Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)
1971-05-08 / No. 997
SÎMBĂTĂ 8 MAI 1971 CRONICA SATMÄREANÄ Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. a 2-a), dezvoltarea mai susținută a producției bunurilor de consum, industriei alimentare și a industriei ușoare. Se prevede îmbogățirea sortimentelor de mărfuri pentru a satisface mai bine gustul și preferințele consumatorilor. Vor fi mai bine puse în valoare posibilitățile largi de creștere a producției bunurilor de consum în cadrul industriei locale și cooperației meșteșugărești, precum și prin extinderea muncii la domiciliu. Un rol hotărâtor în dezvoltarea industriei îl are lărgirea bazei energetice și de materii prime. Sporirea rapidă a cerințelor economiei impune să examinăm posibilitatea folosirii intense a resurselor proprii unai materii prime și combustibil, de să găsim soluții pentru sporirea potențialului nostru în acest domeniu. Deosebit de important pentru progresul rapid al industriei noastre este dezvoltarea specializării și cooperării. Vor trebui întocmite programe concrete de profilare rațională a unităților, de extindere a legăturilor de cooperare, în vederea utilizării intensive a capacităților de producție. Se impune, de asemenea, o preocupare sporită pentru îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale: trebuie să se asigure ritmicitatea livrărilor de materii prime și materiale, îndeplînirea riguroasă de către toate întreprinderile a obligațiilor asumate prin contract. Ridicarea calității produselor trebuie să se afle în centrul atenției organelor și unităților economice, a tuturor oamenilor muncii. In acest sens o mare însemnătate are accelerarea ritmului de asimilare a produselor noi modernizarea celor existente. Problemele automatizării trebuie să constituie preocupări de prim-ordin ale tuturor unităților. Este necesar să se înființeze în scurt timp un institut central de conducere și automatizare, care să întocmească studii și proiecte de perfecționare, pe baze științifice, a activității întreprinderilor, să elaboreze soluții pentru automatizarea producției în diferite ramuri. In actualul cincinal se prevede creșterea producției agricole globale cu 49 la sută față de media anuală a perioadei 1966— 1970. Așa cum s-a și în plenară, agricultura subliniat noastră dispune încă de rezerve foarte mari și va trebui să luăm măsurile necesare pentru a le pune în valoare. Investițiile prevăzute pentru agricultură însumează circa 80 miliarde lei. Un obiectiv important constituie sporirea și modernizarea parcului de tractoare și mașini, rezolvarea problemei mecanizării complexe lucrărilor agricole. De asemenea, a agricultura va primi în cincinal de 2,8 ori mai multe îngrășăminte chimice în substanță activă decît în perioada 1966—1970, precum și cantități sporite de insecto fungicide. O sarcină importantă este realizarea programului național de dezvoltare a zootehniei și creștere a producției animaliere. In acest scop este necesar să se ia măsuri pentru gospodărirea rațională a bazei furajere pentru îmbunătățirea și folosirea mai intensă a pășunilor. S-au stabilit, de asemenea, programe de măsuri pentru dezvoltarea producției de legume și fructe în vederea aprovizionării mai bune a populației. Actualul cincinal va fi o etapă esențială în înfăptuirea programului național de îmbunătățiri funciare. Se va asigura în 1975 o suprafață irigată de peste 2 milioane hectare. îndeplinirea integrală a acestei sarcini și asigurarea exploatării eficiente a sistemelor de irigații este un factor hotărîtor al creșterii producției agricole. Se impune, de asemenea, să fie mai larg sprijinite gospodăriile individuale din zonele de deal și munte care dispun de importante posibilități de teren producției, îndeosebi creșîn zootehnie. In pas cu evoluția generală a economiei naționale, traficul de mărfuri va spori în cincinal de circa 2 ori. O dată cu extinderea și modernizarea în continuare a transporturilor feroviare, se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea transporturilor auto, precum și a transportului pe Dunăre. In această perioadă va trebui să se asigure utilizarea la un nivel superior ,într-un mod tot mai rațional, a muncii Numărul de salariați la sociale, în acest cincinal cu peste 1 crește milion persoane față de 400—500 mii cit se stabilise în Directivele Congresului al X-lea. Ponderea forței de muncă din industrie și din celelalte ramuri neagricole va ajunge la aproape 60 la sută din totalul populației ocupate. Se prevede ca productivitatea muncii să crească cu 42 la sută în industrie, cu 35 la sută în construcții-montaj, cu 33 la sută în în transporturile feroviare. Considerăm însă că aceste prevederi nu corespund pe deplin posibilităților existente, dezvoltării rapide a necesităților economiei naționale cerințelor ridicării nivelului de trai al poporului, și de aceea trebuie depuse eforturi pentru depășirea lor. In ce privește cheltuielile materiale, ponderea acestora în produsul social urmează să scadă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la sută în anul 1975. Deși s-au adus în această direcție unele îmbunătățiri esențiale prevederilor inițiale, vor trebui luate noi măsuri pentru micșorarea continuă a cheltuielilor materiale de producție care în economia noastră continuă încă să fie mari. Aceasta este o cale principală de creștere a venitului național și, implicit, de îmbunătățire a condițiilor de viață ale maselor. Volumul comerțului exterior urmează să crească în perioada 1971—1975 cu peste 70 la sută față de cincinalul trecut. Una din cele mai importante sarcini este creșterea eficienței economice a exporturilor, îmbunătățirea structurii acestora, reducerea cheltuielilor de producție ale mărfurilor rea acestora exportate, valorificala prețuri avantajoase pe piața externă. Se impune, de asemenea, reducerea importurilor prin folosirea în măsură sporită a posibilităților interne de aprovizionare cu materii prime,mașini-unelte și instalații. In același timp vor trebui extinse acțiunile de cooperare industrială cu alte țări — formă superioară a relațiilor economice care stimulează schimburile și sporește eficiența lor. România va dezvolta în continuare largi raporturi economice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, participînd activ la perfecționarea formelor de cooperare dintre ele. Avînd în vedere că această organizație cuprinde numai parte a țărilor socialiste, considerăm necesar ca formele de cooperare să fie astfel organizate încît să facă posibilă lărgirea CAER-ului, participarea în cadrul său și a altor țări, atit socialiste cît și nesocialiste. Vom extinde în continuare dolaborarea noastră cu țările membre ale CAER, precum și cu celelalte țări socialiste, în toate spiritul deplinei egalități, întrajutorării tovărășești și avantajului reciproc, conștienți că această colaborare înlesnește valorificarea tot mai eficientă a resurselor materiale și umane ale fiecărei țări, progresul fiecărei economii naționale, înflorirea multilaterală a tuturor națiunilor socialiste. (Aplauze puternice). Vom acționa pentru intensificarea raporturilor de colaborare economică și tehnico-științifică cu țările în curs de dezvoltare, cu tinerele state independente — raporturi a căror semnificație depășește sfera strictă a intereselor economice reciproce, avînd și o pregnantă însemnătate politică. Totodată, ținînd seama de adîncirea diviziunii internaționale a muncii, extindem relațiile pe baza respectului și avantajului reciproc cu țările capitaliste dezvoltate. România consideră că dezvoltarea sa economică este astăzi strîns legată de participarea largă la colaborarea economică și tehnico-științifică internațională, la circuitul mondial de valori. (Aplauze puternice). Actualul plan cincinal prevede realizarea în continuare a unei rate inalte a acumulării — sursa principală a progresului economic și social ; ponderea fondului de acumulare în venitul național va reprezenta 31—32 la sută. Investițiile în economia națională din fondurile centralizate ale statului se vor ridica, pe întreaga perioadă, la circa 470 miliarde lei ; din această sumă peste 52 de miliarde lei se vor folosi pentru construcții de locuințe, spitale, școli, spații comerciale, cantine, șosele, drumuri și alte obiective social-culturale care se răsfrîng în mod nemijlocit asupra creșterii nivelului de trai al poporului. (Aplauze prelungite). In vederea utilizării cu eficiență maximă a acestui uriaș efort de investiții va trebui asigurată intensificarea ritmului de executare a obiectivelor stabilite, intrarea lor în funcțiune la timp, realizarea de la început a tuturor parametrilor tehnico-economici calitativi și cantitativi proiectați. Și în acest cincinal vom urmări repartizarea rațională a forțelor de producție pe teritoriu, dezvoltarea susținută a județelor mai puțin industrializate — prevăzîndu-se, pentru acestea, sporuri anuale ale producției industriale de 20—26 la sută. Politica de ridicare economică și socială a tuturor zonelor țării are o importanță esențială pentru creșterea generală a nivelului de trai material și cultural al poporului, este o condiție de bază pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru crearea premiselor în vederea trecerii spre comunism, însemnate sarcini revin în acest cincinal cercetării științifice, care capătă un rol tot mai portant în viața economică imsocială. Ea este chemată să conttribuie în mai mare măsură la lărgirea bazei energetice și de materii prime, la elaborarea tehnologiilor de utilizare eficientă a resurselor naturale ale țării, la realizarea de noi materiale și înlocuitori, la conceperea și asimilarea de noi mașini-unelte, utilaje și instalații de înaltă tehnicitate, la creștrea producției agricole vegetale și animale. Soluționarea cu succes a acestor sarcini face necesară dezvoltarea și îmbunătățirea utilizării bazei materiale a cercetării, concentrarea forțelor științifice în direcțiile hotărâtoare ale progresului tehnic, economic și social al țării. Un rol esențial în realizarea tuturor obiectivelor pe care ni le propunem în actualul cincinal îl are dezvoltarea și perfecționarea continuă a instrucției publice. Se va extinde sfera de cuprindere a învățămîntului, învățământul superior tehnic urmînd să fie dezvoltat la dimensiuni sporite față de cele înscrise în planul cincinal. Problema centrală a dezvoltării învățămîntului nostru în condițiile de astăzi este îmbunătățirea legăturii sale cu practica: întregul proces de instruire trebuie să pornească de la cerințele economiei, științei și culturii. Vor trebui luate mai rapid măsurile necesare pentru îmbunătățirea dotării cu aparatură modernă a laboratoarelor pentru amenajarea și dezvoltarea atelierelor-școală și îndeosebi pentru extinderea practicii elevilor și studenților direct în unitățile productive, organizînd participarea lor în tot cursul procesului de învățămînt la activitatea de producție. (Aplauze.) Trebuie să tindem spre reunirea institutelor științifice și de proiectare, a întreprinderilor ,unităților școlare și facultăților, asigurînd pe această cale fuziunea directă a învățămîntului cu cercetarea și producția. Intre marile cuceriri ale orînduirii noastre socialiste se înscriu la locul cel mai de cinste realizările în domeniul formării cadrelor de muncitori calificați și tehnicieni, de ingineri economiști și alți specialiști, ridicarea a zeci de mii de conducători ai activității economice și sociale. Acestui fapt îi datorăm în primul rînd succesele în făurirea socialismului în patria noastră. (Aplauze puternice.) In realizarea hotărîrilor Congresului al X-lea o deosebită importanță are aplicarea măsurilor privind reciclarea profesională a tuturor salariaților, asigurînd atît împrospătarea și aprofundarea cunoștințelor legate de exercitarea în bune condiții a profesiei, cît și însușirea elementelor științei organizării și conducerii societății. Este necesar să asigurăm ca în toate domeniile de activitate să lucreze oameni cu un larg orizont de cunoștințe profesionale, științifice și de cultură generală, cu o atitudine înaintată față de muncă, față de interesele majore ale societății, cu un înalt spirit de răspundere în gospodărirea acelei părți din avuția națională care le-a fost încredințată. Unul din criteriile principale de promovare a cadrelor în munci de răspundere continuă să fie, bineînțeles, devotamentul profund față de patrie și partid, față de cauza construcției socia lovarăși. Ampla dezvoltare a economiei naționale în acest cincinal se va materializa în ridicarea bunăstării celor ce muncesc. Fondul de consum va spori pe locuitor cu 36 la sută. Salariul minim va crește de la 800 lei cît este în prezent la 1.000 lei în 1972 și la 1.100 lei la sfîrșitul anului 1975. (Vii aplauze.) Prin majorarea generală a salariilor, care va începe încă din 1972 se va realiza — pînă la sfîrșitul cincinalului — un salariu mediu pe economie de peste 1.800 lei, adică cu aproape 26 la sută mai mare decît anul trecut; dacă ținem seama și de indicele prețurilor, sporul salariului real va fi de 20 la sută. Ca urmare a sporirii salariului mediu și încadrării unui număr suplimentar de persoane în unitățile socialiste de stat, fondul total de salarii se va mări de la 95 miliarde lei în 1970 la circa 145 miliarde lei în 1975. (Vii aplauze.) Totodată, veniturile țărănimii provenite din producția agricolă vor crește în cincinal, pe o persoană activă, cu aproape 30 la sută. Venitul minim garantat pentru cooperatorii care participă cu regularitate la muncă va crește pînă la sfîrșitul cincinalului de la 300 la 400 lei lunar în producția de cîmp și de la 400 la 500 lei lunar în zootehnie. O importanță deosebită în creșterea bunăstării țărănimii au recentele măsuri adoptate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind acordarea de ajutoare pentru copii, ajutoare pentru naștere, asistență medicală gratuită în spitale, tratament cu plată redusă în stațiuni balneoclimaterice și ajutoare în caz de boală. In condițiile sporirii numărului pensionarilor de asigurări sociale cu aproape 38 la sută, cuantumul pensiilor va crește, în medie, cu peste 18 la sută. Se va îmbunătăți alocația de stat pentru copii, cu începere din trimestrul IV al acestui an, stabilindu-se sume majorate și diferențiate, în funcție atît de nivelul veniturilor cît și de numărul copiilor în familie, vor fi urcate plafoanele de venituri în raport de care se fixează alocația și se va extinde acordarea alocației pînă la împlinirea vîrstei de 16 ani. (Vii aplauze.) Spre exemplu, o familie din mediul urban cu mai mulți copii, al cărei cap de familie are un salariu de pînă la 1.500 lei, va primi pentru primul copil 150 lei, pentru al doilea 160 lei, iar pentru al treilea și pentru fiecare din următorii cîte 180 lei. (Aplauze.) Fondurile destinate alocațiilor ■ pentru copii se vor mări de la 4,3 miliarde lei în 1970, la 6,7 miliarde lei în 1975, deci cu peste 50 la sută. (Vii aplauze.) Va spori volumul desfacerilor de mărfuri prin comerțul socialist cu 46 la sută. Consumul pe locuitor va înregistra creșteri importante atît la produsele agroalimentare cît și la confecții, țesături, încălțăminte, la bunuri de folosință îndelungată. Se vor extinde serviciile; cincinalul prevede creșterea volumului acestora cu circa 61 la sută, dar consider că există posibilități pentru a depăși cu mult această cifră, urmînd să se elaboreze un program special în acest scop. Ne propunem, pentru perioada 1971—1975, să continuăm în ritm susținut construcția de locuințe. Din fondurile sau cu sprijinul statului, se vor realiza 520 mii apartamente fizice; se estimează, de asemenea, că populația își va construi în regie proprie circa 270 de mii de locuințe îndeosebi la sate. Se vor asigura astfel condiții ca circa 2,5 milioane de oameni să se mute în case noi. In perioada 1971—1975 se vor construi, de asemenea, peste 72 mii locuri în creșe față de 29.000 cîte avem astăzi și circa 60 mii locuri în grădinițe și case de copii. La aceasta se adaugă creșele și grădinițele care se vor construi la sate de către cooperativele agricole de producție și cooperativele de consum, precum și cele care se vor construi la orașe de către cooperativele meșteșugărești. Statul nostru va aloca în continuare fonduri însemnate pentru finanțarea acțiunilor social-culturale. Volumul cheltuielilor pentru învățămînt, cultură și artă, sănătate, sport, asistență și asigurări sociale, se ridică pe cincinal la uriașa cifră de 218 miliarde lei, adică mai mult decît întregul venit național al țării din anul 1970. Pe un locuitor, cheltuielile social-culturale suportate de stat se măresc de la 1.680 lei în 1970 la 2.265 lei în 1975, ceea ce constituie o sursă importantă de satisfacere a necesităților de viață ale populației. In perspectiva dezvoltării societății noastre, fondurile sociale de consum capătă un rol tot mai însemnat în efortul partidului și statului pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Am schițat, tovarăși, în mod sumar, liniile directoare de dezvoltare a țării noastre în noul cincinal: înfăptuirea acestui vast program de construcție economică și socială va ridica România pe o nouă treaptă de progres și civilizație, va marca parcurgerea unei noi și însemnate etape pe drumul apropierii țării noastre de statele avansate ale lumii. O dată cu dezvoltarea forțelor de producție, cu creșterea producției de bunuri materiale și spirituale, se va ridica și mai mult nivelul de trai al poporului, se va îmbunătăți viața fiecărui cetățean, înfăptuindu-se astfel obiectivul central al construcției socialiste, țelul suprem al întregii politici a partidului nostru comunist — bunăstarea și fericirea omului. (Aplauze puternice, prelungite). Stimați tovarăși. După cum este cunoscut, Congresul al X-lea al partidului, odată cu Directivele pentru actualul cincinal, a elaborat orientările de bază ale dezvoltării României pe întreg deceniul 1971—1980. In cursul îmbunătățirii sarcinilor de plan pe perioada 1971—1975 au fost prevăzuți și indicatorii creșterii econonomiei pînă în anul 1980. De asemenea, s-au stabilit unele linii orientative cu privire la evoluția economico-socială a țării în perioada 1980—1990. Aceste prevederi pornesc de la necesitatea asigurării în continuare a unui avînt susținut al forțelor de producție, pe baza aplicării largi a cuceririlor științei și tehnicii moderne în întreaga economie. Ne propunem ca pînă în anii 1985—1990 să creăm o industrie puternică, la nivelul tehnicii și științei moderne, o agricultură intensivă de mare randament, să obținem în toate domeniile o creștere substanțială a productivității muncii, astfel încît România să ajungă la nivelul statelor dezvoltate atît în ce privește producția și venitul național pe locuitor cît și condițiile de viață ale populației. (Aplauze puternice, prelungite). Asigurînd, și după actualul cincinal, o rată înaltă a acumulării — de circa 28 la sută — și un ritm mediu anual de creștere industrială de 8—9 la sută, producția industriei va putea spori, față de 1970, de 2,7 ori în 1980 și de aproape 6 ori în 1990. Modificări radicale vor loc în baza tehnico-materială avea a agriculturii. Astfel, în perioada următoare se va asigura mecanizarea complexă a tuturor lucrărilor agricole. Din 1980 agricultura noastră va dispune de îngrășăminte chimice la nivelul cerințelor agrotehnicii moderne. In cadrul programului de îmbunătățiri funciare, pînă în 1990 va fi irigată practic întreaga suprafață care se justifică din punct de vedere economic. Ținînd seama de influențele deosebit de favorabile pe care le va avea asupra agriculturii crearea acestor condiții, se poate sconta pe o creștere a producției agricole, comparativ cu cincinalul 1966— 1970 de 2 ori în 1976—1980, de 2,5 ori în 1981—1985 și de peste 3 ori în 1986—1990. Ca urmare a industrializării accelerate a țării, la sfîrșitul următoarelor două decenii, circa 80 la sută din populația ocupată a țării va lucra în ramurile neagricole ale economiei. Aceasta va marca o schimbare uriașă — aș putea spune chiar revoluționară — în structura socială a României, cu repercusiuni profunde în gradul de productivitate a muncii sociale, în condițiile de viață materială și culturală ale întregului nostru popor. (Aplauze puternice). Pe baza dezvoltării susținute a economiei, venitul național va depăși nivelul anului 1970 de 2,7 ori în 1980 șî de 5,7 ori în 1990. Avînd în vedere că populația se estimează să ajungă la 22,4 milioane locuitori în 1980 și 24 milioane în 1990, se aprecia că venitul național poate pe locuitor, în prețuri constante, va fi de circa 25 mii lei în 1980 și 50 mii lei în 1990, ceea ce înseamnă un nivel comparabil cu cel din țări dezvoltate din punct de vedere economic. (Aplauze puternice). Sporirea venitului național va permite ridicarea continuă a nivelului de trai material și spiritual al poporului. Vor crește volumul și diversitatea bunurilor de consum și ale serviciilor, asigurîndu-se satisfacerea la un nivel superior a nevoilor întregii populații. In următoarele două decenii, se va asigura un ritm susținut de creștere a fondului de locuințe, spre exemplu, continuând să construim în București în fiecare din viitoarele trei cincinale cîte 120.000—150.000 apartamente, vom asigura locuințe noi pentru o populație egală cu întreaga populație de astăzi a Capitalei, practic după 1980 in Capitală problema locuințelor va fi soluționată. (Aplauze). In următorii 15—20 de ani se prevede, de asemenea, desfășurarea unei vaste activități conștiente, dirijate, de dezvoltare și sistematizare a localităților rurale, crearea a 250—300 noi centre urbane — dublindu-se astfel numărul orașelor existente — și, în același timp, ridicarea economică și socială a tuturor comunelor. Toate aceste măsuri vor duce la profunde transformări în satului românesc, reducînd viața în mod simțitor deosebirile dintre oraș și sat, asigurînd o puternică apropiere a condițiilor de viață din aceste două medii. Vor trebui luate, în cel mai scurt timp, măsuri pentru prevenirea poluării aerului și apelor, pentru protejarea naturii și mediului ambiant, pentru a asigura populației condiții ce mai bune de muncă și de viață. Sînt în curs de elaborare studiile privind crearea condițiilor necesare — îndeosebi prin extinderea mecanizării și automatizării producției — pentru ca la sfîrșitul acestui cincinal pînă să se treacă la reducerea săptămînii de lucru. Un puternic avînt va cunoaște învățămîntul, instrucția publică generală. Avem în vedere ca după anul 1980 să trecem la generalizarea liceului, o dată cu aceasta se prevede extinderea largă a învățămîntului superior, numărul studenților și al cursanților școlilor de specializare postliceale. raportat la 10.000 de locuitori, urmînd să se mărească de la 90 în 1970, la peste 110 în 1980 și circa 150 în 1990. In vederea întocmirii studiilor de perspectivă mai îndelungată cu privire la evoluția economicosocială a țării, Plenara Comitetului Central a hotărît să se înființeze o comisie centrală de partid și de stat care va elabora prognozele dezvoltării României în perioada 1976—1990, iar pentru unele sectoare pînă în anul 2000. La elaborarea prognozelor și direcțiilor principale de dezvoltare în perspectivă a patriei trebuie pornit de la legile obiective ale dezvoltării sociale, de la realitățile concrete ale țării noastre, precum și de la tendințele revoluției tehnico-științifice pe plan mondial. Pe această bază se va elabora programul dezvoltării în următorii 15—20 de ani a României socialiste. In fapt, acesta va fi însuși programul partidului, în centrul lui aflîndu-se, ca obiectiv fundamental pentru etapa respectivă, realizarea societății socialiste multilateral dezvoltate. (Aplauze puternice.) In această perioadă, forțele de producție vor cunoaște o impetuoasă creștere și diversificare, ducînd la o radicală transformare a structurii economice și sociale a țării. Se va realiza o puternică apropiere între munca fizică și intelectuală, între muncitori, țărani și intelectuali, se va produce o profundă omogenizare a națiunii noastre socialiste. Totodată, se va realiza o tot mai mare abundență de bunuri de consum și, pe această bază, îmbunătățirea substanțială a condițiilor de viață ale întregului popor. Munca va deveni tot mai mult o onoare și o necesitate vitală pentru toți membrii societății. In toată această perioadă va acționa în continuare principiul de repartiție socialist, valabil pentru prima fază a comunismului . ..de la fiecare după capacitate, fiecăruia după muncă“. Totodată, vor spori în mod deosebit cheltuielile sociale, contribuind la satisfacerea într-o măsură tot mai însemnată a cerințelor materiale și spirituale ale oamenilor muncii. In procesul acestor transformări, cu adevărat revoluționare, în dezvoltarea forțelor de producție, în perfecționarea relațiilor din societate, sub influența aplicării în viață a celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, se vor crea condiții pentru elaborarea programului de trecere treptată la făurirea societății comuniste în România. (Aplauze puternice, prelungite,) lismului și comunismului în România. (Aplauze prelungite.) Un obiectiv esențial al etapei actuale — perfecționarea continuă a organizării societății Stimați tovarăși. Modificările rapide care au loc in baza tehnico-materială, în structura Și suprastructura noii orânduiri impun ca o necesitate obiectivă, perfecționarea continuă a conducerii economiei, a întregii activității sociale, în vederea asigurării concordanței între dezvoltarea forțelor de producție și relațiile de producție, între realitățile dinamice ale vieții noastre materiale și spirituale și formele și metodele de organizare și conducere a societății. Sunt cunoscute măsurile adoptate în ultimii ani de conducerea partidului, în spiritul hotărîrilor Conferinței Naționale, pentru îmbunătățirea organizării, conducerii și planificării economiei. In perfecționarea vieții economice, partidul nostru pornește de la necesitatea îmbinării conducerii pe bază de plan unic, cu dezvoltarea autonomiei colectivelor de muncă, cu lărgirea atribuțiilor întreprinderilor. Punem accentul pe o mai bună folosire conștientă a factorilor economici, a acțiunii legilor economice obiective, inclusiv a legii valorii, pe studierea cerințelor pieții, pe dezvoltarea largă a inițiativei de jos. In același timp, considerăm necesar să folosim tot mai bine posibilitățile economiei socialiste de a asigura organizarea pe baza unei concepții unitare a întregii producții sociale. O importanță deosebită în desfășurarea vieții economice și sociale au relațiile de repartiție. După cum se știe, odată cu lichidarea exploatării omului de către om a fost abolit și principiul capitalist de repartiție a venitului, generator de profunde inegalități sociale, și a fost introdus principiul de repartiție socialist. Noi pornim însă de la faptul că și în socialism se mai manifestă fenomene de inegalitate economică, precum și tendințe parazitare, de aceea, partidul nostru acționează pentru asigurarea unor raporturi echitabile între veniturile diferitelor categorii sociale, ținînd cont, în primul rînd, de aportul fiecăruia la producția și viața socială, dar, totodată, și de posibilitățile economice ale țării, de tendința obiectivă a apropierii nevoilor membrilor so(Continuare in pag. a 4-a)