Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)
1971-08-05 / No. 1073
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! —------------------------ З [UNK] [UNK] [UNK] Raportul Biroului Comitetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean cu privire la încheierea campaniei agricole de seceriș Oamenii muncii din comunele și satele județului, înfrățiți intr-un impresionant efort de muncă, desfășurată în condiții tehnice și organizatorice superioare, au încheiat cu succes deplin secerișul cerealelor păioase din producția acestui an. După cum este cunoscut, campania de seceriș reprezintă una dintre lucrările agricole cele mai importante, rezultatele ei constituind o expresie concretă, deosebit de grăitoare, a energiei și devotamentului cu care lucrătorii ogoarelor își aduc contribuția la progresul economic multilateral al patriei, la asigurarea pîinii poporului nostru muncitor. De aceea, încheierea secerișului într-un termen scurt și fără pierderi, în toate unitățile noastre agricole, precum și producțiile bune și foarte bune care au fost obținute, pun în lumină hărnicia, spiritul de dăruire și înaltă responsabilitate civică, patriotică, al celor ce muncesc pe ogoarele județului nostru. BIROUL COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DAU O ÎNALTA APRECIERE EFORTURILOR REMARCABILE CU CARE AU FOST TRADUSE ÎN VIAȚA INDICAȚIILE CONDUCERII SUPERIOARE DE PARTID, PRECUM ȘI MASURILE STABILITE DE ORGANELE JUDEȚENE DE PARTID ȘI DE STAT PENTRU ASIGURAREA ÎNCHEIERII CU SUCCES A CAMPANIEI SECERIȘULUI. Organele județene de partid și de stat folosesc acest prilej pentru a transmite cele mai calde felicitări țăranilor cooperatori, mecanizatorilor, lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, specialiștilor agricoli, activului organizațiilor de partid, deputaților, cadrelor din organizațiile de masă și obștești din comune, aparatului instituțiilor politice, economice și sociale, tuturor oamenilor muncii din județ, fără deosebire de naționalitate, care și-au adus contribuția la soluționarea optimă a sarcinilor acestei importante campanii agricole. Este cunoscut că, în această campanie, județul nostru a avut sarcina să stringă recolta de pe 57.986 hectare cultivate cu grîu și secară, 8.068 ha cu orz și orzoaica, 3.151 ha cu ovăz, 1.367 ha cu mazăre, precum și alte suprafețe cu borceag și alte culturi. In acest scop, unitățile agricole au avut la dispoziție un important parc de tractoare și mașini agricole. Trebuie remarcat că, în comparație cu anul trecut, baza de mecanizare a lucrărilor de recoltat păioase s-a îmbunătățit calitativ cu 26 combine Gloria și cu 55 mașini de balotaj de mare capacitate. Sunt de remarcat, de asemenea, rezultatele măsurilor de perfecționare a organizării și conducerii agriculturii, inițiate de conducerea partidului, de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU personal, care au dus, între altele, la o repartizare mai rațională a bazei de mecanizare, într-o legătură nemijlocită cu nevoile fermelor de producție în I.A.S. și cu cele ale cooperativelor agricole în perimetrul fiecărui consiliu intercooperatist. In această campanie de seceriș, mecanizatorii din I.A.S. și S.M.A. au asigurat recoltarea grînelor cu mijloace tehnice in proporție de 80 la sută, cu 20 la sută mai mult decît în anul trecut. O ilustrare a efortului mecanizatorilor o constituie și faptul că s-au creat condițiile terminării treieratului recoltei de pe suprafețele secerate, manual în mai puțin de 10 zile de la încheierea secerișului, față de aproape 30 de zile în anul trecut. Este de menționat, de asemenea, că pînă la încheierea secerișului s-au făcut arături de vară pe 24.886 ha și s-a realizat aproape în întregime planul de însămînțări în culturi duble. Cele mai bune rezultate au dobîndit stațiunile pentru mecanizarea agriculturii de la Cărei, Beltiug, Santău, Tiream, Sanislău, Ardud, Moftin. In lumina acestor fapte de muncă asiduă, neobosită, considerăm că este cu totul îndreptățit să adresăm mulțumiri mecanizatorilor, cadrelor de specialiști din acest sector, tuturor lucrătorilor care și-au adus contribuția la utilizarea cu randament sporit a parcului de tractoare, combine și alte mașini agricole destinate realizării cit mai grabnice și în condiții calitative superioare a tuturor lucrărilor cerute de agrotehnica cerealelor păioase de-a lungul întregului an agricol. BILANȚUL PE CARE ÎL ÎNTREPRINDEM LA ÎNCHEIEREA SECERIȘULUI OFERA SATISFACȚIA DEOSEBITA A OBȚINERII UNOR PRODUCȚII BUNE ȘI FOARTE BUNE, DEPĂȘIND ÎN MAJORITATEA COVÎRȘITOARE A UNITĂȚILOR NOASTRE ATÎT SARCINILE ÎNSCRISE ÎN PLAN, CÎT ȘI ANGAJAMENTELE ASUMATE ÎN ÎNTRECEREA ÎNTRE JUDEȚELE ȚARII. Biroul Comitetului județean de partid și executiv al Consiliului popular Comitetul județean consideră aceasta ca fiind cel mai remarcabil succes din actuala campanie agricolă. In sectorul de stat producția medie de grîu la hectar este cu peste 38 la sută mai mare decît cea planificată. Se evidențiază în mod deosebit fermele: nr. 14 a I.A.S. Odoreu (fermier ing. Șt. Tempfli) cu 4.418 kg la hectar, de la I.A.S. Tășnad fermele nr. 7 (fermier ing. Iuliana donyi) cu 4.380 kg la ha; ferma nr. Bo- 15 (fermier ing. Viorel Popa, cu 4.300 kg la ha; ferma nr. 2 (fermier ing. Marcu) cu 4.280 kg la ha; ferma nr. Mihai 13 (fermier ing. Emeric Breban) cu 3.961 kg la ha; ferma nr. 6 a I.A.S. Satu (fermier ing. Mircea Iacob) cu 3.950 Mare kg la ha. La produsul orz-orzoaică sectorul I.A.S. realizează o producție medie cu 800 kg la ha superioară celei planificate. Un mare număr de unități cooperatiste care au terminat și treierișul raportează, de asemenea producții medii foarte bune. Datele existente arată că rezultatele cele mai bune au fost înregistrate în C.A.P. Foeni (președinte, Francisc Orosz) care a obținut 4.272 kg grîu la hectar pe o suprafață de 400 ha cultivate; C.A.P. Cămin (președinte Gheorghe Fesz) cu 4.128 kg la ha pe 280 ha cultivate; C.A.P. Petrești (președinte ing. Ștefan Willanyi) cu 3.800 kg la ha; C.A.P. Berveni (președinte Alexandru Varga) cu 3.721 kg la ha; C.A.P. Tiream (președinte, Géza Doloczki) cu 3.630 kg la ha. Peste 3.000 kg grîu în medie la ha au recoltat și cooperativele agricole din Sanislău, Pir, Odoreu, Tășnadu Nou, Cărei, Căpleni, Urziceni Andud, Dindești, Doba, Oar, iar între 2.500—3.000 kg grîu la ha — cooperativele agricole din Eriu-Sîncrai, Rătești, Mădăraș Sînmiclăuș, Santău, Boghiș, Păulești, ,,Sătmăreana“, Vetiș și multe altele. Prin producțiile medii realizate în acest an s-au afirmat multe unități zonele Oaș și Codru, zone de deal, din cu terenuri sărăcăcioase, unde în anii trecuți se obțineau doar 500—600 kg grîu la ha. Astfel se remarcă acum C.A.P. Gherța Mare ,președinte, Ioan cu 1.865 kg grîu în medie la ha, Filimon C.A.P. Homorodu de Mijloc (președinte, Viorel Blaga) cu 1.600 kg la ha precum și cooperativele agricole din Homorodu de Jos, Călinești-Oaș Gherța Mică, Remetea-Oaș și altele. Sintetizînd cele de mai sus se poate spune că în acest an obțin producții medii la ha peste cifra de plan a județului — care a fost de 2.000 kg grîu la hal, un număr de 81 din totalul de 120 unități cooperatiste existente. In același timp, rezultatele evidențiază cu pregnanță calitatea obținute superioară care a caracterizat întreaga activitate pe ogoare, începînd cu lucrările de pregătire a solului și însămînțările de toamnă, și continuând cu celelalte etape de muncă pînă la înmagazinarea producției bune a acestui an. Un adevărat corolar al experienței acumulate de muncitorii ogoarelor noastre este modul în care au fost organizate și s-au desfășurat lucrările campaniei de seceriș în majoritatea covîrșitoare a unităților din județ. Subliniem cu deosebire faptul că coordonarea eforturilor de la nivelul întreprinderilor agricole de stat, al stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii și al consiliilor intercoperatiste — cu ajutorul nemijlocit al unor colective de activiști și specialiști ai Direcției generale a agriculturii — precum și prezența efectivă în teren a membrilor Biroului Comitetului județean de partid, au înlesnit în mod real mobilizarea efectivă a tuturor forțelor locale organizațiilor de partid, in primul rînd , pentru realizarea tuturor problemelor care se iveau la fața locului, în munca de zi cu zi, au asigurat îndrumarea permanentă a activității în desfășurarea ei, precum și operativitatea în organizarea măsurilor de întrajutorare. Este, totodată, un act de cinste și onoare ajutorul acordat în această perioadă de către muncitorii din industria județului, care au format echipe și au constituit ateliere mobile pentru intervenții eficiente la remedierea defecțiunilor ivite atît la parcul de mașini agricole ale S.M.A., cît și la cel al unităților cooperatiste. De asemenea în multe unități, muncitorii și alți lucrători din sectoarele neagricole au participat efectiv, cu brațele, la grăbirea strîngerii recoltei. Fără îndoială, meritul principal în asigurarea succesului campaniei de seceriș, ca, de altfel, în efectuarea lucrărilor la toate culturile păioase, revine țărănimii noastre cooperatiste. Este semnificativ în acest sens faptul că 88 la sută din suprafața cu grîu în județul nostru a fost cultivată pe terenurile cooperativelor agricole. BIROUL COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID ȘI COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ADRESEAZĂ MULȚUMIRI TUTUROR ȚĂRANILOR COOPERATORI DIN JUDEȚ ȘI LE UREAZĂ CU ACEST PRILEJ NOI SUCCESE REMARCABILE IN MUNCA, PENTRU CA, ALĂTURI DE HARNIC ELE MENTE MUNCITOREȘTI DIN DETAȘAINDUSTRIE ȘI DE CELELALTE CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII SA POATĂ ADUCE O TOT MAI MARE CONTRIBUȚIE LA ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA A SARCINILOR ECONOMICE ÎNCREDINȚATE JUDEȚULUI. Producțiile bune care au fost obținute, precum și eforturile pentru strîngerea grabnică, fără pierderi, a grînelor, permit județului nostru să-și aducă o însemnată contribuție la asigurarea fondului central de produse cerealiere necesar acoperirii diferitelor nevoi ale economiei, precum și consumului populației. Pe baza studierii situației producției din acest an considerăm că sectorul cooperativelor agricole va putea participa la alcătuirea fondului centralizat privind produsele grîu-secară cu o cantitate reprezentînd 62 la sută peste nivelul realizărilor medii din ultimii trei ani. Producția rezultată pe suprafețele unităților de stat, îndeplinirea integrală a obligațiilor contractuale de către cooperativele agricole, precum și livrarea suplimentară a unei părți din producția realizată de acestea peste plan vor putea ridica substanțial contribuția județului nostru la asigurarea fondului central. In multe unități cooperatiste care au asigurat predarea obligațiilor contractuale și au reținut fondurile statutare de cereale, s-a trecut la repartizarea avansurilor care se cuvin pentru munca cooperatorilor. In condițiile realizării producțiilor bune din acest an, majoritatea covîrșitoare a cooperativelor agricole au posibilitatea să facă retribuirea în natură a muncii cooperatorilor conform cantităților stabilite prin plan de adunările generale la începutul anului, ceea ce reprezintă o creștere simțitoare a valorii retribuției față de anul trecut, o elocventă expresie a capacității unităților agricole cooperatiste. Prezentînd acest bilanț de cifre, concluzii și aprecieri, organele județene de partid și de stat consideră toate aceste rezultate ca fiind un important succes în efortul stăruitor pentru înfăptuirea exemplară a obiectivelor care ne revin din planul de stat al primului an al noului cincinal. Sintetizînd elementele care dau substanță acestui important succes, Biroul Comitetului județean de partid a raportat despre toate acestea Comitetului Central al partidului, personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, asigurînd, totodată, conducerea superioară de partid și de stat, că comuniștii și ceilalți oameni ai muncii din agricultura județului sînt ferm hotărîți să folosească mai larg experiența acumulată în acest an, să persevereze neslăbit pentru îmbunătățirea continuă a muncii lor. Recomandăm organelor și organizațiilor noastre de partid să folosească aprecierile date muncii în campania secerișului și în întregul an și, pe această bază, să formuleze concluzii și măsuri proprii de îmbunătățire pe mai departe a activității politico-organizatorice și de producție, cu prilejul dezbaterii în adunările de partid a importantelor propuneri ale tovarășului Nicolae Ceaușescu privind ridicarea nivelului muncii ideologice educative, a conștiinței socialiste a maseșlor. Este necesar și pe deplin posibil ca, prin folosirea bogatei experiențe acumulate, organizațiile de partid să facă noi pași eficienți pe drumul întăririi rolului lor politic conducător pentru fructificarea mai largă a resurselor de progres din agricultura județului. In perioada care urmează, în fața comuniștilor și a tuturor lucrătorilor din agricultură stau noi sarcini mobilizatoare. Ele se referă atît la lucrările de sezon, cum sunt terminarea grabnică a treierișului, a arăturilor de vară, îndeplinirea integrală a obligațiilor asumate pe linia contribuției la alcătuirea fondului centralizat, pregătirea condițiilor optime de desfășurare a muncii în campania de toamnă, cît și la îndeplinirea celorlalte obiective ale dezvoltării agriculturii, între care se numără lucrările de hidroameliorații, dezvoltarea activităților cu caracter industrial, intensificarea diferitelor acțiuni intercooperatiste în domeniul investițiilor, al creșterii producției marfă animalieră etc. SUNTEM PE DEPLIN ÎNCREDINȚAȚI CA ȘI IN VIITOR HARNICII LUCRĂTORI DIN AGRICULTURA — ASEMENEA TUTUROR OAMENILOR MUNCII DIN JUDEȚ, FARA DEOSEBIRE DE NAȚIONALITATE — VOR DEPUNE TOATE EFORTURILE ȘI MAXIMUM DE EXIGENȚA PENTRU A CONTRIBUI CU TOT MAI BUNE REZULTATE LA ÎNDEPLINIREA MĂREȚULUI PROGRAM REVOLUȚIONAR DE DEZVOLTARE ECONOMICA ȘI SPIRITUALA A PATRIEI, PE COORDONATELE INDICATE DE EROICUL NOSTRU. PARTID, Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în stațiunile din zona Mangalia Nord In după-amiaza zilei de miercuri, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, a făcut o vizită de lucru în stațiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn-Venus-Jupiter-Neptun, corespunzător soluțiilor adoptat anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecții și urbaniștii cărora li s-a încredințat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcții, au studiat la fața locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcțional și economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Maxim Berghiariu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, precum și de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat, de specialiști care au colaborat la înfăptuirea mărețelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din stațiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcții. Această stațiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 11.200 de locuri. Ritmul construcțiilor în această stațiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosință hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeții fac mai întîi un popas la hotelul „Diana“, impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă și aluminiu, dat în folosință în actualul sezon. Un mare număr de turiști aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalți oaspeți, se oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului. In fața privirilor se deschide o vastă și feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn“; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelația Mangalia-Nord, se vede orașul Mangalia, întinerit și el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud și Eforiei Nord. Nu este necesară nici o explicație pentru a înțelege că turismul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare economiei naționale. An de an, a frumusețile patriei noastre, ca și cunoscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare număr de turiști de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia-Nord cu cele patru stațiuni ale sale din Nord, au devenit de mult puncte de atracție de rezonanță europeană. Preocuparea arhitecților, proiectanților, edililor și constructorilor pentru valorificarea rațională a tuturor frumuseților naturale ale litoralului, pentru integrarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarășul Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat. (Continuare in pag. a 4-a) Măsuri practice de sprijin eficient pentru însușirea științei organizării și conducerii producției și a muncii Anunțam cititorilor noștri, în urmă cu două luni, că sub auspiciile Cabinetului județean pentru organizarea științifică a producției și a muncii, în municipiu s-a deschis un curs pentru studiul muncii, cu participarea fără scoatere din producție a unor cadre medii, maiștri, tehnicieni, muncitori cu înaltă calificare, din întreprinderile industriale. Timpul care a trecut a însemnat perioada unui important efort al cursanților și lectorilor pentru ca, în final, această acțiune inedită să izbutească pe deplin, să fie încununată de o bună eficiență, cu multiple consecințe pozitive. O recentă convorbire cu tovarășul Aurel Farcău directorul Cabinetului județean O.S.P.M., ne-a prilejuit sintetizarea rezultatelor acestei acțiuni aflate în faza finalizării. — Așa cum este cunoscut, cursul de studiul muncii pe care l-am organizat reprezintă o formulă nouă de activitate a Cabinetului — ne-a relatat tovarășul Aurel Fărcău. Acțiunea este inspirată de importanta inițiativă a conducerii superioare de partid pentru asigurarea funcționării într-un sistem național complex a reciclării și perfecționării cadrelor din toate sectoarele de activitate, pentru a ridica nivelul cunoștințelor lor la cel al exigențelor etapei de dezvoltare economico-socială în care a pășit țara noastră. Categoria de cadre pentru care am constituit acest curs are, în producție, un rol deosebit, mai ales în organizarea nemijlocită a acesteia. Putem spune cu certitudine că experimentul a izbutit, că acum, după două luni, cei peste 150 de cursanți care trebuie să recunoaștem, nu cu eforturi neimportante — absolvesc cu bune rezultate, îndreptățind speranțele care s-au pus la început atît în ceea ce privește pregătirea proprie, cît și utilitatea pentru activitatea generală a întreprinderilor. Pe de altă parte, acest experiment ne-a ajutat și pe noi să diversificăm modalitățile de folosire eficientă a potențialului științific al cadrelor inginerești și economice, în calitatea lor de lectori și, totodată, de conducători de lucrări practice. — Vă referiți, desigur, la conlucrarea apropiată dintre lectori și cursanți în sprijinirea însușirii de cunoștințe teoretice noi și a formării deprinderilor pentru aplicarea lor în practică ... — Intr-adevăr, din punct de vedere organizatoric, acest curs a fost astfel conceput încît să se afecteze două săptămîni activității teoretice, didactice și lună și jumătate pentru practic că, pentru elaborarea de către cursanți a unor studii originale de organizare a locurilor de muncă în sfera proprie de activitate productivă. Evident, studiile au fost cerute pentru constitui baza acordării certifiaatelor de absolvire, precum și a calificativelor la examenul final. Dar, trebuie remarcat că, independent de utilitatea lor formală ca „disciplină“ înscrisă în programa de examen, aceste studii au stîrnit în mod real interesul cursanților, le-au dat o cauză concretă pentru efortul de însușire a părții teoretice, au asigurat substanța materială a efortului lor intelectual, dezvăluindu-le, totodată, unele elemente intime ale deprinderii de cercetare științifică aplicativă. Pentru că, intr-adevăr, unele lucrări au solicitat cercetarea unei vaste bibliografii pentru o cunoaștere cît mai profundă a fenomenului cercetat și soluționare a problemei practice , în conformitate cu sugestiile cele mai moderne ale literaturii de specialitate. Ce argumente concrete ar putea fi prezentate in susținerea acestor aprecieri de principiu ? ■ In primul rînd, sfera largă a problematicii practice pentru care s-au căutat și găsit soluții originale. S-au făcut investigații valoroase în domenii ca: organizarea rațională a amplasării utilajelor; raționalizarea operațiunilor de lucru la diverse utilaje; organizarea mai bună a transportului intern de materii prime și semifabricate; ample studii ale mișcărilor în operațiunilor complexe etc. cadrul Aș remarca în mod deosebit posibilitatea care s-a oferit cursanților, ca o consecință a studiului legat de cerințe practice nemijlocite, Convorbire organizată de I. VEZENDAN (Continuare in pag. a 3-a) La întreprinderea „Osana“ O nouă secție de producție Lărgirea sortimentelor de mobilă precum și necesitatea accelerării procesului de fabricație a acestor produse a determinat, la „Osana“ Negrești-Oaș, înființarea unei secții de tapițerie. In felul acesta s-a creat posibilitatea asimilarii unor noi tipuri de mobilă, de mai largă funcționalitate și cu caracteristici estetice superioare. Primele 25 de garnituri de mobilă combinată vopsită, produsă în întregime în unitate, au și fost livrate beneficiarilor interni. Cursuri de calificare și specializare Comitetul de direcție al Uzinei Unio și-a propus — în urma sugestiilor făcute cu prilejul adunării reprezentanților salariaților din uzină în anul 1970 — o mai intensă activitate pentru calificarea și specializarea muncitorilor. Avînd concursul larg al comitetului sindicatului, sub conducerea organizației de partid, în cursul primului semestru din acest an s-au organizat un număr de 9 cursuri de calificare și specializare care au fost absolvite de 87 lăcătuși, 25 macaragiști, 108 controlori tehnici de calitate și 64 de economiști cu studii medii. La prima stație , Cumpărătorii stăteau la rînd. Unii cumpărau crochete, alții cornuri sau ruladă, dar întrucit nu erau afișate etichetele cu prețuri. Oamenii nu-i trebau vînzătoarea cu costă, plăteau și plecau la treburile lor. La un moment dat, o voce din rînd rupe tradiția, lui „ci costă ?“ cu o altă întrebare. Esențială: „De ce nu I ați afișat etichetele ?“ Nu , credeți că astfel există posibilitatea de a frusta clientul I ÎNSEMNĂRI sau să-l faceți să creadă că va fi înșelat ? Vînzătoarea invocă pe „N-am avut timp“, dar numai cîteva secunde i-au trebuit ca să afișeze totuși etichetele, infirmindu-și propria scuză. Abia atunci lumea din rînd începe să-și iasă din „muțenie“: „Da, desigur, puteam fi înșelați...“ „Dar de ce — mă întreb —, de ce această dreaptă și elementară regulă de comerț n-ați impus-o dumneavoastră, stimați cumpărători ?“ S-ar putea răspunde: „Nici nu mi-am dat seama că lipsesc te“. Sau: „Ce-mi pasă etchemie, am eu treburile mele, important e să fiu servit cât mai repede, că asta face mai mult" decît păgubirea cu cîțiva bani". Asemenea mentalități. O. ROMAN (Continuare în pag. a 2-a)