Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)

1971-11-25 / No. 1169

2 „MIRACOLUL NUMIT LABIȘ“ ! Curând se împlinesc 16 ani de la dispariția talentatului poet Nicolae Labiș și 37 de ani de la nașterea sa. 37 de ani ar fi Mt Labiș dacă trăia. Nici mailt, nici puțin, dar mai ales nici mult. Născut într-un sat cu nume de arbore cu floarea frumos mirositoare, dintr-o familie modestă de învățători din ținuturile moldave, cu Fălticenii lui Sadoveanu preajmă, cu fluierul de os în și spada lui Ștefan la căpăta, ursitoarele aveau să-l ungă timpuriu cu smirnă la subsiori și cu floare de cireș sub limbă. Tinăr încă, descălecat în Bucureștii, care avea să-i fie fatal, își face o popularitate uimitoare. Călinescu ii pregătește terenul unui alt Eminescu, alții îl hiperboli- Notații гаи într-o apariție de meteor — atît cerul poeziei de necesar — pe noastre sucombat de inerție, din aceea vreme. „Spiritul adîncurilor", cum se numea, folosirea pluralului „noi“, în loc de ea, angajarea totală în istoria și viața țării aveau să-l autodefinească poetul-tribun, capul incontestabil al generației sale și, fără discuție — punctul de referință de unde poezia noastră a ciștigat în vioiciune, in prospețime, în plasticitate, în punerea punctului pe „i“. Pentru că, așa cum spunea cineva, Labiș ne-a deprins cu meșteșugul „cum să ne uităm în noi“. „Eu curg întreg în acest cîntec sfînt. Eu nu mai sînt, e-un cîntec tot ce sînt.“ Poezia lui Labiș este din cale afară de românească. Și prin spunere și prin simțire. Mai ales prin simțire — este o prismă a spiritualității noastre românești, a oglindirii noastre. Cită bucurie mai ascunde frunza trecerii sale, cită tristețe în cei care încearcă cit de cit а-l înțelegeI Băiat teribil. Genial adolescent, măcinat prematur de clonțul de rubin al unei păsări invizibile. Lasă-mă să-ți sărut ideile din pocalele cu vin și limba despicată de privighetoare!... — Căprioara aceea mult iubită și mult adorată, află că s-a preschimbat și-n locul lunii un cap de căprioară am văzut scăpătind peste Carpați pînă la Marea cea mare ... Tu, cel ce te-ai născut intr-o pasăre, ai viețuit și cintat și murit pentru ea, ca să te naști din cenușa înaripată mereu și mereu ... Nu știu dacă Labiș are înălțată vreo statuie. Dar dacă ar fi să-mi imaginez una, desigur pasăre ar fi aceea cu ghiarele răscolind măruntaiele pămîntului și cu virful aripilor netezind înălțimile cerești. DORIN SALAJAN La munte, iarna și-a intrat pe deplin în drepturi... Foto: GH. RADU CRONICA SATMAREANA Formațiile căreiene in febra pr pentru „SUIM SATMARIIlul“ O sală în impozanta clădire a Casei de cultură din Cărei, animată întotdeauna de tinerețea participanților la activități. Aici însă, frînturi de melodie se împletesc cu indicațiile șefului orchestrei, se reiau acorduri, se repetă intens partituri, totul pentru o cît mai bună stăpînire a instrumentului, pentru veridicitatea unei interpretări. Scurt antract cu directorul Casei de cultură : — Așadar, iată la lucru „Castelanii“! Am dori o retrospectivă. — înființată în 1963 din inițiativa unui sufletist, Petru Karácsonyi, orchestra păstrează astăzi din vechea componență doar pe Puiu Bărnuțiu și Francisc Balaj. Din 1965 se poate vorbi despre „Castelanii“ ca despre o formație care s-a impus, atingînd un nivel constant de prin 1967, cînd în rindul celor 11 membri cât simțită o sudură în salătehnica interpretării. Cam de pe atunci s-au inserat cărții de vizită a formației, răsunătoare succese. Amintim un loc II (1968) și două locuri III (1967, 1971), la fazele finale ale Festivalurilor rezervate amatorilor. Cunoaștem succesul anterior la Concursul interjudețean „Steaua Sătmarului". Ce preconizați în continuare? tot — Pentru actuala ediție vizăm cred locul I. Va fi mai greu, dar că ne vom prezenta bine. De altfel, sperăm să participăm cu două formații. Mai există in Cărei o formație denumită „Tinerețea“. Evoluează alături de formația „Castelanii“, , ba mai mult stadiu înseamnă o perioadă de și de pregătire pentru viitorii componenți ai primei formații. ‘Fac dovada altor reale calități Emeric Birtalan și frații Keseri. — O formație instrumentală are nevoie pentru a se impune și de atributul unor turnee. Cum ați rezolvat acest aspect? — Avem la activ multe turnee, îndeosebi prin județele limitrofe. Pe fiecare formațiile cărei ene au cules scenă, aplauze, bucurîndu-se de simpatia publicului. Interpreții care ne însoțesc, Dorina Marina, Stelian Czumbil, Viorel Păuleanu își fac o datorie de onoare în a contribui la succesele microansamblului nostru. Nu mai departe decît pe Litoral sau în turneul efectuat în Ungaria, unde formația noastră a avut antecedenți de prestigiu, am reușit să răspundem pozitiv încrederii investite. Preconizăm, ca o repetiție generală în vederea celei de-a III-a ediții a „Stelei Sătmarului“, un spectacol în colaborare cu satina mixtă Cărei, în fața Coopepublicului careian, care, de fiecare dată, s-a dovedit competent în aprecieri. Interviu realizat de К. C. POP Carnet cinematografic OMUL ORCHESTRĂ ■ Dați-mi un Louis de Funes — pare a fi spus regizorul Serge Korber — și vă fac Un film din nimic! Și, o dată obținut chiar nimic nu l-a mai actorul, putut împiedica pe regizor să treacă la fapte, nici puținătatea scenariului, nici subțirimea intrigii, nici sărăcia poantelor, nici „entropia" clișeelor — nimic. S-a născut astfel o peliculă dintre acelea pe care e cazul să o vezi cînd îți constați o irezistibilă pornire spre rîsu și nu-ți mai trebuie decit picătura care să-ți „facă plinul". Urmărit într-o atare predispoziție, se gustă aproape totul la „Omul orchestră": șirul nesfîrșit al gagurilor și fluierăturile „tranchilizante" ale organistului, febra dirijorului și transa coregrafului, puritanismul obsesiv al unchiului (fatal dejucat de trupei feminine) și complicitatea surprizele amoroase ale nepotului, prînzurile frugale și cîntăririle în familie, aventurile automobilistice și măsluirile telefonice — într-un cuvînt, întreaga „magie" a omului—instituție. Adăugați la acestea abundența costumelor, cadrelor, peisajelor — totul văzut și gîndit color, precipitat, și veți avea un adevărat maraton al divertismentului în care rîsul este enunțat, programat, smuls — obținut. Firește, protagonistul reține mereu atenția prin maniera sa personală de joc, talentul său comic (în care mimul strălucește), acaparează. Dar gratuitatea întregului demers, lipsa oricărei ținte a hazului astfel produs îți lasă o undă de tristețe. Se vede bine că divertismentul pur nu e un bun companion. Singura lui șansă ar fi să-și altoiască săgeți parodice. Dar asemenea intenții nu cred să se fi văzut în cazul de față. — Dați-mi un bunăs... — părea să fi zis Korber după ce-i angajase pe Noelle Adam, Puck Adams și operatorul Jean Radier... Și a obținut doi: Louis, celebrul, și Olivier, fiul — aspirant la celebritate. Ceea ce n-ar fi exclus să atingă cu condiția să se ofere cu ușurința de acum doar după ce a ajuns ... mare. VASILE SAVINESCU 0 formulă justificată: clasele speciale de matematică Cu patru ani în urmă s-au înființat în cadrul Liceului Mihai Eminescu din Satu Mare clase speciale de matematică. Eficiența acestora poate fi demonstrată prin întîia probă de joc a primei promoții de absolvenți, care în anul trecut au obținut rezultate deosebit de frumoase la examenul de admitere în învățământul superior. Astfel, din cei 22 absolvenți, 20 au pătruns pe porțile învățămîntului universitar. In prealabil, aceștia s-au remarcat, dobîndind succese la olimpiadele școlare, inclusiv în fazele finale. Clasele speciale de matematică se constituie din anul al doilea liceal, selecționîndu-se elevii care în anul I au obținut media minimum 9 la matematică și 8 la fizică. Recrutarea se face, în principiu, de la toate liceele din județ. Cît despre specificul activității în aceste clase menționăm eforturile în plus pe care le fac elevii de aici, parcurgînd pe lîngă materialul prevăzut de programa școlară la toate obiectele de învățămînt, identic cu al celorlalte clase reale, două ore de matematică în plus pe săptămînă. La aceasta se adaugă ședințele din două în două săptămîni ale cercului de matematică, în care elevii susțin lucrări de cercetare, temele pentru ședințe fiind alese de ei, ședințele dezvoltîndu-le spiritul de independență , profesorul stînd în planul al doilea. Profesorul de matematică își petrece timpul în compania elevilor mai mult de o treime din numărul total al orelor prevăzute în orarul săptămînii. O orientare nouă a activității acestor clase o constituie legarea învățămîntului de practica productivă. Astfel, a fost vizitat Institutul de calcul și Universitatea din Cluj. In același sens se va lua legătura și cu alte centre de calcul din cadrul întreprinderilor — ca spre exemplu de la Uzina Unio unde elevii vor rezolva probleme ridicate de producție. Discutînd cu elevii anului al IV-lea, am constatat pasiunea cu care lucrează, siguranța și încrederea în forțele proprii pe care le-o dă pregătirea perseverentă, exigența sporită a tuturor profesorilor. Această clasă din momentul constituirii ei și pînă acum nu a înscris în catalog nici o corigență — motiv de mîndrie pentru ea, pentru școală. OVIDIU SUCIU Solia studențească a folclorului iugoslav Marți seara a avut loc la Teatrul de Nord din Satu Mare, un spectacol folcloric dat de ansamblul Universității din Lubljana — Iugoslavia. Demonstrînd zelul lor în păstrarea tradițiilor folclorice, studenții au oferit un evantai al comorilor artei populare, o demonstrație a sincretismului folcloric. Dinamică, efecte sonore fascinante, vigoare, optimism și gingășie sunt doar cîteva din apelativele spectacolului oferit. Au reținut atenția îndeosebi dansurile cu caracter arhaic slovene și croate, cele sîrbești și din zonele de interferență. Varietatea de costume etalate a sporit farmecul spectacolului. Prin mesajul umanist al artei populare cultivate, studenții iugoslavi își aduc aportul lor la cultivarea stimei, admirației și respectului reciproc, a prieteniei între popoarele țărilor noastre. aiti într-o zi de 13... Cuplul Vasile Moroșan și Gheorghe Acs (Vetiș), strada Principală nr. 54 și respectiv 305) aveau o puternic conturată ... slăbiciune pentru cifra 4. De fapt nu atît pentru cifră, cît pentru scinduri. Cu mai multe prilejuri, cei doi au furat 4 scinduri (bile manele) cite de la Ferma Vetiș, altele de la Stația de pompare a C.A.P. etc. n Intr-o zi de 13 (culmea e că crînd era vineri...), Vasile, rula brigada legumicolă a C.A.P.-ului, a tras vreo 10 scinduri de brad, așezindu-le lîngă seră. Președintele cooperativei a sesizat manevra și a pus un paznic la pîndă. Inspirată măsură, căci in jurul orei 24 Moroșan apăru în beznă să-și ia „lucrușoarele“ acasă. Dar... Și iată cum într-o zi de 13, la miezul nopții, a o stea. Steaua celor doi a căzut care au crezut că, lucrînd cu bile, o să le mergă ca pe ... toate. Anti... incendiu Uneori (și poate nu numai uneori) lucrători ai I.L.L. execută diverse lucrări după metoda „Anti... incendiu“. De fapt, în imobilul cu nr. 10 din strada Petőfi avusese loc în aprilie a.c. un incendiu provocat de neîntreținerea coșului de fum. Sesizată, I.L.L. a trimis niște oameni care să pună la punct lucrurile. Aceștia însă le-au efectuat de așa manieră, încît de la terminarea lor (sau mai bine zis neterminarea lor) în casa cu pricina cînd plouă, apa se strecoară prin acoperiș, printre ziduri în locuințele celor de la primul etaj, de parcă ar fi comandat ... marea la domiciliu. Să se fi gîndit, oare, ileliștii că în felul acesta previn un nou incendiu ...? . -а _ Ш В [UNK] [UNK]ТЕЛ Televiziune Joi 25 noiembrie 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv., „Ce, cum, cît și cînd mîncăm?“. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acțiune. 20.10 „Eroul de la sfera 79“ — reportaj. 20.25 Avanpremieră. 20.30 Pagini de umor: Mari comici ai ecranului. 21.30 Interpretul săptămînii: Benone Sinulescu. 21.45 Cadran internațional. 22.30 Luminile rampei. Arii din opere ca Elisabeta Carțiș, Nicolae Florei de la Opera Română din București, Ion Budoiu, de la Opera Română din Cluj și Vasile Pop de la Teatrul muzical din Galați. 22.50 Telejurnalul de noapte. Teatru In sala teatrului, secția română a Teatrului de Nord două spectacole cu piesa susține „Cînd revolverele tac“ de Tudor Negoiță. Spectacolele sunt programate pentru orele 16 (valabil abonamentul J) și 19,30 (valabil abonamentul F). , Acorduri de liră românească In cadrul activităților instructiveducative în afară de clasă, organizate la Liceul maghiar de stat din Satu Mare, se înscrie și inedita și interesanta șezătoare literară care a avut loc sîmbătă seara la clubul liceului. La reușita ei au contribuit clasele a XII-a din școala gazdă și o clasă oaspete la Liceul Mihai Eminescu, cît și strădania și competența profesoarei Rodica Coroianu. Manifestarea literară a constat din condensate medalioane ale poeților Eminescu, Minulescu, Topliceanu, Scurte biografii prezentate, Goga, recitarea, interpretarea unor melodii de muzică ușoară avînd ca text versurile sus-numiților poeți, au creat o atmosferă feerică, în care aspectul instructiv-educativ s-a interferat cu cel distractiv. Seara a fost întregită de o întrunire tovărășească în care s-au legat prietenii, s-a formulat nunta ca astfel de manifestări desă devină tradiționale. Valorificarea cercetărilor și stadiilor (Urmare din pag 1): elemente nutritive, coeficienții de utilizare a elementelortilizante în diferite condiții ferde sol și la plante diferite etc. In această direcție aprecierii necesarului de îngrășăminte in anumite condiții pedoclimatice, de un real folos apare corelarea parametrilor ce determină diferențierea dozelor de îngrășăminte, cu rezultatele experiențelor riguroase din cîmpul experimental (cu doze diferite de îngrășăminte), din casa de vegetație și laborator. Această metodologie de cercetare unitară, în cîmp și laborator, va putea emite parametri necesari elaborării unei metodologii științifice de stabilire diferențiată a planurilor de fertilizare. Posibilități existente în laboratoarele de agrochimie și pedologie în direcția rezolvării metodologiei de întocmire a planurilor de fertilizare, în mod diferențiat, constituie o garanție că fondul mereu crescînd de peste 2 milioane tone substanță activă din principalele îngrășăminte chimice, pe care industria chimică îl pune anual la dispoziția agriculturii, va fi rațional folosit, cu efectele scontate. In cadrul aceleași probleme de agrochimie se va insista, în viitorul imediat, și asupra unor acțiuni concrete din partea laboratoarelor, de coordonare pe plan județean, a principalelor activități de chimizare a agriculturii și, în primul rînd, a aplicării îngrășămintelor și amendamentelor în conformitate cu cercetările și studiile întreprinse. Va spori deci, preocuparea laboratoarelor de valorificare a rezultatelor activității lor în producția agricolă. In acest sens, s-a remarcat inițiativa D.G.A.I.A.S.A. Satu Mare, care a încredințat laboratorului nostru acțiunea de amendare a solurilor acide interesate la această măsură pedoameliorativă, colaborare care s-a dovedit deja deosebit de eficientă. Din dezbaterile care s-au referit la prima tematică abordată în cadrul consfătuirii, s-a desprins faptul că laboratoarele de agrochimie și pedologie trebuie să asigure științific și tehnic unitățile agricole, pentru a folosi rațional, fundamental științific, îngrășămintele și amendamentele. In cea de-a doua parte a consfătuirii, s-a pus în dezbaterea participanților problema încadrării terenurilor arabile în 5 clase, după fertilitatea zilor. Aceste lucrări, alături solude cele de bonizare, vor putea servi (împreună cu alți parametri) la stabilirea culturilor, la întocmirea structurii planurilor de producție și la aprecierea eforturilor depuse de fiecare unitate agricolă în obținerea și depășirea unor nivele ale recoltelor, în concordanță cu clasa de favorabilitate determinată în principal de fertilitatea solurilor. Pentru unitățile agricole din județul Satu Mare, laboratorul nostru va întocmi această lucrare pînă la recoltarea primelor culturi, în anul 1972. Consfătuirea pe țară în probleme de agrochimie și pedologie găzduită de județul nostru, a marcat prin importanța problematicii abordate, a nivelului științific al discuțiilor și contribuțiilor aduse de fiecare participant, un pas deosebit în acțiunile de valorificare a cercetărilor și studiilor de specialitate în producția agricolă. Joi 25 noiembrie 1971 Cinema Joi 25 noiembrie SATU MARE: Victoria — Omul orchestră (coproducție franco-italiană, color, cinemascop); Popular — Pași spre lună (film românesc); CĂRȚI: 23 August : Mihai Viteazul (seriile I și I, film românesc, color, cinemascop); Popular — Așteptarea (film românesc, color]; NEGREȘTI-OAȘ: Los Tarantos (film spaniol, color); TĂȘNAD: In ghiarele invizibile ale dr. Mabuse (film din R.F.G.); HALMEU: Viata nu iartă ^(film românesc); SANISLAU: Pomul de crăciun, (film francez, color); BERVENI: Prețul puterii (film italian, color, cinemascop). RADIO Vineri 26 noiembrie 6.00 Muzică și actualități. Jurnal agrar. 6.30 Gimnastică. 7.00 6.20 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Memoria pămîntului nesc (reluare). 10.00 Buletin române știri. 10.05 Trandafir de la Moldova — muzică populară. 10.30 Selecțiuni din operete. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Pe teme juridice. 11.30 Pe-ale țării largi ogoare _ cîntece. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Discul în foileton. 12.15 Recital de operă Fiorenzza Cossotto. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii: Henry Purcell. 14.35 La microfon: Grigore Prican, Maria Haiduc și Florea Țupa. Buletin de știri. 15.05 Revista 15.00 economică. 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Muzică de promenadă. 16.30 Melodii de Richard Stein și Petre Mihăiescu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 înregistrări din spectacolul formației artistice „Ciocîrlia" din București. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Cîntă Ioana Cristea, 20.55 Știința la zi,« 21.00’ Revista șlagărelor.21.30 Ionel Perlea la pupitrul Orchestrei simfonice din Bamberg. 21.45 Din repertoriul cîntărețului Petre Alexandru, 22.00 Radiojurnal, Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. Casa agronomului LIVADA ANGAJEAZĂ IMEDIAT: - CONDUCĂTOR AUTO pentru autobuz și microbuz cu domiciliul stabil în Satu Mare; - TEHNICIAN HORTICOL cu vechime și stagiul militar satisfăcut. Informații suplimentare se pot obține la secretariatul unității, telefon 26 Livada, sau la serv. cadre al Direcției generale agricole județene, Satu Mare, telefon 1.38.16 și 1.39.64. Combinatul de Exploatare și Industrializare a Lemnului (C.E.I.L) Satu Mare oferă spre vînzare întreprinderilor de stat și cooperatiste, pe bază de comandă, din stoc disponibil, următoarele materiale: P.V.C. expandat, culoarea neagră; Geam tras 2, 3, 4 mm; Clei de oase in tablă; Pîslă gri de 5 și 10 mm; Sirmă AF 25, 35 și 50; Conductor NGA de 6,10 și 25 mm; Cablu ACVABY; Prize gatere; Contactor fix Ditu de 100 A; Contactor mobil Ditu de 100 A. Cantitatea și lista completă a materialelor se poate consulta la serviciul aprovizionării al întreprinderii, str. Ion Ghica nr. 38, tel. 1.21.72. Mica publicitate CAUT locuință nemobilată sau mobilată cu intrare separată pentru o familie mică, în centrul orașului. Oferte la telefon 1.21.81 Satu Mare.