Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-04-22 / No. 983

2 . CRONICA SAIMARF.ANA Joi 22 aprilie 1971 ГП1------ir-----1----—-Timin—тг~тп—irimn-irmr—ir -гтт--итгг'тт-т-птгп—um - ir - .............. ....... ■minimii uium— iun пн г—ггпггг-игпп-—1ппш— nurr 11 1 ......■ ................................... .hi __________________ Expoziție de documente din istoria partidului O interesantă expoziție do­cumentară a fost organizată în holul primului etaj al clădirii Liceului Mihai Eminescu, de către conducerea școlii, în co­laborare cu Arhivele statului. Expoziția cuprinde fotocopii (aranjate în vitrine) de pe do­cumente dintre anii 1920— 1934: manifeste, ordonanțe, te­legrame, buletine informative, moțiuni, procese-verbale, dări de seamă, cereri etc. Unele a­­parțin oficialității­­ prin care se anunță greve și măsuri lua­te de guvern, prefecturi, gar­nizoane militare, se fac dări de seamă asupra mișcării co­muniste). Altele aparțin gru­purilor comuniste (cereri ale unor deținuți politici, moțiuni), comunicări făcute de deputați referitor la tratamentele ne­omenoase din închisori, ma­nifeste ale Comitetului Central al Partidului Comunist din România adresate muncitori­lor, țăranilor, soldaților etc. O lectură a documentelor per­mite formarea unei imagini despre lupta clasei muncitoa­re în anii constituirii Partidu­lui Comunist Român, în pe­rioadele ce au precedat și ur­mat evenimentul. In holul Liceului nr. 2 din Satu Mare a fost, de aseme­nea, organizată o expoziție „Din lupta clasei muncitoare“. Sînt expuse hărți ce loca­lizează mișcarea grevistă în România, cît și ecoul ei pe plan mondial. Expoziția e completată de vitrina cu foto­grafii și scurte biografii ale fruntașilor mișcării muncito­rești din România. Omagiul pionierilor și uteciștilor Despre bogatele și variatele manifestări cultural-educative organizate în cinstea Semicen­tenarului partidului de către pionierii, școlarii și uteciștii Școlii generale nr. 6 din Satu Mare ne scrie prof. Constan­tin Trifan. Aflăm, astfel, că se alcătuiește aci un frumos al­bum intitulat „50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român". Au mai avut loc sim­pozioane („Mișcarea muncito­rească din România și crearea P.C.R.“), concursul cu tema „Poezii și cîntece închinate partidului“, montaje literar­­muzicale, întîlniri cu activiști de partid și luptători ilegaliști etc. Pionierii și școlarii au mai participat la acțiuni de înfru­musețare a școlii, a cartierului Someș și a parcului 1 Mai, O prezență de ținută la faza republicană a Festivalului cultural­­artistic al pionierilor și școlarilor Timp de două zile, numeros și receptiv la un public frumos și-a fixat privirile — alături de juriu — pe scena devenită fas­cinantă a Casei de cultură din Baia Mare, unde tinerii artiști amatori aduceau solia artei jude­țelor Bistrița-Năsăud, Cluj, Ma­ramureș, Mureș, Sălaj și Satu Mare, în cadrul fazei republica­ne a Festivalului cultural-artis­tic al pionierilor și școlarilor... Aplauzele s-au consumat gene­ros aproape după fiecare prezen­ță, dar parcă mai susținute, mai insistente, atunci cînd și-au fă­cut apariția sătmărenii. De alt­fel, și aprecierile unor membri ai juriului ne îndreptățesc să lă­săm la o parte modestia și s-o spunem deschis: a fost un spec­tacol de înaltă ținută. Pionierii și școlarii sătmăreni au adus un cald omagiu partidului (festivalul e dedicat mărețului eveniment) prin solia folclorului sătmărean, a dansului, cîntecului și versului. Susținut de un text de legă­tură inteligent (redactat de prof. Ioan Ursu, președintele Consiliului județean al Organi­zației pionierilor) spectacolul s-a desfășurat fluent, cursiv, unitar (aceasta și datorită sprijinului regizoral dat de Teatrul de Nord, prin regizorul Mihai Rai­­cu, actorul Ion Tifor, regizorul tehnic Gh. Albu). Din cele 17 prezențe scenice a­­le sătmărenilor doar cîtorva le putem acorda calificativul bine, majorității fiind obligați a le a­­corda aprecierea de foarte bune și chiar excepționale. („Notarea" o facem în funcție de raporta­rea la potențele proprii, cît și la evoluțiile „concurenței"). Nedezmințîndu-și notorietatea, prezențele folclorice au susținut și de astă dată prim-planul a­­tenției, superlativele aprecieri­lor. O splendidă montare și in­terpretare veridică a „Clăcii o­­șenești“ și a „Sînzienelor“ ne-a demonstrat grupul folcloric din Tîrșolț, alături de vigoarea in­terpretării dansului oșenesc de către cei din Bicsad, de autenti­citatea țîpuriturilor grupului din Tur (care au interpretat „Țîpu­­rituri din Oaș") și a tulnicarilor din Cămărzana. In planul al doilea — dar tot la diapazon ridicat — s-a ridicat muzica ușoară prin orchestra Casei pionierilor din Cărei ră și caretenii ași ai genului­ (Ia­și prin cuceritorii ei minisoliști Li­liana Trif și mai ales, Ștefan Hradel — care dispune de o vo­ce plăcută și un debordant de scenă. Și dacă am ajuns joc la muzică trebuie menționată evo­luția corului Școlii generale nr. 1 din Satu Mare (apreciat ca de­osebit de meritoriu), a grupului vocal al Școlii generale Odoreu, a corului de cameră din Pir, in­terpretarea „Tarantelei" la pian de către Iudita Boloș (Șc. gen. nr. 4), prezența solistei de mu­zică populară Lucia Pop (Șc. gen. Apa). Mai menționăm prezența recitatoarei Olimpia Farcaș (Șc. gen. Săuca), cît și a Rodicăi Si­­laghi la același gen. Bună im­presie au lăsat și formația­­ de gimnastică (o evoluție inedită cu bastonașe luminiscente) a Școlii generale nr. 6 din Satu Mare, cît și dansul maghiar interpretat de formația Școlii generale din Do­rol­ț. Un spectacol frumos, o paradă a talentelor. Dincolo de aceasta, însă, muncă multă, perseverență, dăruire a micilor interpreți, dar și a cadrelor didactice care i-au instruit. Se cuvine să amintim aici cîteva nume de dascăli ini­moși și competenți: Petru Car­­doș și Grigore Torz, Gheorghe Cardoș și Ioan Cheslăreanu, Pe­ter Karácsony, Elisabeta Csiszár, Gheorghe Petrușca, Grigore Cior­ba, Iosif Bălaj, Rozalia Soos, Va­leria Makranczi, Maria Cosma și alții. OVIDIU SUCIU Colt etnografic­­geografic­ de științele naturii la Ghenci Pe an ce trece sporesc preocu­pările în școli pentru salvarea și conservarea relicvelor istorice, pentru sporirea colecțiilor de o­­biecte etnografice, de științele naturii etc. O asemenea preocu­pare am întîlnit-o și la Școala generală din Ghenci. Alături de colecția de melci și obiecte etno­grafice, o plăcută surpriză ne-a procurat o „monografie“ a loca­lității realizată pe planșe expuse pe pereți — rod al strădaniei prof. Zoltán Silimon (fotografia de mai sus). Pe mai multe planșe sunt trecute date istorice, geo­grafice, demografice, etnografi­ce, economice scrise cu migală și ordonat, alături de schițe, com­pletate de fotografii (de o ridi­cată ținută artistică) realizate de același profesor Tolerarea suficienței Considerația pen­tru experiența celor vîrstnici este unani­mă. Predăm luăm ștafeta și pre­bunu­rilor cîștigate, adău­gind fiecare o filă la cartea progresului — sau ... cel puțin așa ar trebui să fie. Ne vom referi aci, doar, la domeniul pedago­giei — la oamenii care învestiți cu înalta mi­sie de dascăli, rămîn ei înșiși, pînă la sfir­­șitul carierei niște „elevi“ ai științei, artei, culturii, măies­triei pedagogice. Dar și aici, din păcate, mai sunt excepții. U­­neori praful rutinei învăluiește bunele intenții, se dă tribut comodității, se insta­lează cu rang defini­tiv suficiența. Și mai grav este cînd toate acestea sînt îmbrăcate în haina inconștienței, cînd „victima“ bravează pretinzînd chiar pos­tura de dascăl al dascălilor, sfidînd plusul de nou pe ca­re tinerii îl aduc de pe băncile facultății refuzînd infuzia de emulație pe care a­­ceștia o propagă. Faptul devine nociv cînd față de aceștia se manifestă condes­cendență bonomă, sînt tolerați să-și te pe tîmple o poar­fal­să aureolă. Niște tinere cadre didactice ne relatau cum la un cerc pe­dagogic un coleg din categoria sus-amintită a ținut o lecție des­chisă („model"). Se știa dintr-un început că va rezulta un fias­co, că se va realiza o mostră a ceea ce nu trebuie să fie o lec­ție. De ce a fost ad­misă atunci? Tribu­tul condescenden­ței a făcut ca propu­nerea făcută de în­suși respectivul pro­fesor să nu fie res­pinsă. Cum să-l jig­nim pe om? Las’ că trece. Da, a „trecut“ o posibilitate (de fapt, unica, căci în acest an școlar, o­ singură dată se desfășoară ședințele cercurilor pedagogice) de a se dezbate un fapt pe­dagogic pe coordo­natele experienței înaintate, ale noului. Neajunsul a conti­nuat. Pe lângă că lecția a fost ratată, nici discuțiile n-au „salvat“ măcar în parte situația, aceasta a oferit deși un pretext de re, care ar fi dezbate­eluci­dat măcar o anumită zonă a ariei metodi­cii. Știindu-se, că propunătorul însă, nu suportă critica, inter­vențiile au fost sub­țiri, de „circumstan­ță“. Și iată cum un spirit condescendent, căl­duț­a zădărnicit fruc­­­tificarea unei întîlniri slujitorilor școlii, menită a ridica baga­jul de cunoștințe me­todice, a completa trusa pedagogică cu noi instrumente. Cu ce au plecat cei în­truniți de la acest cerc pedagogic? Cu regretul că o aseme­nea manifestare (sol­dată cu întreruperea cursurilor pe timp de o zi, mobilizarea par­ticipanților într-un centru urban) nu și-a atins scopul, că a fost o intenție ratată. De la care, totuși se poa­te învăța ceva, să nu se mai repete. S. OVIDIU »Școala cu numeroase „speranțe“ sportive Școala generală nr. 8 din Satu Mare. O școală renumită prin nu­meroasele elemente de perspec­tivă, realizate în mai multe ra­muri sportive. Exemplul atletu­lui S. Tîlvîc, al fotbalistului Dezsi, sînt numai cîteva dintre ele.. Acestui scop, de a valorifica a­­finitățile elevilor cu sportul, îi consacră soții Iuliana și Otto An­­derco — profesori de educație fizică la această școală — între­gul lor bagaj de cunoștințe, pre­cum și mult din timpul lor liber. Recentele concursuri organizate în școală vin în sprijinul afir­mațiilor de mai sus. In cadrul campionatului de fotbal, de pildă, s-au întrecut opt echipe, componenții lor dis­­putîndu-și cu ardoare șansele. Au cîștigat întrecerea micii fot­baliști ai clasei a VI-a B, urmați în ordine de cei ai claselor VI-a C și a V-a B. Printre cei­­ mai talentați fotbaliști: Căldăros, Ludovic Kovács, Silviu Ioan Necșa, Romeo Mendrea, Camil Murg, Ioan Răvaș și Ștefan Ka­tona. Un concurs pasionant au pri­­lejuit și întrecerile jocului „apă­ră—atacă", care cuprinde elemen­te din volei, baschet și handbal, întrecerile celor opt echipe au revenit reprezentantelor clasei a­ VI-­ A, pe locul doi în clasa­ment situîndu-se cele ale clasei a V-a B. Protagoniste ale concur­sului: elevele Monica Așteleanu, Erica și Rita Sas, Susana Oroszi, Ema Csengeri și Agatha Zsolti. Acțiuni cu prilejul „Decadei cărții românești“ In perioada 19—28 aprilie a.c. se organizează, după cum se știe, „Decada cărții românești". Cu a­­cest prilej, în municipiul Satu Mare au loc o serie de acțiuni menite să popularizeze cartea în rîndul cititorilor. Astfel, la Li­brăria Dacia s-au amenajat vitri­ne speciale, unde sînt expuse ce­le mai valoroase opere ale ma­rilor noștri clasici și ale scriito­rilor contemporani. In toate unitățile de desfacere a cărților sînt organizate expozi­ții cu vînzare. De asemenea, căr­țile românești sînt popularizate și prin standurile amenajate în in­cinta unor mari întreprinderi: Cai­azina Unio, Fabrica de mașini casnice „23 August", Combinatul 1 Mai etc. La loc de frunte se află cărți­le care evocă momente din isto­ria glorioasă a Partidului Comu­nist Român, acestea bucurîndu-se de o atenție deosebită din partea publicului cititor. De ce numai băuturi alcoolice ? „pe banii lui". Și a fost servit pentru a nu face scandal, pentru că ... „știți, planul". Dozarea în grade de compara­ție a „cazurilor" ni s-a părut su­perfluă, dar ea atestă un adevăr dur: scandalurile dese din lo­calurile T.A.P.L. „alimentate" de alcoolici, tolerați cu ... încă o sută — pe banii lor, firește — spre a se rotunji planul de des­facere. Și acest bufet pune ac­cent cu precădere pe desfacerea băuturilor, sumele realizate din vînzarea preparatelor culinare fiind mici. Minimă este, de altfel, și preo­cuparea pentru desfacerea aces­tor preparate la bufetele „Lilia­cul" și „Oaș". Vizitarea acestora a reușit să ne întărească convin­gerea că nu există absolut nici o inițiativă de a da localurilor de acest gen personalitate, culoa­re. (La „Oaș", de pildă, culoarea o fac cei 5—6 muzicanți ce stau toată ziuliea în pragul localului cu dibla, încărcînd atmosfera cu limbajul violentat de aburii al­coolului). Firesc, orice cumpă­rător, văzînd sărăcia de prepara­te, va comanda un șpriț, sporind totuși planul la desfaceri. La un singur local vizitat „Bufet-bar" gestionarul Mihai Molnar a reușit să facă din local mai mult decât un simplu debu­șeu de băuturi. Ne preocupăm în permanen­ță ca cel ce ne trece pragul să poată găsi la noi preparatele cu­linare dorite — în speță minu­­turi, cu care să fie servit prompt și civilizat. La această oră a­­vem circa 12 preparate culinare, la care adăugăm sortimentul bo­gat de budinci, plăcinte, prăjituri. De altfel, circa 60 la sută din planul de desfacere îl realizăm din vînzările produselor culina­re. Faptul este revelator. El ates­tă că acolo unde există preocu­pare se poate da bufetului carac­teristica Și atmosfera de local de alimentație publică. Cel mai ade­sea însă, mergîndu-se pe varian­ta că în definitiv bufetul tre­buie să desfacă băuturi, se ne­socotește dorința cumpărătorului de a găsi aici și mîncăruri. Mai mult — și faptul a fost de nenu­mărate ori sugerat conducerii T.A.P.L. — se neglijează neper­­mis de mult acea personalizare promisă a localurilor, crearea ace­lei atmosfere intime, familiare, în aceste localuri la care apelează numeroși consumatori. Speciali­zarea pe anumite preparate, bău­turi chiar, ar asigura localurilor o clientelă stabilă. Consumatorii tînjesc după un asemenea local cu personalitate bine definită, curățat de atmosfera de crîșmă insalubră. Și apoi, oricît am fi de comercianți (apropo de repli­cile unor gestionari n. r.) nu este permis — cu gîndul la cîștigul imediat de casă — să neglijăm sau să încurajăm, contrar dispo­zițiilor legale, acea faună de alcoolici care trec zilnic ușa lo­calurilor. In atari cazuri, cîștigul de casă este infim pe lingă chel­tuielile statului pentru tratamen­tul lor. Cuvîntul medicului spe­cialist, dr. Emil Șurianu, în acest sens, notat în încheierea consta­tărilor noastre, ni se pare con­cludent: „Fără îndoială, din vînzarea alcoolului organizațiile comercia­le realizează venituri. Dar pe de altă parte, acestea sînt substan­țial reduse pentru recuperarea persoanelor alcoolice. Vorba pro­verbului: ce cîștigi la pod, dar la vamă. Este de ajuns un sin­gur exemplu: pentru dezalcooli­­zarea unui singur om se cheltu­iește într-o perioadă de circa 21 de zile 50 lei pe zi, la care se adaugă pierderea de producție și munca de slabă calitate". /TTEjzmirtn TELEVIZIUNE Joi 22 aprilie 1971 10 18.00 deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. iQ­n ,La Vola" ~ emisiune pentru conducătorii auto. 18.00 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 — 50 de ani ш 60 de evocări. 20.20 România în lume. In circuitul econo­mic și tehnico-științific mondial. 20.50 Jocul salbelor. Cîn­­și 1iansuri Populare din zona de șes a Banatului. 21.05 Planeta se grăbește. Film documentar de montaj 21.45 Emisiune literară. 22.05 Tele-divertisment. Selecțiuni din muzical­ urile Romeo și Julieta de A. Giroveanu, Alcor și Mona de C. Dăscălescu și Poveste din Cartierul de Vest de L. Bernstein. 22.50 Telejurnalul de noapte. CINEMA Joi 22 aprilie 1971 SATU MARE: Victoria — Clanul sicilienilor (film francez, color) ; Popular — Dreptul de a te naște (film mexican, color); CĂRȚI: 23 August — Fablio Ma­gicianul (film francez, color) ; Popular — Ursul și păpușa (film francez, color); NEGREȘTI-O­AȘ: Familia Tóth (film maghiar, color, cinemascop); TĂȘNAD: Sentința (coproducție româno-maghiaro-slovacă, cine­mascop) ; BERVENI: O familie de revolu- La intervenția ziarului S-a rezolvat o cerere justificată In cursul lunii martie a.c., la redacția ziarului nostru s-a pre­zentat un grup de muncitori din cadrul atelierului de vopsito­­rie (secția Metal II) de la Com­binatul 1 Mai solicitînd sprijin din Satu Mare, în rezolvarea problemei ridicării calificării lor. Unii susțineau că au depus ce­reri pentru examinare de mai multă vreme (între unul și doi ani), alții — că lucrează la com­binat de aproximativ 10 ani ș.a.m.d. Redacția a trimis conducerii combinatului rezumatul convor­birii înregistrate cu prilejul au­dienței respective. Redăm în cele ce urmează conținutul răspunsului combina­tului sosit la redacție: „Din fe­bruarie 1971 au fost depuse la serviciul personal un număr de 15 cereri ale vopsitorilor din ca­drul secției Metal II, prin care solicitau examinarea lor în pri­vința ridicării categoriei de sa­larizare. Comisia tehnică de încadrare a muncitorilor calificați s-a în­trunit la data de 3 aprilie a.c. la secția Metal II și a examinat 14 vopsitori, toți 14 reușind la examen. Urmează ca, (în con­formitate cu H.C.M. nr. 240/1963) de la 1 Mai a.c. să li se acorde categoria și salariul mărit, co­respunzător noii încadrări. Nu a fost examinat unul dintre solici­tanți, întrucît acesta nu este muncitor calificat. Menționăm că între vopsitorii care au depus cereri pentru e­­xaminare, nici unul nu are peste 10 ani vechime în meseria de vopsitor, majoritatea lor avînd între 5—6 ani în această mese­rie.“ „In legătură cu neexaminarea la timp a vopsitorilor — se spu­ne în încheierea răspunsului ne angajăm ca asemenea cereri să le rezolvăm operativ. Consi­derăm că sesizarea dv. a fost justă, iar pe viitor vom lua mă­surile cuvenite ca asemenea re­clamații să nu mai aibă loc.“ Ar fi de dorit — cu adevărat­­ „ca asemenea reclamații să nu mai aibă loc“ la nici o uni­tate economică, nicit muncitorii să poată beneficia de drepturile lor legitime. Bineînțeles, cînd — prin examinare — dovedesc cu­noștințele necesare. L. ANTON ționari (film chinez, color); HALMEU: Puștiul (film româ­nesc); SANISLĂU: Romanță pentru trompetă (film cehoslovac); RADIO 10.05 Muzică populară Transilvania. 10.30 Fonoteca pen­trn­tru copii. La sfat cu poveștile. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din folclorul muzical al popoarelor. 11.15 Consultație juridică. 11.25 Prietenii muzicii corale. Program alcătuit la sugestia ascultătorilor. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Georges Moustaki — compozitor și interpret. 12.10 Un interpret și rolurile sale: Robert Merii] în rolul Renato din opera „Bal Mascat“ de Verdi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat. 13.00 Radio­jurnal. 13.15 Avanpremieră coti­diană. 13.27 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii: Anto­nio Vivaldi. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Revista economică. 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Muzică de promenadă. 16.30 Cîntece de Camelia Dăscălescu și Gelu Solomonescu. 16.50 Pu­blicitate radio. 17.00 Pentru pa­trie. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece me­lodii preferate. 20.40 Din reper­toriul Măriei Tănase. 20.55 Știin­ța la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.25 — P.C.R. — 50. Consem­nări de Paul Popescu Neveanu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. Sonete de Shakespeare. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada noc­turnă. (Buletine de știri la ore­le: 2.00, 5.00). CRESCHIIt­ In județul Satu Mare se desfășoară acțiunea de con­tractare a lînii din producția anului 1971. Contractați lina de pe toate ovinele ce se dețineți. Prin sistemul de contractare obțineți: PREȚURI AVANTAJOASE ȘI SCUTIREA DE COTELE O­­BLIGATORII DE LÎNA. Contractele pot fi încheiate cu unitățile sau cu mandatarii întreprinderii de contractări și achiziții din fiecare localitate. IM­PORTAN­T! Valorificînd una prin contract cu D.C.A. obțineți veni­turi sporite și contribuții la creșterea producției bunurilor de larg consum! DF întreprinderea de mecanizare și transport Oradea angajează: pentru secțiile de mecanizare de la Căuaș, Sa­tu Mare și Călinești-Oaș: 5 TEHNICIENI NORMATORI în spe­cialitatea construcții. Condițiile de angajare, conform H.C.M. nr. 914/1968. Cei interesați vor depune actele la sediul secției de mecanizare, Șantierul Satu Mare, str. Moscovei nr. 40. Mica publicitate PIERDUT servietă cu acte personale (buletin, carte de muncă, Ordinul Muncii clasa a Ш-a și decizii de pensii). Găsitorul este rugat să anunțe str. Alecu Ruso nr. 2 Satu Mare. Ofer recompensă. VIND casă, liberă la vînzare, 3 camere, dependin­țe. Relații: Satu Mare, Salcîmilor 28. Anunț de familie Pe această cale aducem calde mulțumiri tuturor acelo­ra care au participat la înhumarea iubitului soț și tată MIRCEA TATARU și au împărtășit marea noastră durere. Familia îndoliată

Next