Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)
1971-04-22 / No. 983
2 . CRONICA SAIMARF.ANA Joi 22 aprilie 1971 ГП1------ir-----1----—-Timin—тг~тп—irimn-irmr—ir -гтт--итгг'тт-т-птгп—um - ir - .............. ....... ■minimii uium— iun пн г—ггпггг-игпп-—1ппш— nurr 11 1 ......■ ................................... .hi __________________ Expoziție de documente din istoria partidului O interesantă expoziție documentară a fost organizată în holul primului etaj al clădirii Liceului Mihai Eminescu, de către conducerea școlii, în colaborare cu Arhivele statului. Expoziția cuprinde fotocopii (aranjate în vitrine) de pe documente dintre anii 1920— 1934: manifeste, ordonanțe, telegrame, buletine informative, moțiuni, procese-verbale, dări de seamă, cereri etc. Unele aparțin oficialității prin care se anunță greve și măsuri luate de guvern, prefecturi, garnizoane militare, se fac dări de seamă asupra mișcării comuniste). Altele aparțin grupurilor comuniste (cereri ale unor deținuți politici, moțiuni), comunicări făcute de deputați referitor la tratamentele neomenoase din închisori, manifeste ale Comitetului Central al Partidului Comunist din România adresate muncitorilor, țăranilor, soldaților etc. O lectură a documentelor permite formarea unei imagini despre lupta clasei muncitoare în anii constituirii Partidului Comunist Român, în perioadele ce au precedat și urmat evenimentul. In holul Liceului nr. 2 din Satu Mare a fost, de asemenea, organizată o expoziție „Din lupta clasei muncitoare“. Sînt expuse hărți ce localizează mișcarea grevistă în România, cît și ecoul ei pe plan mondial. Expoziția e completată de vitrina cu fotografii și scurte biografii ale fruntașilor mișcării muncitorești din România. Omagiul pionierilor și uteciștilor Despre bogatele și variatele manifestări cultural-educative organizate în cinstea Semicentenarului partidului de către pionierii, școlarii și uteciștii Școlii generale nr. 6 din Satu Mare ne scrie prof. Constantin Trifan. Aflăm, astfel, că se alcătuiește aci un frumos album intitulat „50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român". Au mai avut loc simpozioane („Mișcarea muncitorească din România și crearea P.C.R.“), concursul cu tema „Poezii și cîntece închinate partidului“, montaje literarmuzicale, întîlniri cu activiști de partid și luptători ilegaliști etc. Pionierii și școlarii au mai participat la acțiuni de înfrumusețare a școlii, a cartierului Someș și a parcului 1 Mai, O prezență de ținută la faza republicană a Festivalului culturalartistic al pionierilor și școlarilor Timp de două zile, numeros și receptiv la un public frumos și-a fixat privirile — alături de juriu — pe scena devenită fascinantă a Casei de cultură din Baia Mare, unde tinerii artiști amatori aduceau solia artei județelor Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Mureș, Sălaj și Satu Mare, în cadrul fazei republicane a Festivalului cultural-artistic al pionierilor și școlarilor... Aplauzele s-au consumat generos aproape după fiecare prezență, dar parcă mai susținute, mai insistente, atunci cînd și-au făcut apariția sătmărenii. De altfel, și aprecierile unor membri ai juriului ne îndreptățesc să lăsăm la o parte modestia și s-o spunem deschis: a fost un spectacol de înaltă ținută. Pionierii și școlarii sătmăreni au adus un cald omagiu partidului (festivalul e dedicat mărețului eveniment) prin solia folclorului sătmărean, a dansului, cîntecului și versului. Susținut de un text de legătură inteligent (redactat de prof. Ioan Ursu, președintele Consiliului județean al Organizației pionierilor) spectacolul s-a desfășurat fluent, cursiv, unitar (aceasta și datorită sprijinului regizoral dat de Teatrul de Nord, prin regizorul Mihai Raicu, actorul Ion Tifor, regizorul tehnic Gh. Albu). Din cele 17 prezențe scenice ale sătmărenilor doar cîtorva le putem acorda calificativul bine, majorității fiind obligați a le acorda aprecierea de foarte bune și chiar excepționale. („Notarea" o facem în funcție de raportarea la potențele proprii, cît și la evoluțiile „concurenței"). Nedezmințîndu-și notorietatea, prezențele folclorice au susținut și de astă dată prim-planul atenției, superlativele aprecierilor. O splendidă montare și interpretare veridică a „Clăcii oșenești“ și a „Sînzienelor“ ne-a demonstrat grupul folcloric din Tîrșolț, alături de vigoarea interpretării dansului oșenesc de către cei din Bicsad, de autenticitatea țîpuriturilor grupului din Tur (care au interpretat „Țîpurituri din Oaș") și a tulnicarilor din Cămărzana. In planul al doilea — dar tot la diapazon ridicat — s-a ridicat muzica ușoară prin orchestra Casei pionierilor din Cărei ră și caretenii ași ai genului (Iași prin cuceritorii ei minisoliști Liliana Trif și mai ales, Ștefan Hradel — care dispune de o voce plăcută și un debordant de scenă. Și dacă am ajuns joc la muzică trebuie menționată evoluția corului Școlii generale nr. 1 din Satu Mare (apreciat ca deosebit de meritoriu), a grupului vocal al Școlii generale Odoreu, a corului de cameră din Pir, interpretarea „Tarantelei" la pian de către Iudita Boloș (Șc. gen. nr. 4), prezența solistei de muzică populară Lucia Pop (Șc. gen. Apa). Mai menționăm prezența recitatoarei Olimpia Farcaș (Șc. gen. Săuca), cît și a Rodicăi Silaghi la același gen. Bună impresie au lăsat și formația de gimnastică (o evoluție inedită cu bastonașe luminiscente) a Școlii generale nr. 6 din Satu Mare, cît și dansul maghiar interpretat de formația Școlii generale din Dorolț. Un spectacol frumos, o paradă a talentelor. Dincolo de aceasta, însă, muncă multă, perseverență, dăruire a micilor interpreți, dar și a cadrelor didactice care i-au instruit. Se cuvine să amintim aici cîteva nume de dascăli inimoși și competenți: Petru Cardoș și Grigore Torz, Gheorghe Cardoș și Ioan Cheslăreanu, Peter Karácsony, Elisabeta Csiszár, Gheorghe Petrușca, Grigore Ciorba, Iosif Bălaj, Rozalia Soos, Valeria Makranczi, Maria Cosma și alții. OVIDIU SUCIU Colt etnograficgeografic de științele naturii la Ghenci Pe an ce trece sporesc preocupările în școli pentru salvarea și conservarea relicvelor istorice, pentru sporirea colecțiilor de obiecte etnografice, de științele naturii etc. O asemenea preocupare am întîlnit-o și la Școala generală din Ghenci. Alături de colecția de melci și obiecte etnografice, o plăcută surpriză ne-a procurat o „monografie“ a localității realizată pe planșe expuse pe pereți — rod al strădaniei prof. Zoltán Silimon (fotografia de mai sus). Pe mai multe planșe sunt trecute date istorice, geografice, demografice, etnografice, economice scrise cu migală și ordonat, alături de schițe, completate de fotografii (de o ridicată ținută artistică) realizate de același profesor Tolerarea suficienței Considerația pentru experiența celor vîrstnici este unanimă. Predăm luăm ștafeta și prebunurilor cîștigate, adăugind fiecare o filă la cartea progresului — sau ... cel puțin așa ar trebui să fie. Ne vom referi aci, doar, la domeniul pedagogiei — la oamenii care învestiți cu înalta misie de dascăli, rămîn ei înșiși, pînă la sfirșitul carierei niște „elevi“ ai științei, artei, culturii, măiestriei pedagogice. Dar și aici, din păcate, mai sunt excepții. Uneori praful rutinei învăluiește bunele intenții, se dă tribut comodității, se instalează cu rang definitiv suficiența. Și mai grav este cînd toate acestea sînt îmbrăcate în haina inconștienței, cînd „victima“ bravează pretinzînd chiar postura de dascăl al dascălilor, sfidînd plusul de nou pe care tinerii îl aduc de pe băncile facultății refuzînd infuzia de emulație pe care aceștia o propagă. Faptul devine nociv cînd față de aceștia se manifestă condescendență bonomă, sînt tolerați să-și te pe tîmple o poarfalsă aureolă. Niște tinere cadre didactice ne relatau cum la un cerc pedagogic un coleg din categoria sus-amintită a ținut o lecție deschisă („model"). Se știa dintr-un început că va rezulta un fiasco, că se va realiza o mostră a ceea ce nu trebuie să fie o lecție. De ce a fost admisă atunci? Tributul condescendenței a făcut ca propunerea făcută de însuși respectivul profesor să nu fie respinsă. Cum să-l jignim pe om? Las’ că trece. Da, a „trecut“ o posibilitate (de fapt, unica, căci în acest an școlar, o singură dată se desfășoară ședințele cercurilor pedagogice) de a se dezbate un fapt pedagogic pe coordonatele experienței înaintate, ale noului. Neajunsul a continuat. Pe lângă că lecția a fost ratată, nici discuțiile n-au „salvat“ măcar în parte situația, aceasta a oferit deși un pretext de re, care ar fi dezbateelucidat măcar o anumită zonă a ariei metodicii. Știindu-se, că propunătorul însă, nu suportă critica, intervențiile au fost subțiri, de „circumstanță“. Și iată cum un spirit condescendent, călduța zădărnicit fructificarea unei întîlniri slujitorilor școlii, menită a ridica bagajul de cunoștințe metodice, a completa trusa pedagogică cu noi instrumente. Cu ce au plecat cei întruniți de la acest cerc pedagogic? Cu regretul că o asemenea manifestare (soldată cu întreruperea cursurilor pe timp de o zi, mobilizarea participanților într-un centru urban) nu și-a atins scopul, că a fost o intenție ratată. De la care, totuși se poate învăța ceva, să nu se mai repete. S. OVIDIU »Școala cu numeroase „speranțe“ sportive Școala generală nr. 8 din Satu Mare. O școală renumită prin numeroasele elemente de perspectivă, realizate în mai multe ramuri sportive. Exemplul atletului S. Tîlvîc, al fotbalistului Dezsi, sînt numai cîteva dintre ele.. Acestui scop, de a valorifica afinitățile elevilor cu sportul, îi consacră soții Iuliana și Otto Anderco — profesori de educație fizică la această școală — întregul lor bagaj de cunoștințe, precum și mult din timpul lor liber. Recentele concursuri organizate în școală vin în sprijinul afirmațiilor de mai sus. In cadrul campionatului de fotbal, de pildă, s-au întrecut opt echipe, componenții lor disputîndu-și cu ardoare șansele. Au cîștigat întrecerea micii fotbaliști ai clasei a VI-a B, urmați în ordine de cei ai claselor VI-a C și a V-a B. Printre cei mai talentați fotbaliști: Căldăros, Ludovic Kovács, Silviu Ioan Necșa, Romeo Mendrea, Camil Murg, Ioan Răvaș și Ștefan Katona. Un concurs pasionant au prilejuit și întrecerile jocului „apără—atacă", care cuprinde elemente din volei, baschet și handbal, întrecerile celor opt echipe au revenit reprezentantelor clasei a VI- A, pe locul doi în clasament situîndu-se cele ale clasei a V-a B. Protagoniste ale concursului: elevele Monica Așteleanu, Erica și Rita Sas, Susana Oroszi, Ema Csengeri și Agatha Zsolti. Acțiuni cu prilejul „Decadei cărții românești“ In perioada 19—28 aprilie a.c. se organizează, după cum se știe, „Decada cărții românești". Cu acest prilej, în municipiul Satu Mare au loc o serie de acțiuni menite să popularizeze cartea în rîndul cititorilor. Astfel, la Librăria Dacia s-au amenajat vitrine speciale, unde sînt expuse cele mai valoroase opere ale marilor noștri clasici și ale scriitorilor contemporani. In toate unitățile de desfacere a cărților sînt organizate expoziții cu vînzare. De asemenea, cărțile românești sînt popularizate și prin standurile amenajate în incinta unor mari întreprinderi: Caiazina Unio, Fabrica de mașini casnice „23 August", Combinatul 1 Mai etc. La loc de frunte se află cărțile care evocă momente din istoria glorioasă a Partidului Comunist Român, acestea bucurîndu-se de o atenție deosebită din partea publicului cititor. De ce numai băuturi alcoolice ? „pe banii lui". Și a fost servit pentru a nu face scandal, pentru că ... „știți, planul". Dozarea în grade de comparație a „cazurilor" ni s-a părut superfluă, dar ea atestă un adevăr dur: scandalurile dese din localurile T.A.P.L. „alimentate" de alcoolici, tolerați cu ... încă o sută — pe banii lor, firește — spre a se rotunji planul de desfacere. Și acest bufet pune accent cu precădere pe desfacerea băuturilor, sumele realizate din vînzarea preparatelor culinare fiind mici. Minimă este, de altfel, și preocuparea pentru desfacerea acestor preparate la bufetele „Liliacul" și „Oaș". Vizitarea acestora a reușit să ne întărească convingerea că nu există absolut nici o inițiativă de a da localurilor de acest gen personalitate, culoare. (La „Oaș", de pildă, culoarea o fac cei 5—6 muzicanți ce stau toată ziuliea în pragul localului cu dibla, încărcînd atmosfera cu limbajul violentat de aburii alcoolului). Firesc, orice cumpărător, văzînd sărăcia de preparate, va comanda un șpriț, sporind totuși planul la desfaceri. La un singur local vizitat „Bufet-bar" gestionarul Mihai Molnar a reușit să facă din local mai mult decât un simplu debușeu de băuturi. Ne preocupăm în permanență ca cel ce ne trece pragul să poată găsi la noi preparatele culinare dorite — în speță minuturi, cu care să fie servit prompt și civilizat. La această oră avem circa 12 preparate culinare, la care adăugăm sortimentul bogat de budinci, plăcinte, prăjituri. De altfel, circa 60 la sută din planul de desfacere îl realizăm din vînzările produselor culinare. Faptul este revelator. El atestă că acolo unde există preocupare se poate da bufetului caracteristica Și atmosfera de local de alimentație publică. Cel mai adesea însă, mergîndu-se pe varianta că în definitiv bufetul trebuie să desfacă băuturi, se nesocotește dorința cumpărătorului de a găsi aici și mîncăruri. Mai mult — și faptul a fost de nenumărate ori sugerat conducerii T.A.P.L. — se neglijează nepermis de mult acea personalizare promisă a localurilor, crearea acelei atmosfere intime, familiare, în aceste localuri la care apelează numeroși consumatori. Specializarea pe anumite preparate, băuturi chiar, ar asigura localurilor o clientelă stabilă. Consumatorii tînjesc după un asemenea local cu personalitate bine definită, curățat de atmosfera de crîșmă insalubră. Și apoi, oricît am fi de comercianți (apropo de replicile unor gestionari n. r.) nu este permis — cu gîndul la cîștigul imediat de casă — să neglijăm sau să încurajăm, contrar dispozițiilor legale, acea faună de alcoolici care trec zilnic ușa localurilor. In atari cazuri, cîștigul de casă este infim pe lingă cheltuielile statului pentru tratamentul lor. Cuvîntul medicului specialist, dr. Emil Șurianu, în acest sens, notat în încheierea constatărilor noastre, ni se pare concludent: „Fără îndoială, din vînzarea alcoolului organizațiile comerciale realizează venituri. Dar pe de altă parte, acestea sînt substanțial reduse pentru recuperarea persoanelor alcoolice. Vorba proverbului: ce cîștigi la pod, dar la vamă. Este de ajuns un singur exemplu: pentru dezalcoolizarea unui singur om se cheltuiește într-o perioadă de circa 21 de zile 50 lei pe zi, la care se adaugă pierderea de producție și munca de slabă calitate". /TTEjzmirtn TELEVIZIUNE Joi 22 aprilie 1971 10 18.00 deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. iQn ,La Vola" ~ emisiune pentru conducătorii auto. 18.00 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 — 50 de ani ш 60 de evocări. 20.20 România în lume. In circuitul economic și tehnico-științific mondial. 20.50 Jocul salbelor. Cînși 1iansuri Populare din zona de șes a Banatului. 21.05 Planeta se grăbește. Film documentar de montaj 21.45 Emisiune literară. 22.05 Tele-divertisment. Selecțiuni din muzical urile Romeo și Julieta de A. Giroveanu, Alcor și Mona de C. Dăscălescu și Poveste din Cartierul de Vest de L. Bernstein. 22.50 Telejurnalul de noapte. CINEMA Joi 22 aprilie 1971 SATU MARE: Victoria — Clanul sicilienilor (film francez, color) ; Popular — Dreptul de a te naște (film mexican, color); CĂRȚI: 23 August — Fablio Magicianul (film francez, color) ; Popular — Ursul și păpușa (film francez, color); NEGREȘTI-OAȘ: Familia Tóth (film maghiar, color, cinemascop); TĂȘNAD: Sentința (coproducție româno-maghiaro-slovacă, cinemascop) ; BERVENI: O familie de revolu- La intervenția ziarului S-a rezolvat o cerere justificată In cursul lunii martie a.c., la redacția ziarului nostru s-a prezentat un grup de muncitori din cadrul atelierului de vopsitorie (secția Metal II) de la Combinatul 1 Mai solicitînd sprijin din Satu Mare, în rezolvarea problemei ridicării calificării lor. Unii susțineau că au depus cereri pentru examinare de mai multă vreme (între unul și doi ani), alții — că lucrează la combinat de aproximativ 10 ani ș.a.m.d. Redacția a trimis conducerii combinatului rezumatul convorbirii înregistrate cu prilejul audienței respective. Redăm în cele ce urmează conținutul răspunsului combinatului sosit la redacție: „Din februarie 1971 au fost depuse la serviciul personal un număr de 15 cereri ale vopsitorilor din cadrul secției Metal II, prin care solicitau examinarea lor în privința ridicării categoriei de salarizare. Comisia tehnică de încadrare a muncitorilor calificați s-a întrunit la data de 3 aprilie a.c. la secția Metal II și a examinat 14 vopsitori, toți 14 reușind la examen. Urmează ca, (în conformitate cu H.C.M. nr. 240/1963) de la 1 Mai a.c. să li se acorde categoria și salariul mărit, corespunzător noii încadrări. Nu a fost examinat unul dintre solicitanți, întrucît acesta nu este muncitor calificat. Menționăm că între vopsitorii care au depus cereri pentru examinare, nici unul nu are peste 10 ani vechime în meseria de vopsitor, majoritatea lor avînd între 5—6 ani în această meserie.“ „In legătură cu neexaminarea la timp a vopsitorilor — se spune în încheierea răspunsului ne angajăm ca asemenea cereri să le rezolvăm operativ. Considerăm că sesizarea dv. a fost justă, iar pe viitor vom lua măsurile cuvenite ca asemenea reclamații să nu mai aibă loc.“ Ar fi de dorit — cu adevărat „ca asemenea reclamații să nu mai aibă loc“ la nici o unitate economică, nicit muncitorii să poată beneficia de drepturile lor legitime. Bineînțeles, cînd — prin examinare — dovedesc cunoștințele necesare. L. ANTON ționari (film chinez, color); HALMEU: Puștiul (film românesc); SANISLĂU: Romanță pentru trompetă (film cehoslovac); RADIO 10.05 Muzică populară Transilvania. 10.30 Fonoteca pentrntru copii. La sfat cu poveștile. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din folclorul muzical al popoarelor. 11.15 Consultație juridică. 11.25 Prietenii muzicii corale. Program alcătuit la sugestia ascultătorilor. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Georges Moustaki — compozitor și interpret. 12.10 Un interpret și rolurile sale: Robert Merii] în rolul Renato din opera „Bal Mascat“ de Verdi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii: Antonio Vivaldi. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Revista economică. 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Muzică de promenadă. 16.30 Cîntece de Camelia Dăscălescu și Gelu Solomonescu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Din repertoriul Măriei Tănase. 20.55 Știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.25 — P.C.R. — 50. Consemnări de Paul Popescu Neveanu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. Sonete de Shakespeare. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele: 2.00, 5.00). CRESCHIIt In județul Satu Mare se desfășoară acțiunea de contractare a lînii din producția anului 1971. Contractați lina de pe toate ovinele ce se dețineți. Prin sistemul de contractare obțineți: PREȚURI AVANTAJOASE ȘI SCUTIREA DE COTELE OBLIGATORII DE LÎNA. Contractele pot fi încheiate cu unitățile sau cu mandatarii întreprinderii de contractări și achiziții din fiecare localitate. IMPORTANT! Valorificînd una prin contract cu D.C.A. obțineți venituri sporite și contribuții la creșterea producției bunurilor de larg consum! DF întreprinderea de mecanizare și transport Oradea angajează: pentru secțiile de mecanizare de la Căuaș, Satu Mare și Călinești-Oaș: 5 TEHNICIENI NORMATORI în specialitatea construcții. Condițiile de angajare, conform H.C.M. nr. 914/1968. Cei interesați vor depune actele la sediul secției de mecanizare, Șantierul Satu Mare, str. Moscovei nr. 40. Mica publicitate PIERDUT servietă cu acte personale (buletin, carte de muncă, Ordinul Muncii clasa a Ш-a și decizii de pensii). Găsitorul este rugat să anunțe str. Alecu Ruso nr. 2 Satu Mare. Ofer recompensă. VIND casă, liberă la vînzare, 3 camere, dependințe. Relații: Satu Mare, Salcîmilor 28. Anunț de familie Pe această cale aducem calde mulțumiri tuturor acelora care au participat la înhumarea iubitului soț și tată MIRCEA TATARU și au împărtășit marea noastră durere. Familia îndoliată