permisiunea retragerii militarilor pentru a se reîntoar­ce fiecare la unitățile lor din Sa­tu Mare, Bihor, Timișoara și alte județe ale patriei, a trecut în re­vistă unele aspecte ale activității militarilor din timpul desfășură­rii acțiunilor, arătând printre al­tele că prin activitatea lor plină de sacrificii au fost salvați 1.500 de oameni și zilnic s-au transpor­tat 500 m.c. de apă potabilă pen­tru locuitorii municipiului. S-a lucrat de asemenea la unele o­­biective pentru redresarea și pu­nerea lor în funcțiune. A luat apoi cuvîntul tovarășul IOSIF UGLAR, care,­­ în numele Comitetului județean de partid la Consiliului popular județean, în numele locuitorilor județului — români, maghiari, germani și de alte naționalități — a mulțumit călduros militarilor pompieri pen­­t­ru ajutorul neprețuit acordat în clipele grele din timpul cala­mității naturale. Vorbitorul a su­bliniat în mod deosebit, curajul, bărbăția și eroismul de care au dat dovadă pompierii militari în timpul îndeplinirii misiunii, ară­­tând că ei s-au aflat printre pri­mii acolo unde a fost mai greu, acolo unde situația o cerea. In încheiere, tovarășul Iosif Uglar a urat militarilor sănătate, fericire și succese multă tot mai mari în pregătirea de speciali­tate. Un grup de pionieri au înmînat militarilor buchete de fiori îm­­brățișindu-i și mulțumindu-le din inimă, pentru ajutorul dat în cli­pele de grea cumpănă pentru municipiul Satu Mare. Detașamentele de pompieri raportează : „MISIUNEA A FOST ÎNDEPLINITA" După neobișnuita între­rupere a lucrului în ti­mp, după ce pînă mai ieri, a­­pele învolburate amenin­țau să băltească multă vreme, au venit și zilele cînd înfățișării dezolante a terenului cooperativei agricole de producție din Păltinești, i-a luat locul un alt peisaj. Evident, a fost și încă este nevoie în continuare de o muncă neîntreruptă ziua și noaptea. Asemeni celor trei motopompe de evacuare a apei de pe ultimele 12 hectare unde inundația s-a prelungit ca durată, lucrează con­tinuu la săparea șanțuri­lor de scurgere a apelor două echipe formate din țărani cooperatori. Ca urmare, s-a creat posibilitatea reînsămînțâ­­rii cu sfeclă de zahăr a unei suprafețe de 20 ha. Tot datorită zvlntării te­renului un mare număr de cooperatori execută coaja de curățire a supra­fețelor cultivate cu trito­­liene totalizînd aproape 100 ha. in sectorul legumicol, de asemenea, se dă o a­­devărată bătălie pentru valorificarea fiecărui me­tru pătrat destinat grădi­nii de legume și zarzava­turi. Efortul este evident. LA LUCRU ÎN CÎMP ZIUA ȘI NOAPTEA S-a semănat fasolea de păstăi pe o suprafață de 3 ha și totodată, s-a ter­minat de semănat cu mașina întreaga suprafa­ță de 5 ha cu castraveți. După cum ne informea­ză președintele tovarășul Augustin unității, cifrele reprezintă în Pop, va­loarea lor, fermitatea și hotărîrea cu care, deși greu afectați de calami­tăți, (fiecare în parte) cooperatorii consacră re­facerii pe toate planurile, îndeosebi valorificării pă­­mîntului, toată strădania lor ziua și noaptea, con­tinuu. V. GĂLÂȚEANU Jurnal de tabără Sînt aproape două săptămîni de cînd detașamentele de liceeni și elevi ai școlilor profesionale din Satu Mare, constituiți în taberele de muncă patriotică, par­ticipă activ la marea acțiune de reconstrucție a orașului. Ziua de 9 iunie poartă însemne­le unei zile rodnice în rezultate. Tabăra nr. 1. Elevii de aici și-au continuat acțiunea de recu­perare a materialelor de construc­ție pe străzile Chendi, Argeșului, la nr. 2, 13 și 58, Anton Pann, nr. 66 și 3. Detașamentul 1 din a­­ceastă tabără a prestat în ziua de 9 iunie, 910 ore de muncă pe șan­tier. Băieții din acel detașament au demolat prereții avariați de inundație, sortind 11.000 buc. cărămizi, 12 m.c. material lem­nos. Au îndepărtat aproape 80 m.c. moloz și au participat la lucrări de scoatere de dușumele și pache­te la locuințe demolate. Detașa­­menul nr. 4 din această tabără a efectuat un număr de 966 ore de muncă pe șantier, demolîrnd două case, (15 m.p. pereți) de unde s-au scos și stivuit peste 10.000 buc. cărămizi, 40 m.c. material lemnos. Lucrări importante au exe­cutat și celelalte detașamente ale taberei nr. 1 . Tabăra nr. 2. Fiecare detașa­ment de aici­ a prestat în medie peste 600 d­e muncă pe șantier. Post-calculul acestor ore de mun­că atinge în ziua de 9 iunie 16.098 lei. S-a remarcat îndeosebi deta­șamentul nr. 5, care acționa pe străzile Chendi nr. 58,41,42,4, pe străzile Rodnei, Barbu Lăutaru, Panait Cerna, unde au fost demo­lați aproape 15 m.p. pereți, tran­sportând 24 m.c. moloz și, de ase­menea, au recuperat și stivuit 4.000 buc. cărămizi, precum și 2 m.c. cherestea. Tabăra nr. 3. A totalizat în ziua de marți, 2.352 ore pe șantier. S-a lucrat în continuare la recu­perarea­­ de mobilă. S-a desfăcut la Fabrica de mobilă tapițeria la recamiere, s-au spălat și curățat 22 garnituri de mobilă fiind sti­vuite și 2 m.c. de prefabricate. G. T. 11 IUNIE 1948 NAȚIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCȚIE A ÎNFĂPTUIT O SCHIMBARE FUNDAMENTALA IN ESENȚA ȘI CARACTERUL PROPRIETĂȚII Se împlinesc 22 de ani de la înfăptuirea actului revoluționar al naționalizării principalelor mijloa­ce de producție. Moment istoric de o deosebită însemnătate, marcînd o etapă nouă în evoluția relațiilor de pro­ducție din țara noastră, naționali­zarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transport a dus la lichidarea marii burghezii industriale și fi­nanciare, la crearea unui puternic sector socialist de stat în econo­mie, a deschis drumul trecerii la conducerea planificată a econo­miei naționale. Anii care au urmat eliberării patriei de sub jugul fascist au constituit ani de eroice eforturi pentru refacerea economică a ță­rii. Sunt cunoscute condițiile grele în care s-a desfășurat această im­portantă sarcină națională: erau condițiile­ grele ale distrugerilor de război, a potențialului econo­mic redus, a venitului național scăzut, ale unei producții indus­triale și agrare deficitare; totoda­tă, erau condițiile luptei în­verșunate împotriva reacțiunii, a grupărilor și cercurilor po­litice care opuneau tot mai deschis rezistență față de măsu­rile de democratizare a țării, de­mersul firesc al dezvoltării vieții noastre sociale. Rolul principal în refacerea și reconstrucția țării l-a avut clasa muncitoare. Afirmînd cu putere — pe planul muncii și al luptei revo­luționare — responsabilitatea cu care își înțelegea misiunea hără­zită de istorie, clasa noastră mun­citoare a oferit mărturii emoțio­nante ale eroismului și abnegației cu care — mînuind cel mai ade­sea mijloace de muncă rudimenta­re — a refăcut din ruine uzinele și fabricile, a repus în funcțiune rețeaua de transporturi, a asigurat (și în unele domenii a depășit), prin nenumărate sacrificii, nive­lul și condițiile producției ante­belice. In toți acești ani s-a veri­ficat o dată mai mult adevărul științific că clasa muncitoare se poate bizui pe țărănimea munci­toare — aliatul său de bază —, că transformările generale care se produceau în evoluția vieții social-economice dezvoltau tot mai puternic curentul progresist în masa intelectualității. Din perspectiva istorică apare mai limpede ca oricînd capacita­tea Partidului Comunist Român de a fi inițiat, organizat și condus cu înțelepciune întreaga luptă a perioadei revoluționare, de a fi dat răspunsuri profund științifice problemelor cardinale ale epocii, de a fi stabilit cu o impresionantă măiestrie linia politică generală, tactica și strategia ce se impu­neau obiectiv, s­ub conducerea partidului comunist, clasa munci­toare, celelalte forțe de progres ale națiunii, s-au mobilizat cu toată energia în lupta pentru re­facerea economică, au dat lovituri nimicitoare rezistenței reacțiunii. După cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare, aliată cu țărănimea, istoria a pus nemijlocit la ordinea zilei sarci­na trecerii la etapa construcției socialiste. In aceste condiții, na­ționalizarea principalelor mijloace de producție devenea iminentă. Clasa muncitoare, deținătoarea puterii politice în stat trebuia sa devină conducătoare și din punct de vedere economic. Iar întreaga desfășurare a evenimentelor isto­rice indicase cu o mare forță de convingere nu numai că clasa muncitoare, în frunte cu avangar­da sa revoluționară, este capabila să-și asume acest rol, ci și ca înaintarea progresivă a țării nu mai era posibilă fără traducerea în viață a acestei sarcini.­­Anali­za luptelor revoluționare din Ro­mânia — subliniază tovarășul Nicolae Ceaușescu — confirmă o dată mai mult Justețea tezelor (Continuare­ în pag.­­ 3*a)

Next