Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-05-08 / No. 997

SÎMBĂTĂ 8 MAI 1971 CRONICA SATMÄREANÄ Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. a 2-a), dezvoltarea mai susținută a pro­ducției bunurilor de consum, industriei alimentare și a indus­­­triei ușoare. Se prevede îmbogă­țirea sortimentelor de mărfuri pentru a satisface mai bine gus­tul și preferințele consumatori­lor. Vor fi mai bine puse în valoare posibilitățile largi de creștere a producției bunurilor de consum în cadrul industriei lo­cale și cooperației meșteșugă­rești, precum și prin extinderea muncii la domiciliu. Un rol hotărâtor în dezvolta­rea industriei îl are lărgirea ba­zei energetice și de materii pri­me. Sporirea rapidă a cerințe­lor economiei impune să exami­năm posibilitatea folosirii intense a resurselor proprii unai materii prime și combustibil, de să găsim soluții pentru sporirea po­tențialului nostru în acest do­meniu. Deosebit de important pentru progresul rapid al industriei noastre este dezvoltarea specia­lizării și cooperării. Vor trebui întocmite programe concrete de profilare rațională a unităților, de extindere a legăturilor de cooperare, în vederea utilizării in­tensive a capacităților de pro­ducție. Se impune, de asemenea, o preocupare sporită pentru îm­bunătățirea aprovizionării tehni­­co-materiale: trebuie să se asi­gure ritmicitatea livrărilor de materii prime și materiale, în­­deplînirea riguroasă de către toate întreprinderile a obligații­lor asumate prin contract. Ridicarea calității produselor trebuie să se afle în centrul a­­tenției organelor și unităților e­­conomice, a tuturor oamenilor muncii. In acest sens o mare în­semnătate are accelerarea rit­mului de asimilare a produselor noi modernizarea celor existente. Problemele automatizării tre­buie să constituie preocupări de prim-ordin ale tuturor unităților. Este necesar să se înființeze în scurt timp un institut central de conducere și automatizare, care să întocmească studii și proiecte de perfecționare, pe baze științi­fice, a activității întreprinderilor, să elaboreze soluții pentru auto­matizarea producției­­ în­­ diferite ramuri. In actualul cincinal se prevede creșterea producției agricole glo­bale cu 49 la sută față de me­dia anuală a perioadei 1966— 1970. Așa cum s-a și în plenară, agricultura subliniat noas­tră dispune încă de rezerve foar­te mari și va trebui să luăm mă­surile necesare pentru a le pune în valoare. Investițiile prevăzu­te pentru agricultură însumează circa 80 miliarde lei. Un obiectiv important constituie sporirea și modernizarea parcului de trac­toare și mașini, rezolvarea pro­blemei mecanizării complexe lucrărilor agricole. De asemenea, a agricultura va primi în cincinal de 2,8 ori mai multe îngrășămin­te chimice în substanță activă decît în perioada 1966—1970, pre­cum și cantități sporite de insec­­to­ fungicide. O sarcină importantă este rea­lizarea programului național de dezvoltare a zootehniei și crește­re a producției animaliere. In acest scop este necesar să se ia măsuri pentru gospodărirea ra­țională a bazei furajere pentru îmbunătățirea și folosirea mai in­tensă a pășunilor. S-au stabilit, de asemenea, programe de măsuri pentru dezvoltarea producției de legume și fructe în vederea a­­provizionării mai bune a popu­lației. Actualul cincinal va fi o etapă esențială în înfăptuirea programului național de îmbu­nătățiri funciare. Se va asigura în 1975 o suprafață irigată de peste 2 milioane hectare. îndepli­nirea integrală a acestei sarcini și asigurarea exploatării eficien­te a sistemelor de irigații este un factor hotărîtor al creșterii producției agricole. Se impune, de asemenea, să fie mai larg sprijinite gospodă­riile individuale din zonele de deal și munte care dispun de importante posibilități de tere­n producției, îndeosebi creș­în zootehnie. In pas cu evoluția generală a economiei naționale, traficul de mărfuri va spori în cincinal de circa 2 ori. O dată cu extinde­rea și modernizarea în continua­re a transporturilor feroviare, se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea transporturilor auto, precum și a transportului pe Dunăre. In această perioadă va trebui să se asigure utilizarea la un nivel superior ,într-un mod tot mai rațional, a muncii Numărul de salariați la sociale, în acest cincinal cu peste 1 crește mi­lion persoane față de 400—500 mii cit se stabilise în Directivele Congresului al X-lea. Ponderea forței de muncă din industrie și din celelalte ramuri neagricole va ajunge la aproape 60 la sută din totalul populației ocupate. Se prevede ca productivitatea mun­cii să crească cu 42 la sută în industrie, cu 35 la sută în con­­strucții-montaj, cu 33 la sută în în transporturile feroviare. Con­siderăm însă că aceste prevederi nu corespund pe deplin posibili­tăților existente, dezvoltării rapide a necesităților economiei naționale cerințelor ridicării ni­velului de trai al poporului, și de aceea trebuie depuse eforturi pentru depășirea lor. In ce privește cheltuielile ma­teriale, ponderea acestora în pro­dusul social urmează să scadă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la sută în anul 1975. Deși s-au adus în această direcție unele îm­bunătățiri esențiale prevederi­lor inițiale, vor trebui luate noi măsuri pentru micșorarea conti­nuă a cheltuielilor materiale de producție care în economia noas­tră continuă încă să fie mari. Aceasta este o cale principală de creștere a venitului național și, im­plicit, de îmbunătățire a condi­țiilor de viață ale maselor. Volumul comerțului exterior urmează să crească în perioada 1971—1975 cu peste 70 la sută față de cincinalul trecut. Una din cele mai importante sarcini este creșterea eficienței economi­ce a exporturilor, îmbunătățirea structurii acestora, reducerea cheltuielilor de producție ale mărfurilor rea acestora exportate, valorifica­la prețuri avanta­joase pe piața externă. Se im­pune, de asemenea, reducerea importurilor prin folosirea în măsură sporită a posibilităților interne de aprovizionare cu ma­terii prime,­­mașini-unelte și in­stalații. In același timp vor tre­bui extinse acțiunile de coope­rare industrială cu alte țări — formă superioară a relațiilor e­­conomice care stimulează schim­burile și sporește eficiența lor. România va dezvolta în con­tinuare largi raporturi economi­ce cu statele membre ale Consi­liului de Ajutor Economic Recip­roc, participînd activ la perfecțio­narea formelor de cooperare dintre ele. Avînd în vedere că această organizație cuprinde numai parte a țărilor socialiste, consi­­­derăm necesar ca formele de cooperare să fie astfel organi­zate încît să facă posibilă lărgi­rea CAER-ului, participarea în cadrul său și­ a altor țări, atit socialiste cît și nesocialiste. Vom extinde în c­ontinuare dolabora­­rea noastră cu țările membre a­­le CAER, precum și cu celelalte țări socialiste, în toate spi­ritul deplinei egalități, întraju­torării tovărășești și avantaju­lui reciproc, conștienți că aceas­tă colaborare înlesnește valorifi­carea tot mai eficientă a resur­selor materiale și umane ale fie­cărei țări, progresul fiecărei e­­conomii naționale, înflorirea mul­tilaterală a tuturor națiunilor socialiste. (Aplauze puternice). Vom acționa pentru intensifi­carea raporturilor de colaborare economică și tehnico-științifică cu țările în curs de dezvoltare, cu tinerele state independente — raporturi a căror semnificație depășește sfera strictă a intere­selor economice reciproce, avînd și o pregnantă însemnătate po­litică. Totodată, ținînd seama de adîncirea diviziunii inter­naționale a muncii, extindem relațiile pe baza respectului și avantajului reciproc cu țările capitaliste dezvoltate. România consideră că dezvoltarea sa eco­nomică este astăzi strîns legată de participarea largă la colabo­rarea economică și tehnico-știin­țifică internațională, la circuitul mondial de valori. (Aplauze pu­ternice). Actualul plan cincinal preve­de realizarea în continuare a unei rate inalte a acumulării — sursa principală a progresu­lui economic și social ; ponderea fondului de acumulare în veni­tul național va reprezenta 31—32 la sută. Investițiile în economia națională din fondurile centra­lizate ale statului se vor ridica, pe întreaga perioadă, la circa 470 miliarde lei ; din această su­mă peste 52 de miliarde lei se vor folosi pentru construcții de locuințe, spitale, școli, spații co­merciale, cantine, șosele, dru­muri și alte obiective social-cul­­turale care se răsfrîng în mod nemijlocit asupra­­ creșterii nive­lului de trai al poporului. (Aplauze prelungite). In ve­derea utilizării cu eficiență maximă a acestui uriaș efort de investiții va trebui asigurată in­tensificarea ritmului de execu­tare a obiectivelor stabilite, in­trarea lor în funcțiune la timp, realizarea de la început a tutu­ror parametrilor tehnico-econo­­mici calitativi și cantitativi pro­iectați. Și în acest cincinal vom urmă­ri repartizarea rațională a for­țelor de producție pe teritoriu, dezvoltarea susținută a județelor mai puțin industrializate — prevăzîndu-se, pentru acestea, sporuri anuale ale producției industriale de 20—26 la sută. Politica de ridicare econom­­ică și socială a tuturor zonelor țării are o importanță esențială pen­tru creșterea generală a nive­lului de trai material și cultural al poporului, este o condiție de bază pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvolta­te, pentru crearea premiselor în vederea trecerii spre comunism, însemnate sarcini revin în a­­cest cincinal cercetării științifice, care capătă un rol tot mai portant în viața economică im­socială. Ea este chemată să con­­t­tribuie în mai mare măsură la lărgirea bazei energetice și de materii prime, la elaborarea teh­nologiilor de utilizare eficientă a resurselor naturale ale țării, la realizarea de noi materiale și în­locuitori, la conceperea și asimi­larea de noi mașini-unelte, uti­laje și instalații de înaltă tehni­citate, la creștrea producției a­­gricole vegetale și animale. So­luționarea cu succes a acestor sarcini face necesară dezvoltarea și îmbunătățirea utilizării bazei materiale a cercetării, concentra­rea forțelor științifice în direc­țiile hotărâtoare ale progresului tehnic, economic și social al ță­rii. Un rol esențial în realizarea tu­turor obiectivelor pe care ni le propunem în actualul cincinal îl are dezvoltarea și perfecționa­rea continuă a instrucției pu­blice. Se va extinde sfera de cu­prindere a învățămîntului, învă­țământul superior tehnic urmînd să fie dezvoltat la dimensiuni sporite față de cele înscrise în planul cincinal. Problema cen­trală a dezvoltării învățămîntului nostru în condițiile de astăzi este îmbunătățirea legăturii sale cu practica: întregul proces de in­struire trebuie să pornească de la cerințele economiei, științei și culturii. Vor trebui luate mai ra­pid măsurile necesare pentru îm­bunătățirea dotării cu aparatură modernă a laboratoarelor pentru amenajarea și dezvoltarea atelie­­relor-școală și îndeosebi pentru extinderea practicii elevilor și studenților direct în unitățile pro­ductive, organizînd participarea lor în tot cursul procesului de în­­vățămînt la activitatea de produc­ție. (Aplauze.) Trebuie să tin­dem spre reunirea institutelor științifice și de proiectare, a în­treprinderilor ,unităților școlare și facultăților, asigurînd pe a­­ceastă cale fuziunea directă a învățămîntului cu cercetarea și producția. Intre marile cuceriri ale orînduirii noastre socialiste se înscriu la locul cel mai de cinste realizările în domeniul formării cadrelor de muncitori calificați și tehnicieni, de ingi­neri economiști și alți specialiști, ridicarea a zeci de mii de con­ducători ai activității economice și sociale. Acestui fapt îi datorăm în primul rînd succesele în fău­rirea socialismului în patria noas­tră. (Aplauze puternice.) In rea­lizarea hotărîrilor Congresului al X-lea o deosebită importanță are aplicarea măsurilor privind re­ciclarea profesională a tuturor salariaților, asigurînd atît îm­prospătarea și aprofundarea cu­noștințelor legate de exercitarea în bune condiții a profesiei, cît și însușirea elementelor științei organizării și conducerii societății. Este necesar să asigurăm ca în toate domeniile de activitate să lucreze oameni cu un larg ori­zont de cunoștințe profesionale, științifice și de cultură generală, cu o atitudine înaintată față de muncă, față de interesele majo­re ale societății, cu un înalt spirit de răspundere în gospodă­rirea acelei părți din avuția na­țională care le-a fost încredința­tă. Unul din criteriile principale de promovare a cadrelor în munci de răspundere continuă să fie, bineînțeles, devotamentul profund față de patrie și partid, față de cauza construcției socia­­ lovarăși. Ampla dezvoltare a economiei naționale în acest cincinal se va materializa în ridicarea bu­năstării celor ce muncesc. Fondul de consum va spori pe locuitor cu 36 la sută. Salariul minim va crește de la 800 lei cît este în prezent la 1.000 lei în 1972 și la 1.100 lei la sfîrșitul anului 1975. (Vii aplauze.) Prin majora­rea generală a salariilor, care va începe încă din 1972 se va reali­za — pînă la sfîrșitul cincinalului — un salariu mediu pe economie de peste 1.800 lei, adică cu aproa­pe 26 la sută mai mare decît anul trecut; dacă ținem seama și de indicele prețurilor, sporul salariu­lui real va fi de 20 la sută. Ca urmare a sporirii salariului me­diu și încadrării unui număr su­plimentar de persoane în unită­țile socialiste de stat, fondul total de salarii se va mări de la 95 mi­liarde lei în 1970 la circa 145 mi­liarde lei în 1975. (Vii aplauze.) Totodată, veniturile țărănimii provenite din producția agricolă vor crește în cincinal, pe o per­soană activă, cu aproape 30 la sută. Venitul minim garantat pentru cooperatorii care partici­pă cu regularitate la muncă va crește pînă la sfîrșitul cincina­lului de la 300 la 400 lei lunar în producția de cîmp și de la 400 la 500 lei lunar în zootehnie. O importanță deosebită în creș­terea bunăstării țărănimii au re­centele măsuri adoptate de Co­mitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind acordarea de aju­toare pentru copii, ajutoare pen­tru naștere, asistență medicală gratuită în spitale, tratament cu plată redusă în stațiuni balneo­climaterice și ajutoare în caz de boală. In condițiile sporirii număru­lui pensionarilor de asigurări so­ciale cu aproape 38 la sută, cuantumul pensiilor va crește, în medie, cu peste 18 la sută. Se va îmbunătăți alocația de stat pentru copii, cu începere din trimestrul IV al acestui an, sta­­bilindu-se sume majorate și dife­rențiate, în funcție atît de ni­velul veniturilor cît și de numă­rul copiilor în familie, vor fi urcate plafoanele de venituri în raport de care se fixează alo­cația și se va extinde acordarea alocației pînă la împlinirea vîrstei de 16 ani. (Vii aplauze.) Spre exemplu, o familie din me­diul urban cu mai mulți copii, al cărei cap de familie are un sala­riu de­ pînă la 1.500 lei, va primi pentru primul copil 150 lei, pen­tru al doilea 160 lei, iar pentru al treilea și pentru fiecare din ur­mătorii cîte 180 lei. (Aplauze.) Fondurile destinate alocațiilor ■ pentru copii se vor mări de la 4,3 miliarde lei în 1970, la 6,7 miliar­de lei în 1975, deci cu peste 50 la sută. (Vii aplauze.) Va spori volumul desfacerilor de mărfuri prin comerțul so­cialist cu 46 la sută. Consumul pe locuitor va înregistra creș­teri importante atît la produsele agroalimentare cît și la confecții, țesături, încălțăminte, la bunuri de folosință îndelungată. Se vor extinde serviciile; cincinalul pre­vede creșterea volumului acesto­ra cu circa 61 la sută, dar con­sider că există posibilități pen­tru a depăși cu mult această cifră, urmînd să se elaboreze un program special în acest scop. Ne propunem, pentru perioada 1971—1975, să continuăm în ritm susținut construcția de lo­cuințe. Din fondurile sau cu sprijinul statului, se vor realiza 520 mii apartamente fizice; se estimează, de asemenea, că popu­lația își va construi în regie proprie circa 270 de mii de lo­cuințe îndeosebi la sate. Se vor asigura astfel condiții ca circa 2,5 milioane de oameni să se mute în case noi. In perioada 1971—1975 se vor construi, de asemenea, peste 72 mii locuri în creșe față de 29.000 cîte avem astăzi și circa 60 mii locuri în grădinițe și case de copii. La aceasta se adaugă creșele și gră­dinițele care se vor construi la sate de către cooperativele agri­cole de producție și cooperative­le de consum, precum și cele ca­re se vor construi la orașe de către cooperativele meșteșugă­rești. Statul nostru va aloca în con­tinuare fonduri însemnate pentru finanțarea acțiunilor social-cultu­­rale. Volumul cheltuielilor pentru învățămînt, cultură și artă, să­nătate, sport, asistență și asigu­rări sociale, se ridică pe cinci­nal la uriașa cifră de 218 miliar­de lei, adică mai mult decît în­tregul venit național al țării din anul 1970. Pe un locuitor, chel­tuielile social-culturale suportate de stat se măresc de la 1.680 lei în 1970 la 2.265 lei în 1975, ceea ce constituie o sursă importantă de satisfacere a necesităților de viață ale populației. In perspec­tiva dezvoltării societății noastre, fondurile sociale de consum ca­pătă un rol tot mai însemnat în efortul partidului și statului pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Am schițat, tovarăși, în mod sumar, liniile directoare de dez­voltare a țării noastre în noul cincinal: înfăptuirea acestui vast program de construcție economi­că și socială va ridica România pe o nouă treaptă de progres și civilizație, va marca parcurgerea unei noi și însemnate etape pe drumul apropierii țării noastre de statele avansate ale lumii. O dată cu dezvoltarea forțelor de producție, cu creșterea produc­ției de bunuri materiale și spi­rituale, se va ridica și mai mult nivelul de trai al poporului, se va îmbunătăți viața fiecărui ce­tățean, înfăptuindu-se astfel obiectivul central al construcției socialiste, țelul suprem al în­tregii politici a partidului nostru comunist — bunăstarea și feri­cirea omului. (Aplauze puternice, prelungite). Stimați tovarăși. După cum este cunoscut, Con­gresul al X-lea al partidului, odată cu Directivele pentru actualul cincinal, a elaborat orientările de bază ale dezvol­tării României pe întreg deceniul 1971—1980. In cursul îmbunătă­țirii sarcinilor de plan pe perioa­da 1971—1975 au fost prevăzuți și indicatorii creșterii econono­­miei pînă în anul 1980. De ase­menea, s-au stabilit unele linii orientative cu privire la evolu­ția economico-socială a țării în perioada 1980—1990. Aceste pre­­v­ederi pornesc de la necesitatea asigurării în continuare a unui avînt susținut al forțelor de producție, pe baza aplicării largi a cuceririlor științei și tehnicii moderne în întreaga economie. Ne propunem ca pînă în anii 1985—1990 să creăm o industrie puternică, la nivelul tehnicii și științei moderne, o agricultură intensivă de mare randament, să obținem în toate domeniile o creștere substanțială a produc­tivității muncii, astfel încît Ro­mânia să ajungă la nivelul sta­telor dezvoltate atît în ce pri­vește producția și venitul națio­nal pe locuitor cît și condițiile de viață ale populației. (Aplauze puternice, prelungite). Asigurînd, și după actualul cincinal, o rată înaltă a acumu­lării — de circa 28 la sută — și un ritm mediu anual de creștere in­dustrială de 8—9 la sută, pro­ducția industriei va putea spori, față de 1970, de 2,7 ori în 1980 și de aproape 6 ori în 1990. Modificări radicale vor loc în baza tehnico-materială avea a agriculturii. Astfel, în perioada următoare se va asigura mecani­zarea complexă a tuturor lucră­rilor agricole. Din 1980 agricul­tura noastră va dispune de în­grășăminte chimice la nivelul ce­rințelor agrotehnicii moderne. In cadrul programului de îmbună­tățiri funciare, pînă în 1990 va fi irigată practic întreaga supra­față care se justifică din punct de vedere economic. Ținînd sea­ma de influențele deosebit de favorabile pe care le va avea asu­pra agriculturii crearea acestor condiții, se poate sconta pe o creștere a producției agricole, comparativ cu cincinalul 1966— 1970 de 2 ori în 1976—1980, de 2,5­­ ori în 1981—1985 și de peste 3 ori în 1986—1990. Ca urmare a industrializării accelerate a țării, la sfîrșitul ur­mătoarelor două decenii, circa 80 la sută din populația ocupată a țării va lucra în ramurile ne­agricole ale economiei. Aceasta va marca o schimbare uriașă — aș putea spune chiar revoluțio­nară — în structura socială a Ro­mâniei, cu repercusiuni profun­de în gradul de productivitate a muncii sociale, în condițiile de viață materială și culturală ale întregului nostru popor. (Aplau­ze puternice). Pe baza dezvoltării susținute a economiei, venitul național va depăși nivelul anului­­ 1970 de 2,7 ori în 1980 șî de 5,7 ori în 1990. Avînd în vedere că popu­lația se estimează să ajungă la 22,4 milioane locuitori în 1980 și 24 milioane în 1990, se aprecia că venitul național poate pe locuitor, în prețuri constante, va fi de circa 25 mii lei în 1980 și 50 mii lei în 1990, ceea ce în­seamnă un nivel comparabil cu cel din țări dezvoltate din punct de vedere economic. (A­­plauze puternice). Sporirea venitului național va permite ridicarea continuă a ni­velului de trai material și spiri­tual al poporului. Vor crește vo­lumul și diversitatea bunurilor de consum și ale serviciilor, asi­­gurîndu-se satisfacerea la un ni­vel superior a nevoilor întregii populații. In următoarele două decenii, se va asigura un ritm susținut de creștere a fondului de locuințe, spre exemplu, con­tinuând să construim în București în fiecare din viitoarele trei cin­cinale cîte 120.000—150.000 apar­tamente, vom asigura locuințe noi pentru o populație egală cu întreaga populație de astăzi a Ca­pitalei, practic după 1980 in Ca­pitală problema locuințelor va fi soluționată. (Aplauze). In următorii 15—20 de ani se prevede, de asemenea, desfășura­rea unei vaste activități conștien­te, dirijate, de dezvoltare și sis­tematizare a localităților rurale, crearea a 250—300 noi centre ur­bane — dublindu-se astfel nu­mărul orașelor existente — și, în același timp, ridicarea economică și socială a tuturor comunelor. Toate aceste măsuri vor duce la profunde transformări în satului românesc, reducînd viața în mod simțitor deosebirile dintre oraș și sat, asigurînd o puterni­că apropiere a condițiilor de viață din aceste două medii. Vor trebui luate, în cel mai scurt timp, măsuri pentru preve­nirea poluării aerului și apelor, pentru protejarea naturii și me­diului ambiant, pentru a asigu­ra populației condiții c­e mai bu­ne de muncă și de viață. Sînt în curs de elaborare stu­diile privind crearea condițiilor necesare — îndeosebi prin extin­derea mecanizării și automatiză­rii producției — pentru ca la sfîrșitul acestui cincinal pînă să se treacă la reducerea săptămî­­nii de lucru. Un puternic avînt va cunoaște învățămîntul, instrucția publică generală. Avem în vedere ca du­pă anul 1980 să trecem la gene­ralizarea liceului, o dată cu a­­ceasta se prevede extinderea lar­gă a învățămîntului superior, numărul studenților și al cursan­ților școlilor de specializare post­­liceale. raportat la 10.000 de lo­cuitori, urmînd să se mărească de la 90 în 1970, la peste 110 în 1980 și circa 150 în 1990. In vederea întocmirii studiilor de perspectivă mai îndelungată cu privire la evoluția economico­­socială a țării, Plenara Comitetu­lui Central a hotărît să se în­ființeze o comisie centrală de partid și de stat care va elabora prognozele dezvoltării României în perioada 1976—1990, iar pentru unele sectoare pînă în anul 2000. La elaborarea prognozelor și di­recțiilor principale de dezvoltare în perspectivă a patriei trebuie pornit de la legile obiective ale dezvoltării sociale, de la reali­tățile concrete ale țării noastre, precum și de la tendințele re­voluției tehnico-științifice pe plan mondial. Pe această bază se va elabora programul dezvoltării în următo­rii 15—20 de ani a României so­cialiste. In fapt, acesta va fi în­suși programul partidului, în cen­trul lui aflîndu-se, ca obiectiv fundamental pentru etapa res­pectivă, realizarea societății so­cialiste multilateral dezvoltate. (Aplauze puternice.) In această perioadă, forțele de producție vor cunoaște o impetuoasă creștere și diversificare, ducînd la o ra­dicală transformare a structurii economice și sociale a țării. Se va realiza o puternică apropiere între munca fizică și intelectua­lă, între muncitori, țărani și in­telectuali, se va produce o pro­fundă omogenizare a națiunii noastre socialiste. Totodată, se va realiza o tot mai mare abun­dență de bunuri de consum și, pe această bază, îmbunătățirea substanțială a condițiilor de via­ță ale întregului popor. Munca va deveni tot mai mult o onoare și o necesitate vitală pentru toți membrii societății. In toată a­­ceastă perioadă va acționa în continuare principiul de reparti­ție socialist, valabil pentru pri­ma fază a comunismului . ..de la fiecare după capacitate, fiecă­ruia după muncă“. Totodată, vor spori în mod deosebit cheltuieli­le sociale, contribuind la satis­facerea într-o măsură tot mai însemnată a cerințelor materiale și spirituale ale oamenilor muncii. In procesul acestor transfor­mări, cu adevărat revoluționare, în dezvoltarea forțelor de pro­ducție, în perfecționarea relații­lor din societate, sub influența aplicării în viață a celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, se vor crea condiții pentru elabora­rea programului de trecere trep­tată la făurirea societății comu­niste în România. (Aplauze puter­nice, prelungite,)­ lismului și comunismului în Ro­mânia. (Aplauze prelungite.) Un obiectiv esențial al etapei actuale — perfecționarea continuă a organizării societății Stimați tovarăși. Modificările rapide care au loc in baza tehnico-materială, în structura Și suprastructura noii orânduiri impun ca o necesitate obiectivă, perfecționarea conti­nuă a conducerii economiei, a întregii activității sociale, în vederea asigurării concordan­ței între dezvoltarea forțelor de producție și relațiile de produc­ție, între realitățile dinamice ale vieții noastre materiale și spiri­tuale și formele și metodele de organizare și conducere a socie­tății. Sunt cunoscute măsurile adop­tate în ultimii ani de conducerea partidului, în spiritul hotărîrilor Conferinței Naționale, pentru îm­bunătățirea organizării, condu­cerii și planificării economiei. In perfecționarea vieții economice, partidul nostru pornește de la necesitatea îmbinării conducerii pe bază de plan unic, cu dezvolta­rea autonomiei colectivelor de muncă, cu lărgirea atribuțiilor în­treprinderilor. Punem accentul pe o mai bună folosire conștientă a factorilor economici, a acțiunii legilor economice obiective, inclu­siv a legii valorii, pe studierea cerințelor pieții, pe dezvoltarea largă a inițiativei de jos. In ace­lași timp, considerăm necesar să folosim tot mai bine posibilitățile economiei socialiste de a asigura organizarea pe baza unei con­cepții unitare a întregii producții sociale. O importanță deosebită în des­fășurarea vieții economice și sociale au relațiile de repartiție. După cum se știe, odată cu li­chidarea exploatării omului de către om a fost abolit și princi­piul capitalist de repartiție a ve­nitului, generator de profunde inegalități sociale, și a fost intro­dus principiul de repartiție socia­list. Noi pornim însă de la faptul că și în socialism se mai mani­festă fenomene de inegalitate e­­conomică, precum și tendințe pa­razitare, de aceea, partidul nos­tru acționează pentru asigurarea unor raporturi echitabile între veniturile diferitelor categorii so­ciale, ținînd cont, în primul rînd, de aportul fiecăruia la producția și viața socială, dar, totodată, și de posibilitățile economice ale țării, de tendința obiectivă a a­­propierii nevoilor membrilor so­(Continuare in pag. a 4-a)

Next