Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-06-10 / No. 1025

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! —' ^В!Д18Д^ДДИ1!Д [UNK] [UNK]ИДИ [UNK]ДИ1__________ Vizita delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu in R. P. D. Coreeană Sosirea la Phenian Capitala Republicii Populare Democrate Coreene a întîmpinat sărbătorește, cu sentimente de caldă prietenie, delegația de par­tid și guvernamentală a Republi­cii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a delegației țării noastre este a­­preciată aici, la Phenian, ca un eveniment memorabil în evoluția ascendentă a relațiilor de priete­nie și solidaritate militantă din­tre cele două partide și frățești, ca o înaltă expresie state a legăturilor profunde care popoarele român și coreean, unesc Ca o reflectare a acestor sentimente, cuvintele ,,prietenie“, ,,coeziune” sunt înscrise sub imaginea a două mîini strînse viguros pe fondul drapelelor îngemănate coreean și român. Asemenea panouri domi­nă traseul pe care înalții oaspeți urmează să-l parcurgă și de-a lungul căruia s-au înșiruit sute de mii de oameni, încă din pri­mele ore ale dimineții. Aceeași atmosferă festivă dom­nește la aeroportul Sun An, unde au fost arborate pretutindeni dra­pelele de stat ale Republicii So­cialiste România și Republicii Populare Democrate Coreene. Nu­meroși oameni ai muncii au ve­nit cu portrete ale tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Kim Ir Sen, cu panouri pe care sunt înscrise urări de bun venit. Orele 11.30. Avionul oficial ro­mânesc își face apariția pe cerul Phenianului, însoțit de reactoa­re ale forțelor aeriene militare coreene, care au alcătuit o es­cortă de onoare de la frontiera țării. Salutați cu puternice aplauze, cu ovații și uralele mulțimii, to­varășul Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu soția sa, Elena Ceaușes­cu, membrii delegației române co­boară scara avionului. Ei sînt în­­tîmpinați cordial de secretarul general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri, tovară­șul Kim Ir Sen, împreună cu so­ția sa, Kim Săng E. Conducăto­rii de partid și de stat ai celor două țări î­și string cu căldură mânnile. Tovarășul Kim Ir Sen salută, apoi, pe membrii delegației de partid și guvernamentale române — tovarășii Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. P.C.R., vicepreședinte al Consi­al­liului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal de partid București, primarul gene­ral al Capitalei, Ion Iliescu, membru Executiv, supleant al Comitetului secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe. Un grup de pionieri, îmbrăcați în costume naționale coreene, înconjoară cu voioșie pe oaspeții români, le oferă buchete de flori. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa se fotografiază împreu­nă cu pionierii. Ceremonia oficială a sosirii delegației este marcată de mo­mentul solemn al intonării imnu­rilor de stat ale României și Coreei. In timp ce sunt trase 21 de salve de artilerie în cinstea delegației române tovarășii Nicolae Ceaușescu, Kim Ir Sen și Ion Gheorghe Maurer trec în revistă unitățile de infanterie, aviație și marină care alcătuiesc (Continuare în pag. a 4-a), de Miniștri, și soției sale, Kim Săng E. Au fost prezenți, din partea coreeană, Țoi­an Ghen, membru al Comitetului Politic al C.C., secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepreședinte al Cabine­tu­­lui de Miniștri, Pak Sen­ger, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Co­reea, al doilea vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, Kim Jong Giu, membru al Comitetului Poli­tic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, O­din U, membru al Comitetului Politic, se­cretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, șeful Statului Major al Armatei populare coreene, Zăng Zun Thek, pleant al Comitetului membru su­Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, vicepreședinte al Cabi­netului de Miniștri, Yang Hyong Sop, membru tetului Politic, supleant al Comi­secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, Hi Dam, membru al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Recepție oferită de tovarășul Kim Ir Sen Miercuri seara, tovarășul Kim Ir Sen și soția sa, Kim Săng E, au oferit, la Casa Congreselor din Phenian, o recepție în cinstea tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, a delegației de partid și guverna­mentale a Republicii Socialiste România. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mă­nescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, Aurel Măm­­ășan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Phenian. Din partea coreeană au parti­cipat tovarășii Toi En Ghen, Kim Ii, Pak Sen Cer, Kim Jäng Giu, O Jin U, Zăng Zun Thek, Yang Hyong Sop, Kim Man Ghen, Kan Rian Uk, Рек Nam Un, Рак Yeung Sin, Hă Dam, Kang ambasadorul Republicii Jäng Săp Populare Democrate Coreene la București. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două tari. In timpul recepției, care s-a desfășurat într-o atmosferă deo­sebit de cordială, tovarășii Kim Ir Sen și Nicolae Ceaușescu au rostit toasturi. Participanților la recepție le-a fost prezentat un spectacol, la care și-a dat concursul Ansam­blul vocal și instrumental femi­nin care a interpretat populare și revoluționare cîntece coree­ne. In semn de omagiu pentru solii poporului român, Ansamblul a interpretat, de asemenea, în limba română, cu deosebită vir­tuozitate, mai multe cîntece populare de pe meleagurile țării noastre. Spectacolul a fost îndelung aplaudat de cei prezenți. Vizita protocolară la tovarășul Kim Ir Sen Miercuri după-amiază, tovară­șul Nicolae Ceaușescu secretar general al Partidului Comunist Român, președintele de Stat al Republicii Consiliului Socialiste România, cu soția, Elena Ceaușescu, împreună cu tova­rășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, Aurel Măm­ășan, ambasadorul țării noastre la Phenian, au făcut o vizită protocolară tovarășului Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului Judecători competent^ COLECTIVITATEA Nu demult ne-au sosit la redacție două scrisori din comuna Tarna Mare, ambele cu un conținut asemănător. Ceea ce ne-a reținut în mod special atenția era tonul grav al celor sesizate, răspunderea pentru cele scrise. Cele două misive exprimau o poziție fermă față de niște fapte profund străine moralei noastre. In prima dintre scrisori se spu­nea printre altele: „Ioan Leș (n.r. contabil la Consiliul popular co­munal), deși este un om în toată firea, se pare că nu mai știe de rușine, pentru că la vîrsta lui con­tinuă să ducă o viață imorală. Astfel, și-a părăsit familia cu 4 copii, ba mai mult a mai contri­buit­­ și la destrămarea altor fa­milii“.­­ In cercetările întreprinse ne-am convins cu prisosință de adevărul celor semnalate. Am pu­tut constata astfel că Ioan Leș deși are domiciliul stabil în Va­lea Seacă, a optat pentru un do­miciliu provizoriu în Tarna Mare — domiciliu ce-i poate asigura li­bertățile necesare ducerii unei vieți ușoare. O privire retrospec­tivă în biografia sa, făcută cu pri­lejul unei discuții cu dînsul — ne-a dezvăluit că și-a întemeiat un cămin în urmă cu 20 de ani. Interlocutorul nu neagă deloc faptul că și-a părăsit familia. Ceea ce șochează însă este atitu­dinea sa de ..lovit de soartă“. — La început — ne-a mărturi­sit Ioan Leș — ne-am înțeles bi­ne cu soția. Mult mai tîrziu au început neînțelegerile... Din vi­na ei, să știți! Cauza acestor neînțelegeri, așa cum ne-a fost explicat de I.E„ ar fi nepotrivirea de caracter. (După 20 de ani de căsătorie ! ?) Din ce­le relatate de mai mulți colegi de serviciu precum și de către re­prezentanții organelor locale de partid și de stat am desprins clar motivul. Acesta nu este decit u­­nul singur: Ioan Leș s-a obișnuit și se complace să-și ducă viața intr-un mod ușuratic, neglijîn­du-și sistematic familia. argumente s-ar strădui, un oricîte om, ajuns la vîrsta sa, să izvodească, acestea nu pot fi crezute. Totul în declarația sa, în care după cum menționam, I. Leș a căutat să ne convingă că, de fapt, este o victimă și că ar regreta sincer faptul neînțelegerilor cu familia tocmai acum cînd (cităm pro­­priile-i cuvinte): „ ... copiii sînt mari și ar trebui să avem cu to­tul alte preocupări, să ne îngri­jim, să le creăm un viitor în via­ță, să le dăm fiecăruia o pîine. Intr-un cuvînt să fim doi părin­ți în stare să-și crească copiii a­­șa cum se cuvine“ — este evident cusut, măiestrit cusut, cu ață al­bă. Este foarte ciudat că aseme­nea bune intenții se împotmolesc în niște fapte meschine care în nici un caz nu vin să le susțină. De faptul că asemenea afirmații nu se bazează pe adevăr s-au convins și tovarășii săi de muncă, colectivul din care face parte și car­e a luat atitudine severă față de purtarea lui. Firește lucrurile se mai pot îndrepta. Tovarășii săi de muncă, în cadrul unei adu­nări, i-au dat de înțeles lui I. Leș aceasta. Totul depinde de acum înainte de gradul lui de I. TLAVIU T. GAVRIL (Continuare in pag. a 3-a). Pe urmele a două scrisori sosite la redacție ÎNCHEIEREA VIZITEI DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE ÎN R.P. CHINEZĂ Plecarea din Pekin PEKIN 9. — Corespondentul Agerpres, Ion Gălățeanu, trans­mite: Delegația de par­tid și gu­vernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, și-a încheiat miercuri vizita oficială de prie­tenie în Republica Populară Chi­neză, efectuată la invitația Co­mitetului Central al Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze. De­legația a părăsit Pekinul, pie­rind spre Phenian. De la reședința oficială, dele­gația a fost înoțită de premierul (Continuare în pag. a 4-a). Miercur­i dimineața, la reședința oficială a delegației de partid și guvernamentale române a avut loc ceremonia semnării comuni­catului comun româno-chinez. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, iar din partea chineză de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Birou­lui Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze. La semnare se aflau de față membrii delegației române — to­varășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, preșe­dintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Po­pa, membru al Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal București al Partidu­lui Comunist Român, marul general al Capitalei, pri­Ion Iliescu, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, George (Continuare în pag. a 4-a) Semnarea comunicatului comun româno-chinez COMUNICAT COMUN româno - chinez La invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chi­nez și a guvernului Republicii Populare Chineze, între 1 și iunie 1971, o delegație de partid­­ și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în această vizită de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. Tovarășul Мао Tzedin, ședintele Comitetului Central pre­al Partidului Comunist Chinez, și tovarășul său de luptă apropiat, vicepreședintele Comitetului Central al Partidului­­ Comunist Chinez, tovarășul Lin Biao, au avut o întrevedere cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele de Stat al Republicii Consiliului Socialiste România, și soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu, precum și cu toți tovarășii din delegația de partid și guvernamentală română. Între­vederea s-a desfășurat într-o at­mosferă de prietenie și cordialita­te, în spiritul solidarității mili­tante dintre cele două partide, țări și popoare ale României și Chinei. In continuare, președin­tele Маo Tzedun, vicepreședinte­le Lin Biao și tovarășii Ciu En­­lai, Kan Sen și alți tovarăși au avut convorbiri prietenești cu tovarășul Nicolae Ceaușescu soția sa, cu tovarășul Ion Gheor­și­ghe Maurer și ceilalți tovarăși din delegația de partid și guver­namentală a României. In timpul șederii în Republica Populară Chineză, delegația de partid și guvernamentală română a viztat orașele Pekin, Nankin și Șanhai, uzine și fabrici, o comu­nă populară și instituții de învățămînt, s-a întîlnit cu masele largi revoluționare. Oaspeții români s-au bucurat pretutindeni de o primire deose­bit de caldă și o ospitalitate cor­dială — expresie a sentimentelor de prietenie frățească dintre po­porul român și poporul chinez. Delegația română a exprimat mulțumiri sincere pentru ospita­litatea prietenească, pentru sen­timentele cu care a fost întîm­­pinată peste tot în Republica Populară Chineză. In timpul vizitei, părțile româ­nă și chineză au purtat convor­biri într-o atmosferă de prietenie cordială și înțelegere reciprocă, în legătură cu dezvoltarea rela­țiilor de prietenie și colaborare dintre cele două partide, țări și popoare, precum și asupra pro­blemelor internaționale de inte­res comun. La convorbiri au participat, din partea română, tovarășii — Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat — conducătorul delegației de partid și guvernamentale, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al Comitetu­lui Central al Partidului Comu­nist Român, președintele­ Consi­liului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mă­nescu, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al Comitetului Cen­ (Continuare în pag. a 4-a). Ancheta noastră RECOLTATUL PAIOASELOR SE APROPIE! Care este stadiul reparațiilor mașinilor în I. A. S. și I. M. A. 9­9 După starea de vegetație a cul­turilor păioase de toamnă și du­pă preevaluarea producțiilor fă­cută de unitățile agricole din ju­deț, se apreciază că în anul aces­ta vom avea o recoltă bună atît la orz cît și la grîu. Acest lucru este urmarea firească a faptului că, încă din toamnă, cu ocazia fsămînțărilor, s-au executat lu­crări de bună calitate, s-a folo­sit o sămînță de înaltă valoare biologică, iar în perioada de iar­nă și primăvară aproape toate suprafețele ocupate de orz și grîu au fost fertilizate suplimen­tar cu­ îngrășăminte chimice. Aceste măsuri au fost dublate de o primăvară echilibra­tă în pr­ecipitații. Ținînd seama de faptul că pe întreg județul trebuie să se re­colteze aproape 55.500 ha cereale de toamnă, cu un număr de 993 combine existente în I.A.S. și sunt necesare circa 14 zile lucrătoare pentru terminarea recoltărilor, potrivit prevederilor planului operativ întocmit de Di­recția generală a agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii și apelor. Deoarece termenul scadent pentru terminarea reparațiilor stabilit pentru unitățile noastre este data de 15 iunie, din date­le centralizate la nivelul județu­lui privind stadiul reparațiilor la principalele mașini care vor lu­cra în campania de recoltare, re­zultă o situație nu prea bună, mai ales la unele stațiuni de me­canizare și în special la cele în­ființate la începutul acestui an. Astfel, pe total I.M.A., pînă la data de 6 iunie nu se reparase decit 78 la sută din numărul pla­nificat, răminînd încă de reparat 170 de combine; presele de ba­lotaj au fost reparate în propor­ție de 74 la sută, iar batozele, 34 la sută. Dacă unele stațiuni de mecani­zare — ca cele din Tășnad, Mof­­tin, Sanislău, Ardud — au ajuns în faza terminării reparațiilor combinelor și celorlalte mașini, cu totul nesatisfăcătoare sunt rea­ ing. I. CRISTEA (Continuare în pag. a 3-a) Dezvoltarea autonomiei și inițiativei organizațiilor U.T.C. - cerință de stringentă actualitate Statutul organizației U.T.C. adoptat de Congresul al IX-lea reflectă elocvent sfera lar­gă de atribuții și răspunderi ce au fost conferite organizații­lor, comitetelor U.T.C. Este vor­ba tocmai de stimularea spiritu­lui de inițiativă și autonomie, de consolidare politică și organiza­torică a acestora. Pentru a vedea cum au fost înțelese și cum se aplică ansam­blul de măsuri adoptate de Con­gresul al IX-lea al U.T.C. privi­toare la dezvoltarea democrației interne, participarea nemijlocită a tinerilor la conceperea, organi­zarea și conducerea întregii ac­tivități, la dezvoltarea autono­miei și inițiativei organizațiilor U.T.C. am purtat recent, pe această temă, o discuție cu un MIHAI SAS (Continuare In pag. a 2-a). j Notații D­icționarele o definesc, simplu, rezultatul do­­bîndirii unui nivel adecvat de pregătire într-un domeniu de activitate, împre­ună cu recunoașterea oficială a acestei pregătiri. Dar cuvîntul nu se învață, nu se mai învață din dicționa­re. Intrat în lexicul fiecăruia încă de la vîrsta preșcolară, el a devenit azi un bun co­mun, un mobil individual și 1 civic cu acțiune forte la sca­ră națională. Poate cel mai cu folos uzitat dintre cuvinte. El­­ denumește ștafeta noastră de Califica­­­­re,­­ per­fec­­­ț­io­nare..­ ) mare preț, ștafeta — brățară­­ — de — aur, a generațiilor de azi și de mîine. I In această neîntreruptă, ge­­­­nerală, pașnică, cea mai loia­­lă și fără de învinși dintre în­­­­treceri, în care fiecare devine I cîștigător al unui loc potrivit, nimeni nu trebuie să-și dră­­­­muiască forțele. Dăruirea aici­­ se numește responsabilitate, , se numește hărnicie și spirit­­ colectivist, se mai numește —­­ simplu și dens — patriotism. Sprijinită material și moral,­­ încurajată și stimulată­­ printr-un întreg sistem de pîrghii de către partid și stat, abordată dinamic, în acord cu­­ însăși dialectica producerii și­­ acumulării cunoștințelor, cali­­­­ficarea și corelatul ei superior, perfecționarea, devin literă de­­ lege. Nimic mai firesc din partea unei societăți dinamice și viguroase cum este societa­tea noastră socialistă decît grija majoră pentru folosirea rațională, pentru valorificarea superioară a potențialului uman de care dispune. Recen­tul proiect de Lege privind încadrarea și promovarea în­­ V. SAVINESCU (Continuare în pag. a 3-a).

Next