Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)

1971-08-05 / No. 1073

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! —------------------------­ З [UNK] [UNK] [UNK] Raportul Biroului Comitetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean cu privire la încheierea campaniei agricole de seceriș Oamenii muncii din comunele și satele județului, înfrățiți intr-un impresionant efort de muncă, desfășurată în condiții tehnice și organizatorice superioare, au încheiat cu succes deplin secerișul cerea­lelor păioase din producția acestui an. După cum este cunoscut, campania de seceriș reprezintă una dintre lucrările agricole cele mai importante, rezultatele ei constituind o expresie concretă, deose­bit de grăitoare, a energiei și devotamen­tului cu care lucrătorii ogoarelor își aduc contribuția la progresul economic multi­lateral al patriei, la asigurarea pîinii po­porului nostru muncitor. De aceea, înche­ierea secerișului într-un termen scurt și fără pierderi, în toate unitățile noastre agricole, precum și producțiile bune și foarte bune care au fost obținute, pun în lumină hărnicia, spiritul de dăruire și înaltă responsabilitate civică, patriotică, al celor ce muncesc pe ogoarele județului nostru. BIROUL COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DAU O ÎNALTA APRECIERE EFORTU­RILOR REMARCABILE CU CARE AU FOST TRADUSE ÎN VIAȚA INDICAȚII­LE CONDUCERII SUPERIOARE DE PARTID, PRECUM ȘI MASURILE STA­BILITE DE ORGANELE JUDEȚENE DE PARTID ȘI DE STAT PENTRU ASIGU­RAREA ÎNCHEIERII CU SUCCES A CAMPANIEI SECERIȘULUI. Organele județene de partid și de stat folosesc acest prilej pentru a transmite cele mai calde felicitări țăranilor cooperatori, mecaniza­torilor, lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, specialiștilor agricoli, ac­tivului organizațiilor de partid, deputați­lor, cadrelor din organizațiile de masă și obștești din comune, aparatului instituțiilor politice, economice și sociale, tuturor oa­menilor muncii din județ, fără deosebire de naționalitate, care și-au adus contribu­ția la soluționarea optimă a sarcinilor acestei importante campanii agricole. Este cunoscut că, în această campanie, județul nostru a avut sarcina să stringă recolta de pe 57.986 hectare cultivate cu grîu și secară, 8.068 ha cu orz și orzoaica, 3.151 ha cu ovăz, 1.367 ha cu mazăre, pre­cum și alte suprafețe cu borceag și alte culturi. In acest scop, unitățile agricole au avut la dispoziție un important parc de trac­toare și mașini agricole. Trebuie remarcat că, în comparație cu anul trecut, baza de mecanizare a lucrărilor de recoltat păioa­se s-a îmbunătățit calitativ cu 26 combine Gloria și cu 55 mașini de balotaj de mare capacitate. Sunt de remarcat, de asemenea, rezultatele măsurilor de perfecționare a organizării și conducerii agriculturii, ini­țiate de conducerea partidului, de tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU personal, care au dus, între altele, la o repartizare mai rațională a bazei de mecanizare, într-o legătură nemijlocită cu nevoile fermelor de producție în I.A.S. și cu cele ale coo­perativelor agricole în perimetrul fiecărui consiliu intercooperatist. In această campanie de seceriș, mecani­zatorii din I.A.S. și S.M.A. au asigurat recoltarea grînelor cu mijloace tehnice in proporție de 80 la sută, cu 20 la sută mai mult decît în anul trecut. O ilustrare a efortului mecanizatorilor o constituie și faptul că s-au creat condițiile terminării treieratului recoltei de pe suprafețele se­cerate, manual în mai puțin de 10 zile de la încheierea secerișului, față de aproa­pe 30 de zile în anul trecut. Este de men­ționat, de asemenea, că pînă la încheierea secerișului s-au făcut arături de vară pe 24.886 ha și s-a realizat aproape în între­gime planul de însămînțări în culturi duble. Cele mai bune rezultate au dobîndit stațiunile pentru mecanizarea agriculturii de la Cărei, Beltiug, Santău, Tiream, Sa­­nislău, Ardud, Moftin. In lumina acestor fapte de muncă asi­duă, neobosită, considerăm că este cu totul îndreptățit să adresăm mulțumiri mecani­zatorilor, cadrelor de specialiști din acest sector, tuturor lucrătorilor care și-au adus contribuția la utilizarea cu randament sporit a parcului de tractoare, combine și alte mașini agricole destinate realizării cit mai grabnice și în condiții calitative su­perioare a tuturor lucrărilor cerute de agrotehnica cerealelor păioase de-a lungul întregului an agricol. BILANȚUL PE CARE ÎL ÎNTREPRIN­DEM LA ÎNCHEIEREA SECERIȘULUI OFERA SATISFACȚIA DEOSEBITA A OBȚINERII UNOR PRODUCȚII BUNE ȘI FOARTE BUNE, DEPĂȘIND ÎN MA­JORITATEA COVÎRȘITOARE A UNITĂȚI­LOR NOASTRE ATÎT SARCINILE ÎN­SCRISE ÎN PLAN, CÎT ȘI ANGAJA­MENTELE ASUMATE ÎN ÎNTRECEREA ÎNTRE JUDEȚELE ȚARII. Biroul Comi­tetului județean de partid și executiv al Consiliului popular Comitetul județean consideră aceasta ca fiind cel mai remar­cabil succes din actuala campanie agricolă. In sectorul de stat producția medie de grîu la hectar este cu peste 38 la sută mai mare decît cea planificată. Se eviden­țiază în mod deosebit fermele: nr. 14 a I.A.S. Odoreu (fermier ing. Șt. Tempfli) cu 4.418 kg la hectar, de la I.A.S. Tășnad fermele nr. 7 (fermier ing. Iuliana donyi) cu 4.380 kg la ha; ferma nr. Bo- 15 (fermier ing. Viorel Popa, cu 4.300 kg la ha; ferma nr. 2 (fermier ing. Marcu) cu 4.280 kg la ha; ferma nr. Mihai 13 (fermier ing. Emeric Breban) cu 3.961 kg la ha; ferma nr. 6 a I.A.S. Satu (fermier ing. Mircea Iacob) cu 3.950 Mare kg la ha. La produsul orz-orzoaică sectorul I.A.S. realizează o producție medie cu 800 kg la ha superioară celei planificate. Un mare număr de unități cooperatiste care au terminat și treierișul raportează, de asemenea producții medii foarte bu­ne. Datele existente arată că rezultatele cele mai bune au fost înregistrate în C.A.P. Foeni (președinte, Francisc Orosz) care a obținut 4.272 kg grîu la hectar pe o suprafață de 400 ha cultivate; C.A.P. Cămin (președinte Gheorghe Fesz) cu 4.128 kg la ha pe 280 ha cultivate; C.A.P. Pe­­trești (președinte ing. Ștefan Willanyi) cu 3.800 kg la ha; C.A.P. Berveni (președin­te Alexandru Varga) cu 3.721 kg la ha; C.A.P. Tiream (președinte, Géza Doloczki) cu 3.630 kg la ha. Peste 3.000 kg grîu în medie la ha au recoltat și cooperativele agricole din Sanislău, Pir, Odoreu, Tăș­­nadu Nou, Cărei, Căpleni, Urziceni An­du­d, Dindești, Doba, Oar, iar între 2.500—3.000 kg­ grîu la ha — cooperativele agricole din Eriu-Sîncrai, Rătești, Mădă­­raș Sînmiclăuș, Santău, Boghiș, Păulești, ,,Sătmăreana“, Vetiș și multe altele. Prin producțiile medii realizate în acest an s-au afirmat multe unități zonele Oaș și Codru, zone de deal, din cu terenuri sărăcăcioase, unde în anii tre­cuți se obțineau doar 500—600 kg grîu la ha. Astfel se remarcă acum C.A.P. Gherța Mare ,președinte, Ioan cu 1.865 kg grîu în medie la ha, Filimon­ C.A.P. Homorodu de Mijloc (președinte, Viorel Blaga) cu 1.600 kg la ha precum și coo­perativele agricole din Homorodu de Jos, Călinești-Oaș Gherța Mică, Remetea-Oaș și altele. Sintetizînd cele de mai sus se poate spune că în acest an obțin producții medii la ha peste cifra de plan a județului — care a fost de 2.000 kg grîu la ha­l, un număr de 81 din totalul de 120 unități cooperatiste existente. In același timp, rezultatele evidențiază cu pregnanță calitatea obținute supe­rioară care a caracterizat întreaga activi­tate pe ogoare, începînd cu lucrările de pregătire a solului și însămînțările de toamnă, și continuând cu celelalte etape de muncă pînă la înmagazinarea produc­ției bune a acestui an. Un adevărat corolar al experienței acu­mulate de muncitorii ogoarelor noastre este modul în care au fost organizate și s-au desfășurat lucrările campaniei de seceriș în majoritatea covîrșitoare a uni­tăților din județ. Subliniem cu deosebire faptul că coordonarea eforturilor de la nivelul întreprinderilor agricole de stat, al stațiunilor pentru mecanizarea agricul­turii și al consiliilor intercoperatiste — cu ajutorul nemijlocit al unor colective de activiști și specialiști ai Direcției gene­rale a agriculturii — precum și prezența efectivă în teren a membrilor Biroului Comitetului județean de partid, au înles­nit în mod real mobilizarea efectivă a tuturor forțelor locale organizațiilor de partid, in primul rînd , pentru realiza­rea tuturor problemelor care se iveau la fața locului, în munca de zi cu zi, au asi­gurat îndrumarea permanentă a activi­tății în desfășurarea ei, precum și opera­tivitatea în organizarea măsurilor de întrajutorare. Este, totodată, un act de cinste și onoare ajutorul acordat în această perioadă de către muncitorii din industria județului, care au format echipe și au constituit ateliere mobile pentru intervenții eficien­te la remedierea defecțiunilor ivite atît la parcul de mașini agricole ale S.M.A., cît și la cel al unităților cooperatiste. De asemenea în multe unități, muncitorii și alți lucrători din sectoarele neagricole au participat efectiv, cu brațele, la grăbirea strîngerii recoltei. Fără îndoială, meritul principal în asi­gurarea succesului campaniei de seceriș, ca, de altfel, în efectuarea lucrărilor la toate culturile păioase, revine țărănimii noastre cooperatiste. Este semnificativ în acest sens faptul că 88 la sută din supra­fața cu grîu în județul nostru a fost cul­tivată pe terenurile cooperativelor agri­cole. BIROUL COMITETULUI JUDE­ȚEAN DE PARTID ȘI COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ADRESEAZĂ MULȚUMIRI TUTUROR ȚĂRANILOR COOPERA­TORI DIN JUDEȚ ȘI LE UREAZĂ CU ACEST PRILEJ NOI SUCCESE REMAR­CABILE IN MUNCA, PENTRU CA, ALĂTURI DE HARNIC ELE MENTE MUNCITOREȘTI DIN DETAȘA­INDUS­TRIE ȘI DE CELELALTE CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII SA POATĂ ADUCE O TOT MAI MARE CONTRIBU­ȚIE LA ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA A SARCINILOR ECONOMICE ÎNCRE­DINȚATE JUDEȚULUI. Producțiile bune care au fost obținute, precum și eforturile pentru strîngerea grabnică, fără pierderi, a grînelor, permit județului nostru să-și aducă o însemnată contribuție la asigurarea fondului central de produse cerealiere necesar acoperirii diferitelor nevoi ale economiei, precum și consumului populației. Pe baza studierii situației producției din acest an considerăm că sectorul coo­perativelor agricole va putea participa la alcătuirea fondului centralizat privind produsele grîu-secară cu o cantitate re­­prezentînd 62 la sută peste nivelul reali­zărilor medii din ultimii trei ani. Produc­ția rezultată pe suprafețele unităților de stat, îndeplinirea integrală a obligațiilor contractuale de către cooperativele agri­cole, precum și livrarea suplimentară a unei părți din producția realizată de aces­tea peste plan vor putea ridica substanțial contribuția județului nostru la asigurarea fondului central. In multe unități cooperatiste care au asigurat predarea obligațiilor contractuale și au reținut fondurile statutare de cerea­le, s-a trecut la repartizarea avansurilor care se cuvin pentru munca cooperatori­lor. In condițiile realizării producțiilor bu­ne din acest an, majoritatea covîrșitoare a cooperativelor agricole au posibilitatea să facă retribuirea în natură a muncii coo­peratorilor conform cantităților stabilite prin plan de adunările generale la înce­putul anului, ceea ce reprezintă o creș­tere simțitoare a valorii retribuției față de anul trecut, o elocventă expresie a capa­cității unităților agricole­­ cooperatiste. Prezentînd acest bilanț de cifre, conclu­­zii și aprecieri, organele județene de par­tid și de stat consideră toate aceste rezul­tate ca fiind un important succes în efor­tul stăruitor pentru înfăptuirea exempla­ră a obiectivelor care ne revin din planul de stat al primului an al noului cincinal. Sintetizînd elementele care dau substan­ță acestui important succes, Biroul Comi­tetului județean de partid a raportat des­pre toate acestea Comitetului Central al partidului, personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, asigurînd, totodată, condu­cerea superioară de partid și de stat, că comuniștii și ceilalți oameni ai muncii din agricultura județului sînt ferm hotărîți să folosească mai larg experiența acumulată în acest an, să persevereze neslăbit pen­tru îmbunătățirea continuă a muncii lor. Recomandăm organelor și organiza­țiilor noastre de partid să folosească apre­cierile date muncii în campania seceri­șului și în întregul an și, pe această bază, să formuleze concluzii și măsuri proprii de îmbunătățire pe mai departe a acti­vității politico-organizatorice și de produc­ție, cu prilejul dezbaterii în adunările de partid a importantelor propuneri ale to­varășului Nicolae Ceaușescu privind ri­dicarea nivelului muncii ideologice educative, a conștiinței socialiste a mase­ș­­lor. Este necesar și pe deplin posibil ca, prin folosirea bogatei experiențe acumula­te, organizațiile de partid să facă noi pași eficienți pe drumul întăririi rolului lor po­litic conducător pentru fructificarea mai largă a resurselor de progres din agricul­tura județului. In perioada care urmează, în fața co­muniștilor și a tuturor lucrătorilor din agricultură stau noi sarcini mobilizatoare. Ele se referă atît la lucrările de sezon, cum sunt terminarea grabnică a treierișu­­lui, a arăturilor de vară, îndeplinirea in­tegrală a obligațiilor asumate pe linia contribuției la alcătuirea fondului centra­lizat, pregătirea condițiilor optime de des­fășurare a muncii în campania de toam­nă, cît și la îndeplinirea celorlalte obiec­tive ale dezvoltării agriculturii, între ca­re se numără lucrările de hidroameliora­ții, dezvoltarea activităților cu caracter in­dustrial, intensificarea diferitelor acțiuni intercooperatiste în domeniul investițiilor, al creșterii producției marfă animalie­ră etc. SUNTEM PE DEPLIN ÎNCREDINȚAȚI CA ȘI IN VIITOR HARNICII LUCRĂ­TORI DIN AGRICULTURA — ASEME­NEA TUTUROR OAMENILOR MUNCII DIN JUDEȚ, FARA DEOSEBIRE DE NA­ȚIONALITATE — VOR DEPUNE TOATE EFORTURILE ȘI MAXIMUM DE EXI­GENȚA PENTRU A CONTRIBUI CU TOT MAI BUNE REZULTATE LA ÎNDE­PLINIREA MĂREȚULUI PROGRAM RE­VOLUȚIONAR DE DEZVOLTARE ECO­NOMICA ȘI SPIRITUALA A PATRIEI, PE COORDONATELE INDICATE DE EROICUL NOSTRU. PARTID, Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în stațiunile din zona Mangalia­ Nord In după-amiaza zilei de miercuri, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, a făcut o vizită de lucru în stațiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn-Venu­s-Jupiter-Neptun, corespunzător soluțiilor adoptat anul tre­cut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecții și urbaniștii cărora li s-a în­credințat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construc­ții, au studiat la fața locului va­riantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcțional și economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul ge­neral al partidului a fost însoțit de tovarășii Maxim Berghiariu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Mi­ron Constantinescu, Vasile Pati­­lineț, Ion Stănescu, precum și de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanți ai organelor ju­dețene și municipale de partid și de stat, de specialiști care au colaborat la înfăptuirea mărețe­lor obiective turistice de pe lito­ralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din sta­țiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secreta­rului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de con­strucții. Această stațiune dispu­ne în prezent de hoteluri moder­ne, cu o capacitate de aproxima­tiv 11.200 de locuri. Ritmul con­strucțiilor în această stațiune a fost intensificat îndeosebi în ul­timul an, cînd, într-un timp re­cord, de aproximativ opt luni, au fost date în folosință hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeții fac mai întîi un popas la hotelul „Diana“, impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă și aluminiu, dat în folosință în actualul sezon. Un mare număr de turiști aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalți oaspeți, se oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al ho­­telului. In fața privirilor se deschide o vastă și feerică per­spectivă. Se vede nu numai „Sa­turn“; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelația Mangalia-Nord, se vede orașul Mangalia, întinerit și el, se pro­filează în depărtare conturul Eforiei Sud și Eforiei Nord. Nu este necesară nici o expli­cație pentru a înțelege că turis­mul a devenit în România, pe li­toralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare economiei naționale. An de an, a frumusețile patriei noastre, ca și cunoscuta ospitalitate a poporu­lui român, atrag un tot mai ma­re număr de turiști de peste ho­tare. Mangalia, Eforie, Ma­maia, Mangalia-Nord cu cele patru stațiuni ale sale din Nord, au devenit de mult puncte de atracție de rezonanță europeană. Preocuparea arhitec­ților, proiectanților, edililor și constructorilor pentru valorifi­carea rațională a tuturor fru­museților naturale ale litoralului, pentru integrarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii constituie o remarca­bilă realitate subliniată de tova­rășul Ceaușescu, de ceilalți con­ducători de partid și de stat. (Continuare in pag. a 4-a) Măsuri practice de sprijin eficient pentru însușirea științei organizării și conducerii producției și a muncii Anunțam cititorilor noștri, în urmă cu două luni, că sub auspiciile Cabinetului județean pentru organizarea științifică a producției și a muncii, în municipiu s-a deschis un curs pentru studiul muncii, cu participarea fără scoatere din producție a unor cadre medii, maiștri, teh­nicieni, muncitori cu înaltă calificare, din în­treprinderile industriale. Timpul care a trecut a însemnat perioada unui important efort al cursanților și lectorilor pentru ca, în final, această acțiune inedită să izbutească pe deplin, să fie încununată de o bună eficiență, cu multi­ple consecințe pozitive. O recentă convorbire cu tovarășul Aurel Farcău directorul Cabinetului județean O.S.P.M., ne-a prilejuit sintetizarea rezultatelor acestei acțiuni aflate în faza finalizării. — Așa cum este cunoscut, cursul de studiul muncii pe care l-am organizat reprezintă o for­mulă nouă de activitate a Cabi­netului — ne-a relatat tovarășul Aurel Fărcău. Acțiunea este ins­pirată de importanta inițiativă a conducerii superioare de par­tid pentru asigurarea funcționării într-un sistem național complex a reciclării și perfecționării ca­drelor din toate sectoarele de activitate, pentru a ridica nivelul cunoștințelor lor la cel al exi­gențelor etapei de dezvoltare economico-socială în care a pășit țara noastră. Categoria de cadre pentru care am constituit acest curs are, în producție, un rol deosebit, mai ales în organizarea nemijlocită a acesteia. Putem spune cu certitudine că experi­mentul a izbutit, că acum, după două luni, cei peste 150 de cursanți care­­ trebuie să re­cunoaștem, nu cu eforturi neim­portante — absolvesc cu bune rezultate, îndreptățind speranțele care s-au pus la început atît în ceea ce privește pregătirea pro­prie, cît și utilitatea pentru ac­tivitatea generală a întreprinde­rilor. Pe de altă parte, acest experiment ne-a ajutat și pe noi să diversificăm modalitățile de folosire eficientă a potențialului științific al cadrelor inginerești și economice, în calitatea lor de lectori și, totodată, de conducă­tori de lucrări practice. — Vă referiți, desigur, la conlucrarea apropiată dintre lectori și cursanți în sprijinirea însușirii de cu­noștințe teoretice noi și a formării deprinderilor pen­tru aplicarea lor în prac­tică ... — Intr-adevăr, din punct de vedere organizatoric, acest curs a fost astfel conceput încît să se afecteze două săptămîni acti­vității teoretice, didactice și lună și jumătate pentru practi­c că, pentru elaborarea de către cursanți a unor studii originale de organizare a locurilor de muncă în sfera proprie de acti­vitate productivă. Evident, stu­diile au fost cerute pentru constitui baza acordării certifi­a­­atelor de absolvire, precum și a calificativelor la examenul final. Dar, trebuie remarcat că, independent de utilitatea lor formală ca „disciplină“ înscrisă în programa de examen, aceste studii au stîrnit în mod real in­teresul cursanților, le-au dat o cauză concretă pentru efortul de însușire a părții teoretice, au asigurat substanța materială a efortului lor intelectual, dezvă­­luindu-le, totodată, unele elemen­te intime ale deprinderii de cer­cetare științifică aplicativă. Pen­tru că, intr-adevăr, unele lucrări au solicitat cercetarea unei vas­te bibliografii pentru o cunoaș­tere cît mai profundă a fenomenului cercetat și soluționare a problemei practice , în conformitate cu sugestiile cele mai moderne ale literaturii de specialitate. Ce argumente concrete ar putea fi prezentate in susținerea acestor apre­cieri de principiu ? ■ In primul rînd, sfera largă a problematicii practice pentru care s-au căutat și găsit soluții originale. S-au făcut investigații valoroase în domenii ca: orga­nizarea rațională a amplasării utilajelor; raționalizarea opera­țiunilor de lucru la diverse uti­laje; organizarea mai bună­­ a transportului intern de materii prime și semifabricate; ample studii ale mișcărilor în operațiunilor complexe etc. cadrul Aș remarca în mod deosebit posibi­litatea care s-a oferit cursanților, ca o consecință a studiului legat de cerințe practice nemijlocite, Convorbire organizată de I. VEZENDAN (Continuare in pag. a 3-a) La întreprinderea „Osana“ O nouă secție de producție Lărgirea sortimentelor de mobilă precum și necesita­tea accelerării procesului de fabricație a acestor produse a determinat, la „Osana“ Negrești-Oaș, înființarea unei secții de tapițerie. In felul acesta s-a creat posibilitatea a­­similarii unor noi tipuri de mobilă, de mai largă funcțio­nalitate și cu caracteristici estetice superioare. Primele 25 de garnituri de mobilă combinată vopsită, produsă în întregime în unitate, au și fost livrate benefi­ciarilor interni. Cursuri de calificare și specializare Comitetul de direcție al Uzinei Unio și-a propus — în urma su­gestiilor făcute cu prilejul adună­rii reprezentanților salariaților din uzină în anul 1970 — o mai intensă activitate pentru calificarea și specializarea muncitorilor. Avînd concursul larg al comitetului sin­­dicatului, sub conducerea orga­nizației de partid, în cursul pri­mului semestru din acest an s-au organizat un număr de 9 cursuri de calificare și specializare care au fost absolvite de 87 lăcătuși, 25 macaragiști, 108 controlori tehnici de calitate și 64 de econo­miști c­u studii medii. La prima stație , Cumpărătorii stăteau la­­ rînd. Unii cumpărau crochete,­ alții cornuri sau ruladă, dar întrucit nu erau afișate etiche­­­tele cu prețuri. Oamenii nu-i trebau vînzătoarea cu­ costă, plăteau și plecau la treburile­ lor. La un moment dat, o­­ voce din rînd rupe tradiția, lui „ci­ costă ?“ cu o altă în­­trebare. Esențială: „De ce nu I ați afișat etichetele ?“ Nu , credeți că astfel există posi­bilitatea de a frusta clientul I ÎNSEMNĂRI sau să-l faceți să creadă că va fi înșelat ? Vînzătoarea invocă pe „N-am avut timp“, dar numai cîteva secunde i-au trebuit ca să afișeze totuși etichetele, infirmindu-și pro­pria scuză. Abia atunci lumea din rînd începe să-și iasă din „muțenie“: „Da, desigur, pu­team fi înșelați...“ „Dar de ce — mă întreb —, de ce această dreaptă și elementară regulă de comerț n-ați im­­pus-o dumneavoastră, stimați cumpărători ?“ S-ar putea răspunde: „Nici nu mi-am­­ dat seama că lipsesc te“. Sau: „Ce-mi pasă et­che­mie,­­ am eu treburile mele, impor­­­­tant e să fiu servit cât mai repede, că asta face mai mult" decît păgubirea cu cîțiva­­ bani". Asemenea mentalități. O. ROMAN (Continuare în pag. a 2-a)

Next