Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)

1971-09-15 / No. 1108

I Miercuri 15 septembrie 1971 CRONICA SATmÄREANÄ 3 вмаам-»»««« IHIIIWIHIIIIIIM 11Н11ШИЮИМИМтитИШПИ«ИИтП1ШТт1111П'~^ i IU ...... I ТТГГ.....■ШИП...ПИГ ГТТЛ-^ППГ-11ШГ1ПТ11ТПГИП1111..... Ill ......--тп--ЛШТППтГТГ1Г1М|И11 II llllillMII II .....ЩЩЩ UMANISMUL- SUBSTANȚA VIE A POLITICII PARTIDULUI NOSTRU Conceptul de societate socialiș­ti multilateral dezvoltată, for­mulat pentru prima dată la cel de-al X-lea Congres al P.C.R., nu este doar o simplă contribuție teoretică a partidului nostru la îmbogățirea tezaurului filozofiei marxist-leniniste. Prin polivalența notelor sale, el este mult mult, o expresie concentrată mai a maturizării concepției umaniste care stă la baza profund între­gii politici desfășurate de către partid în vasta și complexa operă de continuă desăvîrșire a socie­tății noastre socialiste. In concepția partidului nostru conceptul de umanism are un precis conținut concret istoric: considerarea omului ca centrul valoric al preocupărilor sale, iar în ordinea finalității — ca scop suprem și unic al întregii sale ac­­tivități politice, teoretică și prac­tică. Este o idee insistent releva­tă în toate documentele partidu­lui nostru. „Țelul suprem al po­liticii noastre este omul, — arăta secretarul general al partidului nostru, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — crearea condițiilor ca muncitorul, țăranul, intelectua­lul să se poată bucura de toate binefacerile civilizației. Pentru om făurim baza materială, dezvoltăm forțele de producție, perfecționăm relațiile de producție, căutăm să așezăm raporturile sociale pe ba­za principiilor marxist-leniniste, să înlăturăm tot ceea ce alterează sau umbrește idealul echității so­ciale, al egalității în drepturi, fă­urim societatea socialistă în omul să fie figura centrală, care în care totul să fie închinat omului“. Intr-o formulare care scoate în evidență și coordonatele funda­mentale ale concepției umaniste a partidului, ideea reapare și în recentele propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor mun­cii, măsuri ele însele izvorîte din necesități de acest ordin: „Țelul suprem al politicii partidului nos­tru a fost și este creșterea bunăs­tării materiale și spirituale a maselor, asigurarea condițiilor pentru afirmarea plenară a per­sonalității, făurirea omului profund devotat socialismului nou, și comunismului“. Se desprind de aici, cu claritate, două aspecte distincte ale problemei: mai în­­tîi, umanismul politicii partidului nostru rezidă în grija de a se asi­gura tuturor membrilor societății noastre condiții materiale de via­ță cît mai bune și, în al doilea rînd — lucru la fel de important însă —, preocuparea pentru con­tinua desăvîrșire și îmbogățire spirituală a personalității umane. Ambele aspecte prezintă, în con­cepția partidului nostru, o deosebi­tă însemnătate deoarece, cum sublinia secretarul general, socie­tatea socialistă „nu reduce omul la rolul de forță de producție, ci vede în el beneficiarul tuturor valorilor științifice și culturale produse de-a lungul timpurilor, factorul suprem al societății care, pentru a-și îndeplini măreața mi­siune ce-i revine în transformarea lumii, are nevoie să-și lărgească continuu orizontul, să-și ridice ni­­velul de conștiință, să-și perfec­ționeze caracterul, personalitatea". Dar, dacă creșterea nivelului de trai, sub aspectul material, se realizează prin înfăptuirea con­secventă a politicii de dezvoltare a bazei tehnico-materiale, care constituie totodată și condiția de sine stătătoare a împlinirii spiri­tuale a omului societății noastre, realizarea efectivă și plenară a dimensiunilor spirituale a civili­zației noastre, așadar dezvoltarea morală și intelectuală a tuturor membrilor societății, a conștiinței lor presupune o sistematică și susținută activitate politică des­fășurată în acest sens. Cu alte cuvinte, partidul nostru, înțelegînd în spirit dialectic determinarea suprastructurii sociale de către condițiile vieții materiale, nu con­sideră suficientă preocuparea pen­tru asigurarea unor condiții de viață cît mai bune membrilor so­cietății noastre, nu consideră, altfel spus, că, prefacerile din sfera existenței sociale sunt și suficiente pentru a determina transformări corespunzătoare in orizontul spiritual al oamenilor. Aceasta este și rațiune­a profundă a recentelor măsuri pentru îmbu­nătățirea activității politico-ideo­logice, de educare marxist-leni­ 0 FM­IT­ nistă a membrilor de partid în primul rînd, a tuturor oamenilor muncii, în general. Pentru ca ma­sele să-și făurească în mod con­știent propria istorie, pentru a participa activ, deplin, la rezol­varea tuturor problemelor pe care le ridică complexul proces de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, inclusiv la activitatea de conducere a ei, este imperios necesar ca toți mem­brii orînduirii noastre să înțelea­gă tot mai profund că toate efor­turile pe care le solicită politica partidului au drept unic să răspundă cît mai adecvat scop in­tereselor și voinței întregului po­por, să satisfacă cît mai deplin ne­voile multiple, mereu crescînde ale omului orînduirii noastre. Se impune, de aceea, o corespun­zătoare activitate în vederea ri­dicării conștiinței individuale la nivelul acestor exigențe. Astfel, cum se subliniază în propunerile de măsuri ale secretarului general, o sarcină esențială a muncii po­litico-ideologice și educative des­fășurate de partidul nostru este „educarea tuturor celor ce mun­cesc in spiritul patriotismului so­cialist, al dragostei și devotamen­tului nețărmurit față de patrie, a hotărîrii de a nu precupeți ni­mic pentru apărarea cuceririlor noastre revoluționare, a indepen­denței și suveranității țării, pentru întărirea și înflorirea continuă a României socialiste". Dar, în ultimă determinare, con­­tinua înflorire a dimensiunii spi­rituale a oamenilor apare, în concepția partidului, ca fiind im­pusă de însăși faptul că omul este valoarea supremă a societății, sub această privire obiectivul fundamental fiind realizarea celor mai corespunzătoare condiții pen­tru îndeplinirea tuturor potentelor personalității fiecărui membru orînduirii noastre, asigurarea unui a cîmp cît mai larg drepturilor și libertăților sale. Apare clar că necesitatea con­struirii societății socialiste tilateral dezvoltate s-a impus, unul­în concepția teoretică și în acti­vitatea practică a partidului nos­tru, ca o consecință firească politicii de asigurare a condițiilor a obiective necesare dezvoltării multilaterale a personalității mem­brilor orînduirii socialiste, ideea directoare a umanismului fiind definitorie pentru politica partidu­lui. Așadar, nu multilateralitatea dezvoltării societății implică orga­nic multilateralitatea dezvoltării persoanei, ci necesitatea asigură­rii condițiilor materiale în vede­rea dezvoltării multilaterale personalității umane implică or­a­ganic multilateralitatea dezvoltării societății. Insistăm asupra acestei idei deoarece aici rezidă, relegerea exactă a dialecticii în în­a­­cestei dinamici, esențialul pentru pătrunderea, în ceea ce are spe­cific și fundamental, profundul umanism care străbate întreaga activitate teoretică și practică pe care o desfășoară partidul nos­tru. Este vorba aici de o preci­zare, in sfera conceptului de umanism ce se conturează în do­cumentele teoretice ale partidului nostru, a sensului acestui concept cu privire la scop, pe de o parte, și la mijloace, pe de altă parte. Astfel, deși sub raportul determi­nării, dezvoltarea multilatera­lă a societății socialiste are prioritate față de dezvoltarea co­respunzătoare a personalității umane, în ordinea finalității omul, dezvoltarea sa multilaterală, ră­­mîne scopul suprem, unicul scop, rațiunea de a se dezvolta plenar­a societății socialiste : „Pentru om făurim baza materială, dezvoltăm forțele de producție, perfecționăm relațiile de producție, căutăm să așezăm relațiile sociale pe baza principiilor marxist-leniniste, să înlăturăm tot ceea ce alterează sau umbrește idealul echității so­ciale, a egalității în drepturi, fă­urim societatea socialistă ... în care totul să fie închinat omului“, ca să cităm încă o dată cuvinte­le secretarului general al partidu­lui nostru. Și trebuie remarcat însă, cu privire la dialectica a­­cestor laturi unitare, că, referin­­du-ne la mijloacele realizării sco­pului — dezvoltarea multilaterală a personalității umane, nu vom identifica aici un raport de supra­­determinare univocă, nu numai dezvoltarea multilaterală a socie­tății noastre socialiste este diție a dezvoltării multilaterale con­personalității umane, ci și aceasta­­ din urmă este o condiție a accele­rării, amplificării dezvoltării celei dinții, a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. Este o influ­ență care, prin dinamica reciprocă a acestor condiționări, se răsfrîn­­ge în cele din urmă, de asemeni, asupra țelului suprem, dezvoltarea multilaterală a personalității uma­ne. O intercondiționare care de­rivă din dialectica raportului om­­cultură, privit în perspectiva filo­zofiei marxiste a culturii, creînd valori de cultură, omul se afirmă pe sine, valorile însele du­ i și servindu-i pentru afirm în­­crearea unor noi valori de cultură, ca­drul unei noi ridicări pe o nouă treaptă a afirmării sale. Impor­tant este însă, în acest context, relevarea diferenței fundamentale: la nivelul societății socialiste treg acest proces încetează să în­se mai desfășoare spontan și deci contradictoriu, devenind riguros controlat prin intermediul politicii științifice a partidului comunist, factor de coerență a conștiinței maselor largi, care „trebuie să acționeze conștient pentru­zolvarea tuturor problemelor re­ce se ridică în procesul făuririi socie­tății socialiste multilateral dez­voltate, să-și făurească în mod conștient viitorul”, cum sublinia secretarul general al partidului nostru, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, în Expunerea la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cul­tural educative. D. N. ZAHARIA FOTBAL: Campionatul RECOLTA URZICENI — TALNA ORAȘU NOU 8—0 Autorii golurilor: Gnandt (6), Toth și Brendic. Arbitru: Mihai Botoș (Satu Mare). Simetrie perfectă; în fiecare repriză s-au înscris alte patru go­luri. La un astfel de scor alte co­mentarii nu-și mai au rostul. Juniori. Recolta — Taina Meciul nu s-a desfășurat, oaspe­ții ajungînd cu întîrziere. VICTORIA LIVADA — UNIREA TÂȘNAD 0—5 Autorii golurilor: Micu (2), Bu­­teanu, Ștef și Johasz. Arbitru: Karol Kuki (Satu Mare). La Livada, oaspeții au fost­la ei acasă (în privința fotbalu­lui), controlînd jocul de la început. De altfel, la pauză bun­ii conduceau deja cu 2—0. Ce se intîmplă oare la Livada? Juniori: Victoria — Unirea 2—2 (2—2). SPARTAC SATU MARE - U.R.A. SATU MARE 2—0 Autorii golurilor: Gabri (min. 15), Bencze (min. 61). Arbitru: Iuliu Szabó (Cărei). Intr-un joc de slab nivel teh­nic, proaspăta promovată — U.R.A. — a pus destule probleme liderului. A reușit ocazii de gol, dar nu să le și valorifice. Juniori. Spartac — U.R.A. 2—1 (1—0). ENERGIA NEGRESTI-OAȘ FORESTIERA BICSAD 2—2 Arbitrul Ioan Mihăiescu (Satu Mare) a condus un meci aprig disputat — derbiul Oașului — în care jucătorii ambelor echipe au făcut adevărată risipă de ener­gie. Cei care au avut inițiativa au fost desigur gazdele (la pauză 1—0 pentru Energia) dar ele au întîmpinat o rezistență dîrză, biclădenii organizîndu-și bine apărarea și contraatacînd pericu­los. In final, un rezultat de egali­tate care reflectă fidel situația de pe teren. Juniori: Energia — Forestiera 3—1 (3—0). RAPID SATU MARE — RECOLTA DOROLȚ 0—2 (0—1) Autorii golurilor: Herczeg (min. 25), Vadasz (min. 73). Arbitru: Petru Condor (Satu Mare). Surpriză? Poate, oricum, Ra­pidul nu „merge“. In acest meci sătmărenii au atacat, dar n-au știut să destra­me apărarea ermetică a oaspe­ților. Pe de altă parte, pe contra­atac Recolta a fost­ periculoasă. Argument indubitabil — scorul. Juniori: Rapid — Recolta 5—0 (3-0). SPICUL ARDUD — STĂRUINȚĂ BERVENI 3—0 Inexplicabilă dubla neprezen­­tare a fotbaliștilor din Berveni (seniori și juniori) pentru jocuri­le de la Ardud. La Berveni, din cite știm, asociația sportivă be­neficiază de condiții mult mai bune decit multe altele. RECOLTA CAPLENI— STICLA POIANA CODRULUI 1—2 Autorii golurilor: Savu II (min. 6), Radu (min. 31) pentru învin­gători, Schuller (min. 79) pentru învinși. Arbitru: Alexandru Bauer (Sa­tu Mare). O nouă confirmare a formei bune în care se află jucătorii din Poiana Codrului, o dovadă în plus că la A.S. Sticla sportivi și-au reluat în activiștii serios rolurile. Juniori: Recolta — Sticla. Nedisputat din vina organizato­rilor. SPORT - SPORT ■ SPORT - SPORT - CLASAMENTE - Divizia C, seria a X-a Unirea Zalău — Constructorul Baia Mare 1—1 (1—1); Mine­rul Cavnic — C.I.L. Sighetu Marmației 3—0 (2—0); Topitorul Baia Mare — Recolta Salonta 3—1 (2—1); Minerul Baia Sprie — Biho­reana Marghita 2—0 (2—0). APA VIITOARE: Someșul — Recolta; Victoria — Minerul Cavnic; Topitorul — Constructorul; Bihoreana — Voința; Bradul — Gloria; C.I.L. Unirea; Măgura — Minerul Baia Sprie. Campionatul județean Categoria I ETAPA VIITOARE Recolta Căpleni — Rapid; Taina — Energia; Forestiera Stăruința; Spicul — Recolta Dorolț; Sticla — U.R.A.; Unirea Recolta Urziceni; Spartac — Victoria; Categoria a ll-a Știința Beltiug — Comerțul Satu Mare 1—3 (1—3); Someșul Cărășeu — Progresul Santău 4—1 (3—1); Olimpia Comănești — Ugocea Porumbești 3—1; Gloria Moftin — Avîntul Mădăraș 3—0; Speranța Halmeu — Recolta Sanislău 2—2 (1—1); Recolta Berea — Turul Micula 6—0 (3—0); Voința Lazuri — Minerul Tarna Mare 7—2 (5—0); Voința — Recolta Turulung; Turul — Știința; Minerul — So­meșul; Comerțul — Olimpia; Progresul — Gloria; Ugocea — Spe­ranța; Recolta Sanislău — Recolta Berea. Avîntul stă. ■2.Victoria 3 ■2.Minerul Baia Sprie 3 3.Unirea 3 2 1­0 8— 15 4.Minerul Cavnic 3­2 0 1­9— 44 5—6. Bradul a—b. topitorul 7 i’/M­ î „1 I . V л­i>.i.1 111 ■i.r­m­ 11îl 8. 9—10. 9—10. Voința Măgura C.I.L. 12.Recolta 3 4 4 3 0 0 9— 16 3 0 0 8— 06 01. 1 4­2 T— 1­2—10 4 1 13.Someșul 3 0 0 3 1— 90 14.Gloria 3 0 0 3 0— 90 ’ 1.Spartac4 3 1 0 7— 0T 2.Sticla4 3 0 114— 5в 3.Unirea4 3 0 110— 36 4.Recolta D.4 2 1 1 5— 15 5.Forestiera4 2 1 110— 95 76. Recolta U. TT T3 Д4A2 0 n0 2o17— 5 =;__ o4A 8. Recolta C. 4 112 5- 9—11. Stăruința 9—11. Rapid 9—11 Energia 4 1123—4 3 3 1113—4 3 31114—5 3 i7. opicul 13. Taina 14. Victoria 1­1 I 7 3— 6 3 4 0 2 2­1—12 2­4­0 0 4­2—20 0 1. Gloria 2. Recolta B. 3. Voința 4 4 0 0 10— 2­8 4 2­2­0 11— 2 6 **— O. V^JU ULUICI 4—. n. nm Prtn 6. Someșul 7.Recolta T. 8. Recolta S. 9. Speranta 1. Axrîn+nl X J. 12. 13. 14. 15. Ugocea Știința Progresul Turul Mineral 4 3 0 110— 56 4 3­0 1­8— 46 4 3­0 1­7— 36 4 2­1 1­6— 35 3­1­2­0­2— 14 3­1­1­1­5— 33 4­1­1­2­5— 63 4­1­0­3­6— 8­2 41124—7 3 00­0 o­2­1­0­0V­2 u— 6­1— 7­3 0­0­3­0— 9­4­0­0­4­3—18 In mimnile harnicelor muncitoare de la Țesătoria de in și cî­­nepă din Negrești-Oaș, valurile nesfîrșite de pînză cunosc o nouă metamorfoză, transformîndu-se în durabili saci textili. Calitate sporită, productivitate ridicată, preț de cost scăzut Uneori se intîmplă, ca la între­barea controlorului de calitate: „De ce nu ești atent, vezi că fa­brici rebut?" — să i se răspundă cam așa: „Nu se poate și bine și repede!" Tradus în limbajul eco­nomiei industriale aceasta înseam­nă că productivitatea (realizarea produsului intr-un anumit timp) și calitatea se exclud, însă mai profund acest Analizâ nd ajungem la concluzia că fenomen situația este tocmai inversă: o calitate su­perioară în execuție asigură o productivitate ridicată. Cind vorbim de productivitate, în general înțelegem executarea unei anumite cantități de produse în unitatea de timp. Dacă M este cantitatea de produse planificată, exprimată în unități naturale sau valorice, iar P cantitatea de mano­peră afectată pentru executarea acesteia, în acest caz productivi­tatea va fi: M— M : P relație înde­obște cunoscută. Dacă însă nu se realizează întreaga producție M de calitate, o parte M' nu va pu­tea intra in circuitul economic mai departe, deci producția reali­­zată va fi M —M’, iar productivi­tatea muncii evident mai mică. Există însă obligația volumului producției și în realizării acest caz se vor lua măsuri de execuție a remedierii defectelor, consu­­mîndu-se o cantitate suplimentară de manoperă productivitatea P’. Corespunzător, muncii va fi: p — M­r ■ de asemenea mai redusă. Astfel se poate demonstra că execuția calitativă necorespunză­toare a produselor reduce în mod inevitabil productivitatea muncii. Dar să ilustrăm acest adevăr și cu un exemplu: se poate socoti că fiecare mașină de gătit care pără­sește banda de montaj a Fabricii de mașini casnice 23 August are în medie trei defecțiuni ce se des­coperă la control. Natural, se iau măsuri imediate pentru înlăturarea lor. Dar diversitatea defectelor fiind mare, se poate calcula prin observații și calcule statistice că în medie se consumă cinci minu­te pentru execuția remedierilor. La o producție de 1.000 mașini de gătit pe zi (cifra este luată pentru ușurarea calculului dar are o aproximație suficientă), înseamnă 5.000 minute pierdute cu execuția unor operațiuni pentru care s-a mai plătit o dată manopera, iar tradus un număr de salariați acea­sta reprezintă 10 oameni în plus. Evident că lucrînd cu acest spor de forță de muncă pentru executa­rea aceleiași cantități de produse, productivitatea muncii va fi mult mai mică. Cu cît descoperirea defectelor se face într-o fază mai avansată a procesului tehnologic, cu atît mai multe sunt pierderile de ma­noperă pentru remedierea defec­țiunilor. Bunăoară, dacă se desco­peră defecțiuni la ciîtia de viteze a locomotivei de mină produsă la Uzina Unio, după efectuarea în­tregului proces tehnologic, la pro­bele de recepție trebuie să se exe­cute din nou o serie de opera­țiuni tehnologice — demontări și remontări de subansamble bune, rodaj, probe etc., fapt care, de ase­menea, duce la pierdere de timp prețios reducînd productivitatea muncii. De aceea este necesar să se insiste în mod special in exe­cuția unor produse complexe ca întregul proces tehnologic să fie înzestrat cu dispozitive și standuri de probă, ca fiecare dintre piesele executate să fie ve­rificate înainte de a fi montate, evitîndu-se astfel execuția unor lucrări suplimentare ce nu se pot justifica. Se cuvine aici și o altă obser­vație: nu toate defectele se pot remedia pe parcursul procesului tehnologic, sporind astfel volumul rebuturilor. Cele care se remedia­ză consumă evident o manoperă mult mai mare decît operațiunile inițiale, aceasta, pentru că se con­sumă timp și cu constatarea de­fectelor, localizarea lor la nivel de subansamble și piese și stabi­lirea procedeului de remediere. Sunt reglementări legale care san­cționează în fiecare întreprinde­re execuția neglijentă a unor operațiuni, putîndu-se recupera parțial sau integral pagubele pro­duse. Pierderile sunt însă pierderi și scopul nostru este nu de a localiza aceste pagube numai pe vinovați ci de a le evita. Să insistăm puțin asupra celor relatate prin prisma prețului de cost. Cheltuielile suplimentare efectuate prin plata manoperei de remediere grevează direct asupra prețului de cost. Dar mult mai greu atîrnă în balanță cheltuielile ocazionate de rebuturile nerecu­perabile înregistrate pe parcursul procesului tehnologic. Din păcate nivelul rebuturilor se menține și la ora actuală ridicat chiar în în­treprinderile cu o tehnologie mo­dernă bine pusă la punct. La Fa­brica de mașini casnice 23 Au­gust, de pildă, numai în semestrul I a.c. s-au rebutat 30.920 kg piese în valoare de 211.423 lei, iar la Uzina Unio acesta se ridică la 116.000 kg, în valoare de 585.000 lei. Dîndu-se o interpretare greșită acțiunii de urmărire a rebuturilor, uneori se caută să nu se eviden­țieze acestea în documente. Aceas­tă practică pe cît este de greșită pe atît de dăunătoare. Greșită, pentru că împiedică recuperarea eventualelor pagube și dăunătoa­re pentru că deformează obser­vațiile, neputîndu-se lua măsuri din timp pentru prevenirea neajunsu­rilor și pentru reglementarea co­respunzătoare a procesului tehno­­­logic. După cum se vede unor produse de calitate realizarea supe­rioară are implicații economice deosebit de importante. Dar tot de ordin economic sunt și acele in­fluențe care sunt necesare aduce­rii unor modificări cu privire la calitate. Astfel stadiul comportării în exploatare a aparatelor de uz casnic sau a mobilei, poate duce de multe ori la concluzia că sunt necesare unele îmbunătățiri a di­feritelor subansamble sau piese. Acestea pot afecta însă în­­ mod nefavorabil factorii economici, ca­re în ultima analiză ar avea re­percusiuni asupra nivelului pre­țului de cost. Deci, prin modifica­rea caracteristicilor funcționale se ajunge la modificarea calității co­merciale. De aceea, este foarte important să se analizeze cu pre­cădere acest aspect înainte de se trece la schimbări ale caracte­­­risticilor, pentru a nu influența într-o măsură negativă asupra ce­lorlalte caracteristici. Ing. EMERIC LERM, inspector principal la Inspectoratul Județean de Stat pentru controlul calității produselor POPICE Someșul a ratat calificarea în divizia . Zilele trecute a avut loc la Ploiești un baraj pentru promo­varea în divizia В la popice, în­trecere la care au participat și sportivi sătmăreni. A.S. Someșul s-a clasat doar pe locul III, ratînd astfel califi­carea în divizia B. Pe primul loc al clasamentu­lui s-au situat popicarii din Ga­lați (care au obținut astfel pro­­movarea), iar pe locul secund cei din Baia Mare. Tergiversarea aplicării inovațiilor (Urmare din pag. 1). — Vă rămîne totuși timp pen­tru studiul propunerilor de ino­vații? — Nu. Drept să vă spun, de trei luni n-am făcut nimic în această direcție. Cauzele amintite de interlocu­tor, dublate de lipsa de pre­ocupare a conducerii întreprin­derii au făcut ca un mare număr de inovații de care se leagă spo­rirea eficienței economice să ră­­mînă nefinalizate. Printr-o mai sporită exigență în respectarea legislației, prin aplicarea în pro­ducție a unor inovații și rezol­varea propunerii „Ambalaj recu­perabil pentru mobilă“ s-ar fi putut economisi peste 700 m.c. material lemnos și obține econo­mii post-calculate de circa 1,2 mi­lioane lei. Iată cum tergiversarea și încetineala în rezolvarea aplicarea inovațiilor privează în­și­­reprinderea de însemnate avan­taje economice. Intîrzierea cu care se aplică unele propuneri este determina­tă și de comoditatea de dau dovadă unii autori la care în­tocmirea dosarelor. Din lectura a două propuneri, mai precis celor notate cu nr. 8 și 9, autor a Francisc Kinczler, inginer șef al întreprinderii, desprindem cam atît: „Prin prezenta rog bine­voiți a analiza și aproba ca ino­vație ...“. Și urmează denumirea inovației. Atit. Textul celei de a doua este același, constînd în denumirea deosebirea propu­nerii. Am relatat numai cîteva din cauzele neajunsurilor existente la întreprinderea „Osana“ din Negrești-Oaș și I.I. „Crasna“ din Cărei, care au influențat nega­tiv rezolvarea inovațiilor sau au favorizat rezolvarea superficia­lă a unor propuneri. Aceasta se datorește și faptului că comite­tele sindicatelor de aici nu au controlat îndeajuns modul și competența cu care se analizea­ză propunerile. Activitatea vie, permanentă a inovatorilor se cere temeinic și multilateral sprijinită. Comitete­le de direcție, organele sindicale din unitățile vizate trebuie să do­vedească mai multă perseveren­ță în eliminarea neîntîrziată lipsurilor. Firește, în acest sens,­­ un rol important îl au serviciile tehnice, cercurile și colectivele de inovatori, chemate să găseas­că soluții adecvate în acordarea asistenței tehnice, pentru inova­tori, în întocmirea documenta­țiilor necesare, în urmărirea rea­lizării, în termenele stabilite, prototipurilor și a celorlalte f­­a­ze de rezolvare în termenul pre­văzut a tuturor propunerilor.

Next