Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-06-25 / No. 1038

"MICA ‘ F 4 pag. — 30 bani­ eri CHEMAREA FORMU­LUI NAȚIONAL AL FRONTU­U­I INVITAȚII SOCIALISTE IMBOLD SPRE NOI ȘI PRESTIGIOASE REALIZĂRI METAMORFOZE CAREIENE Existența oricărei așezări urbane — și chiar rurale — se autodefinește astăzi, în primul rînd, prin forța eco­nomică de care dispune. Di­versificarea surselor economi­ce în funcție de posibilitățile locale, întregirea registrului economic cu noi și noi unități, se impune firesc ca o necesi­tate esențială a universului contemporan, ca o condiție a viabilității și ca o garanție a ascensiunii. Oraș cu precădere agrar, Careiul trăiește astăzi eferves­cența unei renașteri сi-și în­scrie sensurile pe drumul lăr­girii și dezvoltării sferei eco­nomice. Atmosfera pașnică de Oraș patriarhal, toropit la um­bra castanilor în verile fără sfîrșit, a rămas astăzi doar in amintirea localnicilor. Noua atmosferă careiană e defini­tă acum de ecourile pe care doar marile șantiere le emit, de forfota și animația instau­rate numai acolo unde se muncește. In curînd, peisajul urbanistic al Careiului va că­păta o tentă nouă, tenta deri­vată din apariția pe harta sa economică a cîtorva unități noi, de o esențială importanță pentru viața economică a ora­șului. ... La Filatura de bumbac munca e în toi. Camioane care descarcă materiale, munți de nisip și pietriș, oameni prinși într-o­­ laborioasă agitație, ecoul metalului bătut, iată ele­ însemnări de pe șantierul Filaturii de bumbac mentele din care poate fi construită cu aproximație atmosfera ce domnește aici, în perimetrul șantierului. . Pe tovarășul ing. Marian Benga, șeful șantierului, găsim în mijlocul acestei for­­l fote, supraveghind cu multă atenție felul în care se desfă­șoară munca. Firesc, prima noastră întrebare se referă la stadiul lucrărilor și dacă acest stadiu poate constitui o garan­ție pentru predarea obiectivu­lui la data fixată. — In principiu, sunt mulțu­mit de faza în care ne găsim — ne-a spus dînsul. Consider că actualul ritm de muncă es­te propice pentru respectarea termenului de predare a fila­turii. Fără să fac risipă de optimism, pot afirma că vom fi gata cu lucrările chiar îna­inte de data fixată, adică 30 decembrie. Vizităm împreună interiorul filaturii, hala aceea uriașă ca­­re-și mai așteaptă doar finisa­rea înainte de a fi dată „pe mina“ montatorilor de utilaje. In acest sens lucrările vor în­cepe chiar în decursul lunii­­ iunie, pentru ca la 30 iulie montajul să fie terminat, adi­că cu exact 30 de zile înaintea datei stabilite. Da, munca merge bine, aici, pe șantierul Filaturii de bum­bac din Cărei. O dovedește și entuziasmul cu care șeful me­canic Victor Peni­ne vorbește despre cele două betoniere primite, „de care era o strin­gentă nevoie“, o dovedește și afirmația sa, că „se muncește zi și noapte“, precum și mer­sul în ansamblu al lucrărilor pledează elocvent în acest sens. Și astfel, ca urmare a poli­ticii economice a partidului, prin priceperea și energia unor oameni, Careiul își va întregi la sfirșitul lui 71 pei­sajul economic cu o nouă uni­tate, în al cărui prestigiu cre­dem de pe acum. TUDOR DANEȘ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ------------­ >38­7) CU PLANUL SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT Fabrica de sticlă din Poiana Codrului Pumnd în funcțiune cu 6 luni mai devreme o seamă de capacități de producție, apăcind în procesele de fabricație nume­roase măsuri tehnico-organizatorice, harnicul colectiv de la Fabrica de sticlă „Victoria Muncii“ din Poiana Codrului a reușit să în­scrie pe agenda cu realizări un nou succes remarcabil: îndepli­nirea sarcinilor de plan pe primul semestru al anului cu 5 zile mai devreme. Făcînd antecalcule, cei de aici preconizează să realizeze peste plan, pînă la finele lunii, 700.000 lei la indicatorul pro­ducției globale și tot atîta la cel al producției marfă. De aseme­nea, se prevede creșterea indicatorului productivității muncii cu 3 la sută. In unități fizice, depășirile respective echivalează cu circa 50.000 bucăți articole de sticlărie. UZINA UNIC SATU MARE. Motoarele — „inimile“ locomotivelor Diesel de mină — sunt pre­gătite cu multă grijă și atenție. Foto: M. N­ALMEANU Atelierele de zonă C.F.R. Printre unitățile care au ra­portat îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele 6 luni înainte de termen se numără și Atelie­rele de zonă C.F.R. din Satu Ma­re. Harnicul colectiv de aici — care se află în avans față de plan cu 10 zile — preconizează să depășească indicatorul produc­ției globale cu 11,3 la sută și să reducă durata de imobilizare a vagoanelor în reparație cu 6 la sută — ceea ce echivalează cu o economie concretă de 156 zile. In unități fizice, eforturile colectivului se vor materializa în 178 vagoane R.C. echivalente exe­cutate peste plan. ÎNCHEIEREA vizitei DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN R. P. MONGOLĂ Plecarea din Ulan Bator Joi dimineața, delegația de partid și guvernamentală româ­nă, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, pre­al­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Re­publica Populară Mongolă la in­vitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular și a Consiliului de Miniștri ai Republicii Popula­re Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, de­legația română a fost condusă de tovarășii Jumjaaghiin Țedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, președinte­le Consiliului de Miniștri al Re­publicii Populare Mongole, Jam­­saranghiin Sambu, președintele Prezidiului Marelui Hural Popu­lar al R.P. Mongole, de alți con­ducători de partid și de stat mon­goli. Pe aeroport se aflau un ma­re număr de cetățeni din capi­tala R.P. Mongole. (Continuare în pag. a 4-a). Sosirea la București Joi după-amiază s-a în Capitală delegația de înapoiat partid și guvernamentală­­ a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român președintele Con­siliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam și Republica Populară Mongolă. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., vicepreșe­dinte al Consiliului de Stat, Du­mitru Popa, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al­­ P.C.R., prim-secretar al Comitetului mu­nicipal­ București al P.C.R., pri­marul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macoves­­cu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului a­­facerilor externe. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Ma­xim Berghianu, Florian Dănăla­­che, Emil Drăgănescu, Janos Fa­zekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Con­­stantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stă­­nescu, Mihai Marinescu, îm­preună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor cen­trale și organizațiilor obștești, generali, ziariști români și co­respondenți ai presei străine. Au fost de față V. I. Drozden­­ko, ambasadorul Uniunii Sovieti­ce, Van Ten­ Juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Chine­ze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Co­reene, Hoang Manh Tu, însăr­cinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghimn Bud, însărcinatul cu afaceri ad-inte­rim al R.P. Mongole în Republi­ca Socialistă România, șefii mi­siunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpu­lui diplomatic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost aș­teptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entu­ziastă pr­imire. 25 IUNIE — ZIUA GRĂNICERILOR Străjuitorii fruntariilor patriei Colonel TEODOR POPA Pentru ostașii din preajma bornelor, ziua de 25 iunie nu este o zi obișnuită. Este ziua în care gîndurile tuturor celor ce muncesc, ale întregului popor se îndreaptă spre ei cu dragoste și admirație. Ea constituie expresia indisolu­bilei legături statornicite de-a lungul anilor între armată și popor. Ori de clte ori patria s-a aflat la răscruce, străjuitorii hotarelor, fie că s-au chemat potecași sau cordonași, doro­banți sau­ grăniceri, au răs­puns „Prezent!“, făurind din înalte virtuți ostășești tradi­ții nemuritoare. In memorabi­lele zile ale insurecției armate și ale luptelor pentru elibera­rea întregului teritoriu al pa­triei, străvechile tradiții grăni­cerești au fost ridicate pe o treaptă nouă, infinit mai bo­gată în valențe. Cronica răz­boiului antihitlerist consem­nează locuri cu profunde re­zonanțe ca Mălini și Zimnicea, Moldova Veche și Deta, Șău­­lia și Nădașa. De altfel, pre­tutindeni unde au dat piept cu cotropitorii fasciști, ostașii de la hotare și-au făcut cu pri­sosință datoria de fii devotați ai patriei, ai poporului mun­citor. Educate de partid în spiri­tul vigilenței revoluționare, al atașamentului profund față de patrie, contingentele de ostași care și-au satisfăcut stagiul militar în unitățile sau sub­unitățile noastre și-au adus contribuția lor neprecupețită la apărarea cuceririlor revolu­ționare ale poporului. Sunt mulți cei care, înfruntind si­tuații complexe, manifestînd curaj și dăruire de sine, și-au înscris numele în cartea de onoare a trupelor de grăniceri. Sărbătoarea noastră are loc anul acesta în condițiile cînd întregul popor se află angajat ca un singur om în înfăptui­rea sarcinilor noului cincinal, la capătul căruia patria noas­tră se va situa pe o nouă treaptă a ascensiunii, pe treap­ta făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Ur­­m­înd exemplul însuflețitor al oamenilor muncii, ostașii din pragul țării, împreună cu toți militarii forțelor noastre ar­mate, dau viață în întreaga lor activitate sarcinilor trasate de Comandantul nostru Suprem, tovarășul Nicolae Ceaușescu, perfecționîndu-și necontenit pregătirea de luptă și politică. Și, în oricare subunitate te-ar purta pașii în aceste zi­le, vei constata același lucru: pe cîmpurile de instrucție, în poligoanele de tragere, în aplicații — eforturile milita­rilor se soldează cu rezultate bune și foarte bune. Numărul purtătorilor titlului „Militar de frunte“ — atestat incontes­tabil al vredniciei ostășești — este în continuă creștere. Peste tot este prezentă hotărîrea ne­strămutată a ostașilor de la hotare de a urca noi trepte ale măiestriei, însușindu-și trai­nice cunoștințe și deprinderi grănicerești. Conștiința comu­(Continuare în pag. a 3-a) COMUNICAT COMUN româno-mongol privind vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a Guvernului Republi­cii Populare Mongole, între 21 și 24 iunie 1971, o delegație de par­tid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­­liste România, a făcut o vizită o­­ficială de prietenie în Republica Populară Mongolă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii în Republica Populară Mongolă, delegația de partid și guvernamentală a Ro­mâniei a vizitat întreprinderi in­dustriale și instituții de cultură din orașul Ulan Bator, s-a întîlnit cu membrii unei unități din aimacul central, a luat agricole cu­noștință de viața oamenilor mun­cii din Republica Populară golă ,de­ realizările lor în con­con­strucția socialistă, bucurîndu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărășească. Delegația română a exprimat vii mulțumiri pentru os­pitalitatea cu care a fost încon­jurată, văzînd în aceasta o ma­nifestare a prieteniei frățești care leagă poporul român și poporul mongol. Intre delegațiile de partid guvernamentale ale Republicii So­ci­cialiste România și Republicii Populare Mongole au avut loc convorbiri ,în cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri pri­vind dezvoltarea relațiilor româ­­no-mongole și asupra unor pro­bleme de interes comun ale vie­ții internaționale și mișcării co­muniste și muncitorești.’ Convorbirile s-au desfășurat în­tr-o atmosferă tovărășească, în spirit de prietenie și sinceritate. La convorbiri au participat: — din partea română, tovarășii: Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mă­nescu ,membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vice­ președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Dumitru Popa, membru al Comite­tului Executiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, prim-secretar al Comitetu­lui municipal București al Partidu­­lui Comunist Român, primarul ge­neral al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, mem­bru al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Sandu Ioan, amba­sador extraordinar și ple­nipotențiar al Republicii So­cialiste România în Republica Populară Mongolă, precum și Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, prim­­adjunct al șefului secției inter­naționale a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Emilian Dobrescu și Constantin Mitea, membri supleanți ai Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, consilieri la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. — din partea mongolă, tova­rășii : Jumjaaghiin Țedenbal, prim-secretar al Comitetului Cen­(Continuare in pag. a 4-a) în ziarul de azi în piața de alimente din municipiu ABUNDENȚĂ DE PRODUSE, DAR ȘI UNELE CARENȚE ORGANIZATORICE NOTE (pagina a 2-a) Carnet de reporter GRĂNICERUL A FOST LA DATORIE PĂȘUNATUL RAȚIONAL SPORT (pagina a 3-a)

Next