Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-07-22 / No. 751

li Ili U . ■ - Л­I CENTRALA u­ TVI^<5UARA ,M. EMINESCU- IAȘI [ ---------- u pmшгт от woate färilb, übtiti-va / Anul Hl ИХ» gjg£ £| II I Ц Д nr. 751 ( r f ii Д У fl IС fl 4 pag« — î > bani К I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1 Dezbaterea cifrelor de plan pe 197L­IU OBIECTIV -вит 1181 [UNK]М La întreprinderea textilă Arde­leana, dezbaterea amplă, multi­laterală a condițiilor necesare realizării sarcinilor economice prevăzute pentru anul 1971 scos în evidență faptul că efor­­­turile conducerii întreprinderii,­­ale întregului colectiv de muncă trebuie întreptate, îndeosebi, spre două probleme principale: cali­tatea firelor și disciplina in mun­că. Așa cum au subliniat țesătoa­­rea Maria Pop, ajutorii de mai­ștrii Dumitru Ploieșteanu și Mihai Macovei și mulți alții — firele se încadrează în normele STAS, dar la limita inferioară. Deși acest fenomen se întîmplă cu re­gularitate, unitatea n-are dreptul să refuze beneficiarul. Spre exemplu, Filatura din Oltenița a pus întreprinderea de repetate ori în situații deosebit de neplăcute. In general firele păcătuiesc printr-o slabă rezistență la ru­pere și finețe necorespunzătoare. De aceea o partidă de urzeală du­rează mai mult cu 9—15 ore decît este normal. Utilizarea eficientă a timpului de lucru devine astfel o noțiune iluzorie. Nu e de mirare că în secția cheie se pierd inevi­tabil cantități impresionante de produse. Un calcul economic sim­plu atestă că numai din cauza fi­relor de celofibră — necorespun­zătoare calitativ —­ livrate de Ol­tenița, I.T.A­ pierde lunar o pro­ducție în valoare de cel puțin 1750.000 lei. O realitate frapantă ! Numeroase intervenți la forul tutelar au rămas — incredibil (!)­­— fără nici un rezultat. Ministerul a găsit de cuviință să supună fi­rele unor suplimentare analize de laborator, după care a decre­tat că acestea se încadrează în STAS. Este adevărat, la limita in­ferioară. Nu s-a ținut seama că — după cum a exprimat sugestiv ajutorul de maistru Dumitru Plo­ieșteanu — cel mai bun laborator este totuși fabrica. Modificarea po­zitivă, cu numai cîteva fracțiuni, a STAS-ului ar însemna pentru I.T.A. un cîștig de aproape 10 milioane lei anual. Obstrucție bi­rocratică ? Greu de apreciat. In asemenea condiții țesătorii sunt nevoiți să-și înzecească efor­tur­ile pentru a obține țesături de calitate, competitive pe piața in­ternațională. Creșterea rezisten­tei firelor ar determina sporirea nemijlocită a productivității mun­cii, pentru că fiecare muncitor ar putea lucra la mai multe răz­boaie. Cifrele pentru anul 1971 preconizează ca sporul de produc­ție să se obțină în principal pe seama productivității muncii care va trebui să crească cu 7,4 la su­tă. Deosebit de pregnant s-a scos în evidență faptul că îmbunătăți­rea calității produselor poate fi realizată prin exploatarea consec­ventă a numeroaselor rezerve in­terne existente­— Secția de încleiat — a spus Maria Micu, președinta comitetu­lui sindical — nu realizează în­totdeauna suluri corespunzătoare Tocmai pentru că rezistența fi­relor e slabă se impune revizuirea cu atenție a rețetelor de încleiere M- BABITCHI (Continuare în pag. a 3-a) CURIERUL Aportul valoros : Tinerii din Tabăra C.C. al U.T.C. de pregătire pentru a­­părarea patriei și muncă patriotică — elevi de la liceele din mu­nicipiul București și județul Ilfov — și-au continuat activitatea pe șantierele de construcții din municipiul Satu Mare­. Pînă în prezent, așa după cum ne declara tovarășul Gheor­­ghe Adrișan, comandantul taberei, elevii au prestat 7.438 ore de șantier, corespunzînd unei valori de peste 50.000 lei. Concomitent, sub îndrumarea ofițerilor-instructori, se desfășoară programul de instruire militară.­­ In zilele de 18, 19 și 20 iulie a.c. detașamentele I, II și VI au muncit pe șantierul „Baia Mare" din cartierul Someș la să­pat de fundații, transportat de materiale de construcții, realizând zilnic circa 500 ore pe șantier, corespunzînd unei valori medii zilnice de 5.000 lei. Detașamentul nr. V. are punctul de lucru la Căminul „Unic" de pe strada Uzinei. Tabăra de muncă patriotică din orașul Tășnad își conti­nuă activitatea pe șantierul de construcții din oraș, precum și la întreținerea fondului silvic. . Lucrări importante, atît în construcții, cît și la întreți­nerea spațiilor verzi și a drumurilor — efectuează și elevii de pe șantierul de muncă patriotică din orașul Cărei. (Citiți în pagina a 3-a „Totul pentru refacere"). nostru al tineretului Ш 11 [UNK]1PÎIFICÎ -sarcină continuu actuală in activitatea de culturalizare Convorbire cu tovarășul Mihai Boroș, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă­­ Printre multiplele preocupări ale Comitetului județean pentru cultură și artă, pe un loc de frunte se situează îmbogățirea și îmbunătățirea calitativă a acțiunilor cultural-educative destinate lărgirii orizontului științific al maselor, formării unor concepții ma­terialiste despre natură și societate. In acest domeniu, Comisia ju­dețeană pentru răspîndirea cunoștințelor cultural-științifice și-a preconizat recent o serie de măsuri noi, care au fost difuzate sau prelucrate în rețeaua așezămintelor culturale și despre care am solicitat un interviu tovarășului Mihai Boroș, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă. — In ultima vreme, manifes­tările cultural-științifice au crescut numeric și calitativ în activitatea așezămintelor cultu­rale din județ. Ce v-ați propus pentru lărgirea gamei acestor acțiuni și creșterea eficienței lor ? — Comisia județeană pentru răs­­pîndirea cunoștințelor cultural­­științifice și-a întocmit recent un nou plan de măsuri în acest do­meniu. Pe baza unor programe lu­nare, vom continua trimiterea de conferențiuri la așezămintele cul­turale, vor fi mai larg și mai in­sistent promovate forme și meto­de de activitate eficiente ca : bri­găzi științifice, simpozioane, al­manahuri științifice, seri de în­trebări și răspunsuri, experiențe de știință, concursuri gen „Cine știe, cîștigă" și altele. Pentru atrac­­tivitatea și eficiența manifestărilor acestora, punem un accent sporit pe ilustrarea lor, cu ajutorul ma­terialelor intuitive audio-vizuale, respectiv, cu filmul științific, plan­șe, panouri, aparate, experiențe. (Continuare in pag. a 2-a) Mecanizatorii de la I.A.S. Cărei (Ferma Ianculești) pregătesc tere­nul pentru însămînțarea celei de-a doua culturi din acest an. importante cantități de grîu, orz și secară predate statului Alături de colectivele de mun­că din întreprinderi, oamenii muncii din agricultură — antre­nați cu toate forțele în campa­nia de strîngere a recoltei — ob­țin noi și valoroase realizări reflectate de însemnatele canti­tăți de produse predate bazelor de recepție. Din datele centralizate la în­treprinderea județeană de va­lorificare a cerealelor, rezultă că NUMEROASE cooperative AGRICOLE AU PREDAT LA BAZELE DE RECEPȚIE DIN JU­DEȚ APROAPE 1.000 TONE ORI. DE ASEMENEA, A ÎNCE­PUT PREDAREA GRIULUI ȘI A SECAREI. DIN RECOLTELE OBȚINUTE LA ACESTE CUL­TURI AU FOST PREDATE PI­NA IN PREZENT CIRCA 400 TONE, reprezentînd contrava­loarea muncilor efectuate de I.M.A. și produse contractate cu statul. Cea mai mare cantitate a fost predată de C.A­ P. Carei, C.A.P.-urile Pir, Petrești, Foeni și Urziceni. Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul aniversării tovarășului Gheorghe Stoica Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a oferit luni seara, la Mangalia­ Nord, o masă cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Gheor­ghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.­R. al P.C.R. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu cu soția, Elena Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Rautu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Da­­lea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Carol Király, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, cu soțiile lor, Mihai Ma­­rinescu, Ion Pățan, Constantin Pîrvulescu, Chivu Stoica, Gheorghe Vasilichi, Corneliu Mănescu, Petre Ionescu, prim-secretar al Comitetului jude­țean Constanța al P.C.R., cu soțiile lor. Cu acest­ prilej, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Gheorghe Stoica au rostit toasturi. Conducătorii de partid și de stat l-au felicitat cu căldură pe sărbătorit, adresîndu-i cordiale urări de sănătate și fericire. TOASTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Stoica, Stimați tovarăși. Reuniunea de astă seară e con­sacrată unui eveniment important, împlinirii de către tovarășul Stoica a 70 de ani de viață și a peste 50 de ani de activitate în mișca­rea revoluționară. E plăcut să ajungi la o vîrstă înaintată, cînd viața pe care ai trăit-o ai închinat-o unor idealuri mărețe — idealurilor socialismului și comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor națiunii tale socialiste. Viața și activitatea tovarășului Gheorghe Stoica îi face cinste nu numai lui, ci și partidului nostru. El este u­­nul din militanții vechi ai parti­dului care încă din tinerețe s-au înrolat în mișcarea socialistă și apoi în rândurile Partidului Comu­nist Român, contopindu-se cu nă­zuințele: de libertate, de dreptate socială și de independență națio­nală ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de consti­tuire a Partidului Comunist Ro­mân, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, în condițiile activității ilegale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfășurate de comuniști, de proletariatul român împotriva re­­acțiunii interne și a dominației imperialiste străine. La chemarea partidului, împreună cu sute și sute de comuniști și antifasciști români, tovarășul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tindea la înrobirea popoarelor, la lupta pentru apărarea democra­ției. Trebuie să subliniem că a­­semenea militanți ca tovarășul Gheorghe Stoica, care­ nu au pre­cupețit nimic în lupta revoluțio­nară, au contribuit cu Partidul Comunist Român, clasa munci­toare, poporul român, să poată desfășura cu succes mari bătălii politice și, cu modestie spunînd, să se numere printre detașamen­tele de frunte care s-au ridicat împotriva fascismului în Europa. Au fost multe momente de sea­mă ale istoriei partidului și pa­triei noastre la care tovarășul Gheorghe Stoica a participat în anii ilegalității. Menționez aces­tea cu atît mai mult cu cît peste cîteva luni vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român — moment de o importanță covîrșitoare în istoria luptelor revoluționare din Româ­nia, a mișcării noastre muncito­rești, înființarea partidului nostru și-a avut rădăcinile în dezvolta­rea economico-socială a patriei și tocmai de aceea el a putut să se dezvolte și să conducă cu succes luptele pentru transformarea revo­luționară a României. Cu atît mai mult merită să subliniem acest lucru astăzi, cînd legarea mișcării muncitorești, a partidelor comu­niste de propriile popoare, trans­formarea lor în port-drapel conducător al acestora este pro­­i­blema primordială pentru, dezvol­tarea cu succes a luptei revolu­ționare, pentru victoria socialis­mului, pentru apărarea păcii în lume. Partidul Comunist Român meritul că, fiind strîns legat are de poporul român, de clasa munci­toare, de forțele revoluționare din patria noastră, a știut întotdeauna să judece evenimentele șî să-și elaboreze linia politică în context cu interesele generale ale progre­sului social, ale cauzei socialis­mului. Și astăzi, analizînd dezvol­tarea și perspectivele mișcării re­voluționare, partidul nostru por­nește de la condițiile social-isto­­rice date, de la faptul că în lume există 14 state socialiste, că sis­temul socialist­ mondial se poate afirma numai în măsura în care acționează unitar. Noi considerăm că înțelegerea noilor condiții isto­rice, înțelegerea ideii indepen­denței naționale, a respectului su­veranității, a neamestecului în­ treburile interne, a dreptului fie­cărui partid comunist și al fiecă­rei națiuni de a-și hotărî, destinele de sine stătător este determinantă pentru victoria cauzei socialismu­lui și păcii, precum și pentru în­suși progresul și civilizația ome­nirii. Sărbătorind pe tovarășul Stoica, unul din militanții vechi ai parti­dului nostru, sărbătorim pe cei care întotdeauna au înțeles că a fi comunist înseamnă a fi în pas cu vremea, cu dezvoltarea socială, cu ceea ce este nou. Partidul nos­tru poate fi mîndru că acționează în continuare alături de tot ceea ce este progresist, că luptă pentru dezvoltarea în noile condiții marxism-leninismului, pentru pro­­­gresul socialismului și comunis­mului în lume. Tovarășul Stoica a luptat, cum am reamintit, în Spania: el a lup­tat în războiul împotriva Germani­ei hitleriste, ca atîtea alte sute de mii de cetățeni ai patriei noastre. După eliberare, el a îndeplinit numeroase sarcini de răspundere — și le-a îndeplinit bine. A în­țeles întotdeauna că trebuie să meargă acolo unde îl trimite parti­dul, unde este necesar să acțio­neze pentru realizarea în viață a liniei generale a partidului. Am lucrat direct cu tovarășul Stoica,­ inclusiv aici, în Dobrogea. Știu cu cîtă pasiune, cu cîtă hotărîre a acționat în acele împrejurări. Și astăzi, în calitate de membru al Comitetului Executiv al Comite­tului Central, știm cu cîtă pasiu­ne, cu cîtă fermitate acționează pentru a contribui nu numai la elaborarea liniei generale a parti­(Continuare în pag. a 3-a) TOASTUL TOVARĂȘULUI GHEORGHE STOICA Dragi tovarăși și tovarășe. Aș dori, înainte de toate, să mulțumesc Comitetului Executiv pentru înalta apreciere dată acti­vității mele, să­ mulțumesc tovară­șului Ceaușescu pentru cuvintele bune, tovărășești, pe care mi le-a adresat și, totodată, să mă declar întru totul de acord cu conținutul politic al cuvîntării sale, îndrep­tată spre întărirea continuă partidului nostru, a rolului său, a a forței și unității sale, spre întări­rea — pe baza respectării inde­pendenței și suveranității fiecărui partid — a unității mișcării comu­niste și muncitorești internaționa­le. Aș dori, de asemenea, să folo­sesc acest prilej pentru a adresa mulțumiri tovarășilor, organizații­lor obștești, care m-au felicitat la aniversarea zilei mele de naștere. Tovarăși, la vîrsta la care am ajuns, desigur că mi-am făcut un anumit bilanț al drumului par­curs, al vieții și activității mela sociale, întrebindu-mă dacă am dat tot ce a trebuit să dau, dacă acțiunile pe care le-am întreprins și-au atins țelul. Analizîndu-mi activitatea din decursul acestor 55 de ani consacrați mișcării re­voluționare, începînd încă din pe­rioada dinaintea formării Partidu­lui Comunist, m-am­ oprit mult a­­sup­ra luptei partidului nostru, pri­vind-o prin prisma învățăturilor vieții acumulate pînă acum. M-am întrebat cum aș acționa dacă soar­ta m-ar pune din nou să-mi aleg drumul. Știm că drumul nostru nu a fost un triumf neîntrerupt, pre­sărat cu flori și aplauze, ci a fost un drum greu; au existat victorii mari, dar și greșeli și nu puține; au fost multe îna­intări, dar și retrageri. Cu toate acestea, trebuie să vă spun, tova­răși, cu toată sinceritatea că, da­că soarta m-ar pune în fața unei asemenea situații, cu tot acest drum aș alege, tot acest partid aș alege. Un partid trebuie analizat nu numai prin prisma slăbiciunilor și greșelilor sale, trebuie apreciat în primul r­nd prin capacitatea lui de a conduce, uni și organiza ma­sele în momentele de răscruce ale istoriei. Or, tocmai în asemenea momente — și mă gîndesc în pri­mul rînd la 23 August 1944 — partidul nostru a fost capabil să stringă forțele­­ cele mai vii ale națiunii și să le îndrepte împo­triva dușmanului. Capacitatea și arta unui adevărat partid marxist- leninist constă și în a ști, în fie­care etapă a dezvoltării societății, dar mai cu seamă în momentele de răscruce, să­­ găsească aliații cu care să realizeze cotitura ne­cesară. Partidul nostru a fost în stare să strîngă toate forțele po­sibile și să întoarcă un front u­­riaș împotriva dușmanului de a­­tunci. Istoria nu cunoaște multe cazuri similare celui din 1944, cînd partidul nostru comunist mobilizat întreaga armată să îm­­­toarsă armele împotriva cotropi­torilor fasciști. Marea capacitate politico-organizatorică a partidu­lui nostru s-a dovedit apoi în lu­nile următoare eliberării, cînd a închegat alianța muncitorimii cu țărănimea, cu intelectualitatea, pentru a obține desăvîrșirea­voluției burghezo-democratice de­și apoi cucerirea puterii, , victoria revoluției socialiste, trecerea la făurirea noii orânduiri. De aceea, tovarăși, se poate spune cu deplin temei că partidul nostru s-a dovedit un partid bun, capabil să conducă clasa sa, po­porul, spre împlinirea destinului socialist. Izvorul acestei capaci­tăți constă în aceea că la baza ideologiei­ sale a stat și stă mar­­xism-leninismul. Spunînd toate acestea, numesc Partidului Comunist­­ul­Ro­mân care mi-a deschis ochii, mi-a dat un țel în viață, un ideal pen­tru care merită să trăiești, pentru care merită să-ți dai întreaga ca­pacitate, întreaga putere de muncă. Astăzi e clar pentru toată lu­mea că, în persoana tovarășului Ceaușescu, partidul nostru și-a gă­sit conducătorul ideal. Tovarășul Ceaușescu întrunește calitățile necesare pentru a îndeplini aceas­tă grea, complicată, dar nobilă mi­siune, pe care sunt convins că o va duce pînă la capăt. Secretarul general al partidului nostru ne dă­­ Continuare In pag. a 3-a)

Next