Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)

1971-10-24 / No. 1142

Duminică 24 octombrie 1971 Banda nr. 1 montaj de la Fabrica „23 August“ din Satu Mare. Zilnic, aici se asamblează aproape 400 aragazuri. O sarcină de mare răspundere (Urmare din pag. 1) finele trim. III, cu 127 capete la bovine, cu 1.924 capete la porci­ne și 21.943 la păsări. Singura specie la care planul de efective nu este realizat la sfârșitul trim. III sunt ovinele, dar care se vor realiza până la sfîrșitul anului prin fătările de toamnă. Am prezentat câteva date sta­tistice pentru a putea aprecia in mod just perspectivele de realiza­re a efectivelor de animale la fi­nele anului curent, precum și pentru a atenționa unele unități agricole deficitare la acești indi­catori de plan, pentru a lua toa­te măsurile necesare ca in cele două luni care au mai rămas pînă la finele anului să se realizeze integral acești indicatori. Așa după cum este cunoscut, principala sursă de realizare a e­­fectivelor este reproducția pro­prie, căreia și in continuare tre­buie să i se acorde importanța cuvenită. Paralel cu aceasta exis­tă Insă posibilități de a se com­pleta efectivele și prin cumpărare. Unitățile care nu au folosit pină în prezent aceste posibilități tre­buie să acționeze in perioada ur­mătoare cu toată răspunderea pen­tru completarea efectivelor de animale. Paralel cu asigurarea integrală a efectivelor planificate, acțiunea de îmbunătățire calitativă, in special a efectivelor matcă, trebu­ie să constituie o preocupare de bază a lucrătorilor din zootehnie. Așa cum a arătat tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul ge­neral al partidului nostru, la consfătuirea de lucru cu cadrele de bază din agricultura județului Ialomița, nu trebuie să se aș­tepte ca problemele să se rezolve de la sine, ci fiecare județ, fie­care întreprindere agricolă de stat și cooperatistă să-și întoc­mească programul său concret de activitate, să se îngrijească și să asigure înnoirea într-o perioa­dă a întregului efectiv de animale, desigur, fără a renunța la ceea ce avem, ci pornind de la efec­tivele de care dispunem, astfel încît în cincinalul actual să ob­ținem o cotitură în înnoirea efec­tivelor de animale. Urmînd îndemnul secretarului general al partidului, concentra­rea tuturor eforturilor lucrători­lor din zootehnie trebuie să se îndrepte spre realizarea integrală a efectivelor, spre îmbunătățirea tehnologiilor de exploatare a ani­malelor, îmbunătățirea acțiunilor de selecție, paralel cu asigurarea unor cantități sporite de furaje, care vor determina o sporire producțiilor animaliere și implicit a o mai bună aprovizionare a popu­lației. Săptămîna economiei (Urmare din pag. I) vinte pentru un concurs de dez­legări dotat cu 10 premii a 100 lei fiecare. Tragerea la sorți va a­­vea loc la una din școlile din mu­nicipiu. Concursuri .Cine știe, cîștigă" pe teme de cultură gene­rală — firește și acestea prevă­zute cu premii, se organizează în număr sporit. — Pînă acum v-ați referit, ca să zic așa, la acțiunile între­prinse în mediul urban ... — Prin agențiile C.E.C. din me­diul rural vom organiza întîlniri cu depunătorii, în cadrul cărora se vor aduce în discuție avanta­jele economisirii, ale depunători­lor C.E.C., care beneficiază de diversele instrumente de economi­sire. In toate oarașele și reședin­țele de comună, în 25 octombrie (ziua declanșării „Săptămînii e­­conomiei") se organizează deschi­derea festivă a „Săptămînii eco­nomiei", acțiune la care am soli­citat și primit ajutorul directori­lor de cămine culturale. Patru filiale C.E.C., din cele pa­tru orașe ale județului, sînt pre­văzute cu ștampile avînd urmă­torul text: „Emis cu prilejul Zilei Mondiale a Economiei — 31 oc­tombrie" și se va urmări aplica­rea ei pe toate libretele emise în data de 30 decembrie. Amintind că „Săptămîna eco­nomiei" se desfășoară între 25 și 31 octombrie, invit pe cititorii ziarului „Cronica sătmăreană" să sporească, cît mai mult, numărul depunătorilor la C.E.C. CRONICA SATM­­AREANA' iIM­agazin iu Un Pompei al secolului XX Terra, în îndelungata sa istorie, din cele mai îndepărtate timpuri și pînă în zilele noastre, a cu­noscut o serie de catastrofe natu­rale, multe dintre ele avînd ur­mări înfiorătoare. Despre catastrofa petrecută cu două milenii în urmă cînd anticul Pompei, în numai cîteva ceasuri, avea să dispară în întregime cu tot ceea ce pulsa în el, cu o civi­lizație a vremii dintre cele mai înfloritoare, s-au scris tomuri în­tregi care conțin, inclusiv, măr­turii ale contemporanilor tragicului eveniment. De aceea, în rîndurile de față, vom încerca să amintim despre un alt Pompei, un Pompei al secolului XX, și anume orașul Saint-Pierre, fostă capitală a insu­lei Martinica. Cum s-au petrecut lucrurile vom vedea în cele ce urmează. Mica insulă Martinica, cu o su­prafață de 1.090 km. p. și o populație de circa 300.000 avînd de locuitori se află în arhipelagul Antilelor Mici. Această bucată de pămînt, lungă de 60 km, a fost supusă de-a lungul vremurilor multor încercări, o serie de cicloa­ne, de cutremure, inclusiv cele provocate de mișcările seismice ce au loc cu regularitate cotidia­nă în străfundurile Mării Caraibi­lor, distrugând numeroase bunuri materiale, făcînd să dispară tot pe­ atîtea vieți omenești. Dar, cea mai groaznică catastrofă care s-a abătut asupra insulei, conside­rată pînă la vremea respectivă a doua după cataclismul Pompeiu­­lui, s-a produs la­­ începutul seco­lului nostru, cu aproape 70 de ani în urmă. ... Primăvara anului 1902, luna mai, ziua 8. Viața în insulă de­ Din istoria mari­lor catastrofe naturale curgea normal, locuitorii văzîn­­du-și liniștiți de treburile lor. Pînă atunci, vulcanul Montagne- Pelée, aflat în partea de nord a insulei, nu-și trădase niciodată intențiile. Deodată însă, în aceea zi de mai, se auzi un zgomot in­fernal, după care izbucni un te­ribil curent de gaze și o cupolă de stăvilire formată din lavă vîscoasă. Deasupra solului se ri­dică un nor incandescent, gros de peste 400 de m. Montagne-Pelée, acel vulcan destul de liniștit pînă la acea dată, care prin lentele ... fierberi nu păruse periculos, ame­nințător, se dezlănțui cu o forță nebănuit de ucigătoare printr-un crater ce pînă atunci forma un lac cu ape suficient de line. Se produsese erupția, teribila catas­trofă. Priveliștea era înfiorătoare. Norul fierbinte și întunecos, în a cărui compoziție se aflau cantități imense de vapori supraîncălziți și gaze, pietre de diverse siuni, se ridică în înălțimi, dim în­apoi deasupra insulei, după pluti care începu să depună lava incandescentă, substanțele vulcanică ucigă­toare, distrugînd o serie de așe­zări, pustiind mari părți ale solu­lui. Și astăzi încă mai dăinuie crusta formată pe insulă de lava necruțătoarei erupții. Dar, orașul asupra căruia s-a abătut catastrofa în modul cel neîndurător a fost SAINT PIERRE, ре­ atunci capitală a insulei Marti­nica. Așezat chiar la poalele vul­canului, acesta a fost distrus în numai cîteva minute, timp în care au pierit, acoperiți de cenușa fier­binte, 30.000 de oameni. Douăzeci de ani de muncă au trebuit pen­tru ca orașul pustiit să fie refă­cut. Teama însă de a nu se repe­ta catastrofa a determinat autori­tățile să­­ mute capitala insulei un­deva, mai departe de Montagne- Pelée, la Fort de France. Aceasta este tragica istorie a unui oraș care, la început de secol XX, a devenit cel de-al doilea Pompei. GH. B. RASCHIP TOAMNĂ ORIZONTAL: 1. Struguri, mere, castane etc. din amfora îmbelșugată a toamnei. — Deși a stat îmbrăcat toată vara, toamna se dezbarcă 2. La 15 ale lunii octombrie, noiembrie, decembrie — După mai multe căni de tulburet... (pl.)j Se văd în oglindă! — Se îmbracă în veștminte de toam­nă ruginire, vîntul se-ntețește, diminețile sînt reci, dar ne oferă belșugul zilelor călduroase... — Noroi. 4. Pot fi și de lună. — Din anotimp. 5. Fată din Irina! — începutul toamnei! — Plumbu­rii (fem.). 6. Vasile Alecsandri pentru „Toamna țesătoare", George Grigoriu pentru „Cea mai fru­moasă toamnă" — Imaș după o pădure arsă. 7. Observație în muncă! (pl.) — Miez de castană. 8. Nume rusesc — Toamna, a cules, că a muncit toată vara. — In garderoba turcului. 9. Pronume posesiv. — Mangan — Se recoltează toamna. 10. Ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă. — Bru­mar. 11. Lat în spate. — Douăzeci de toamne. — Juma­ de must. — In fond. 12. In diminețile ră­coroase de toamnă se ridică ceața deasupra lui. — Buchet parfumat, dulce și aromat. VERTICAL: 1. Trandafiri, crizanteme, hortensii, din paleta multicoloră a toamnei. dalii. — începe toamna, hibernează iarna și se încheie primăvara. 2. „Oxid“... de toamnă ce cuprinde frun­zele care cad. — Cîntă în „Hora de la cramă". 3. Numeral. — Stricăciuni cauzate de ploi și vîn­­turi. 4. In cele de lut mustul are un gust bun. — „Harnică și harnică" (pop.). 5. Iese mai și toamna la arat. — I s-au adunat multe toamne la tîmple și în păr (fig.). 6. Numele pictorilor în a căror opere întîlnim compoziții cu oșeni. — Consul roman. 7. A bate vîntul puternic. — Vine după fiecare toamnă. 8. Boltă plumburie de toam­nă. — Vreme ploioasă și rece. — Mugur, mugu­rel! 9. Schelete — Răsturnă brazdele și la arătu­rile de toamnă 10. Două picături de ploaie! — Personaj legendar. — Descendent. 11. Cartofi, varză la butoi, murături, compoturi, provizii pen­tru iarnă. — Aduce ploaia! 12. E pustiu și de­zolant, toate roadele lui au fost cărate în ham­bare și depozite. — Fructe de toam­nă. DICȚIONAR: TIT. IRU I. ALEXE 10 // (Urmare din pag. 1) minus ce-l întemeiase ilegal. Intre timp, Gh. D. mai face unele matrapazlâcuri, iar a­­menzile cuvenite le trimite ... pe adresa soției legitime. In plus nu-și vizitează copilul cu lunile ... O căutăm pe Irina ... actual­mente vînzătoare la un bufet. — Nu înțeleg ce aveți cu mine. Lucrurile ■ acestea s-au întîmplat acum trei ani. — Și credeți că s-au în­cheiat acum trei ani? Nu sunt posibile consecințe și peste 30? Credem că știți că bărba­tul cu care trăiți și-a lăsat soția și o fetiță? —Da, dar plătește pensia alimentară, iar soția lui nu-l îngrijea, nu-l înțelegea. — Pretindeți că dumnea­voastră îl iubiți și-l înțelegeți? — Eram tînără cînd l-am urmat și dacă l-am urmat atunci nu mai pot da azi înapoi. In curînd voi fi a doua oară mamă ... — Și cu fostul dumneavoas­tră soț cum rămîne ? Erați doar și dumneavoastră căsă­torită? — O să divorțăm. Acum și el trăiește cu o altă femeie, să Ne-a mirat ușurința, împin­pînă la iresponsabilita­te, cu care această femeie de 21 de ani, în curînd mamă a doi copii, privește viața, ac­tul căsătoriei. (Văd pe cineva, mă leg de el fără a ține seama de obligațiile pe care mi le-am asumat înainte ...) N­ căutăm pe Gheorghe D. la unitatea unde am aflat că lucrează­ un magazin alimen­tar. Aici aflăm că e în conce­diu. Ne interesăm la sediul O.C.L. Alimentara de unde aflăm că, în răstimpul scurt cit a condus această unitate alimentară, are o lipsă în ges­tiune de peste 5.000 de lei. Contabilul-șef ne spune că Gheorghe D. este bine pregă­tit profesional, băiat simpatic chiar, drept pentru care i s-a oferit un alt post deocamdată. Se mai știa doar despre el că e pus pe căpătuială și că a afirmat undeva că într-un an, la alimentara, își va cumpăra mașină. De complicațiile sale în familie nu se știa. Iată un om, ne-am gîndit noi, care nu se dezminte nici în muncă, fiind consecvent în atitudinea ușuratică atît față de familie cît și față de avutul obștesc. Auzind de vizitele pe care le-am făcut căutîndu-l, Gheor­ghe D. ne-a căutat la redac­ție. A recunoscut adevărul celor ce s-au spus despre el, afirmînd însă că o mare vină pentru cele întîmplate îi re­vine soției sale legitime, care i-a făcut adesea traiul impo­sibil. Ne putem opri aici cu re­latarea faptelor. De altfel, n-am căutat ca noi, prezentîn­­du-le, să stabilim vina fiecă­ruia. Pentru că ei caută să o dovedească acum în fața tri­bunalului. Ne-a mirat însă un amănunt: din lista de inven­tar a lucrurilor comune ce ur­mează a fi împărțite n-a fost omisă nici săniuța în valoare de 300 lei făcută cadou de Gheorghe D. fiicei sale din clasa a IV-a ... Acel gest „pă­rintesc“ îl acuză, credem, pe Gheorghe D. mai mult decât i-ar scădea vina propriile a­­firmații cum că își vizitează copilul și că ține la el. Iată cum nechibzuința cu care a fost legalizată această căsăto­rie (dacă ar fi să dăm crezare ambilor soți) se repercutează extrem de dureros și negativ asupra copilului. Viorica D. ne-a relatat că fetița a între­bat-o: „Mămica, tovarășul în­vățător mă întreabă unde lu­crează tatăl meu. Ce-i pot spune eu ?“ Nu putem sugera un răs­puns sau altul fetiței lui Gheorghe D. Ce va răspunde ea învățătorului, depinde nu­mai de Gheorghe și Viorica D., de felul cum înțeleg ei să gă­sească soluția în creșterea și educarea acestui copil. La fel cum Vaier G. cadru tehnic la Uzina de reparații auto Satu Mare și Irina G., muncitoare la Coop. Igiena vor trebui să caute cu foarte mare răspundere soluția în cazul lor, care e la fel de grav din punct de vedere moral și social. Copiii Tiberiu și Ro­­dica G. resimt neînțelegerea părinților într-un chip dure­ros. In primul rînd pentru că Tiberiu n-a fost îndrumat și ajutat consecvent de ambii părinți. Dar, după cum măr­turisește tatăl însuși, știe să înjure la fel de bine atît pe maică-sa cît și pe tatăl său. Deși stau, cu intermitențe, sub același acoperiș, mama s-a o­­cupat de situația școlară a co­pilului, care termina clasa a VIII-a anul trecut, în luna mai, — iar tatăl său care stă tocmai în ... camera mică a aceluiași apartament — a­­bia în luna octombrie ! Iată cît de mult i-a orbit ura pe acești doi părinți încît nu sînt în stare să-și educe propriile odrasle. Dar, trebuie s-o spu­nem, Valer G. găsește sufi­cient timp să se ocupe de ... situația școlară a unor eleve de liceu, să le plimbe cu ma­șina la braseria din Livada, la diverse onomastici sau tu­ruri. In timp ce copii săi sunt neglijați, tata găsea bani și timp spre a oferi buchete de flori unor eleve din oraș. Căci am găsit în persoana unei fete din cl. a XII-a a unui liceu sătmărean „victi­ma“ instabilității sentimenta­le a acestui crai tomnatic. Fata și-a manifestat acum o­­roarea față de momentele cînd l-a întîlnit și cunoscut pe acel „băiat galant“, cu mași­nă, în vîrstă de 28 ani — cum i s-a prezentat. Dacă fe­tei nu i s-a întîmplat nimic rău și a rămas aceeași elevă cu note bune și cu aceeași în­credere în viață, aceasta se datorește numai întîmplării, perspicacității ei și nu cinstei lui V.G. sau atenției familiei. „El spunea să nici nu discu­tăm de faptul că ar avea fa­milie“, — mărturisește fata. „Dacă părinții mei mi-ar fi spus ce înseamnă un băiat simpatic și cu mașină, răsărit în față, știam să mă feresc. Dar cînd aminteam acasă des­pre băieți,­­ dragoste, părinții mei schimbau vorba.“ Ceea ce ne-a mirat cu oca­zia investigațiilor întreprin­se, a fost atitudinea de necu­noaștere (cocoloșire oare ?) a unor tovarăși din comitetul de partid al U.R.A. „Chiar așa stau lucrurile ? Noi n-am știut nimic, în fond e băiat simpa­tic, bun meseriaș“. Credem că este extrem de dăunătoare — și faptele o dovedesc — aceas­tă optică de a privi lumea prin binoclu întors, unilateral. Omul­­ nu poate fi disociat în individul de la serviciu, indi­vidul de pe stradă și indivi­dul de acasă. El este o rezul­tantă a tuturor acestor iposta­ze. Din punct de vedere so­cial și moral omul nu-și poate dezbrăca conștiința aseme­nea unui halat la sfîrșitul schimbului. A trăi și a munci în chip comunist, presupune nu numai a fi un bun mese­riaș ci și a avea o conduită ireproșabilă în familie și so­cietate. Organizația de partid, conducerile administrative ale unităților economice pot fi oare ultimele în procesul de educare socială a maselor ? Cum poate fi promovat un om ca Valer G. — care avea an­tecedente de această natură ? Sau poate anumiți tovarăși s-au lăsat impresionați de do­sarul pe care ni l-a arătat și nouă, dosar cu care — eroare­a — el încearcă să-și dovedeas­că inocența, pozînd în victi­ma abuzurilor soției ? Sau poate zîmbetul lui sim­patic, dublat de mîinile sale meștere, au constituit cortina care a ascuns în fața tovară­șilor săi omul cu marile lui lipsuri ? Nu intenționăm să pătrun­dem în intimitatea nimănui și nu acesta a fost scopul rându­rilor de mai sus. Dar, conside­răm că nu putem fi indife­renți și avem datoria de a nu fi, cînd oamenii dezertează deliberat de la obligațiile ce și le-au asumat în fața socie­tății, ascunzîndu-și conștiința adesea maculată în spatele unor dosare, scuze străvezii, a responsabilității altora și mai ales cînd asemenea oameni in­conștienți pot deveni un pe­ricol moral nu doar pentru propria familie, ci și pentru societate. \ Umm\ CONDAMNABILE ­TP­U )(* 14 ) V­ifi Telefon fara fire La Leningrad s-a realizat un telefon optic în care rolul firelor revine razelor infraroșii, care transmit informația la distanță. Cu ajutorul electronicii, apara­tul transformă vocea omului și alte sunete în semnale luminoase, focalizate de o lentilă. Fluxul di­­recționat de raze ajunge la apara­tul abonatului și este captat de un receptor optic care transformă semnalele luminoase în sunetele corespunzătoare lor. Sus-amintitul telefon permite comunicațiile la o distanță de cîțiva kilometri. De greutate re­dusă, el este comod în expediții și rămîne insensibil la paraziții electromagnetici. .Fără profesor Rafturile unor librării din Marea Britanie expun la vedere, tot fe­lul de cărți din care se poate în­văța perfect cum se dinamitează un pod, cum se poate distruge un aeroport, sau — mai simplu — cum se poate tăia o linie telefoni­că. Un manual special de „tehnica demolării" explică cu lux de amă­nunte operațiile de confecționare a detonatoarelor sau a unor ex­plozivi puternici. „Mini-manualul guerilei urbane" cuprinde tehnica și strategia ciocnirilor de stradă, metode de executare a spargerilor la bănci ș.a.m.d. Surprinzător este numai faptul că autoritățile sunt uimite de creș­terea criminalității Е CALEIDOSCOP Publicitate sub generis Direcția poștelor din orașul suedez Göteborg a decis să proiecteze un film publicitar asupra securității serviciilor pe care le asigură și pe care te poți bizui în toată liniștea. Filmul a fost trimis prin poș­tă, dar proiecția anunțată nu a mai avut loc: coletul cu pri­cina dispăruse pe drum, nu se știe cum. Om —mașină de calcul = remiză Iozef Prihodki lucrează ca inginer la o întreprindere de construcții din orașul Male­­kess din regiunea Ulianovsk. El dispune de capacitatea uluitoare de a efectua mintal cele mai complicate operații de aritmetică, fără riglă de calcul, tabelă de logaritmi sau mașină de calcul. Pentru el este foarte ușor să ridice la pătrat sau la cub un număr format din trei sau patru cifre, să afle suma a 10, 15, 20 cifre. Specialiștii nu au reușit să găsească nici o explicație ului­toarelor capacități ale lui Pri­hodki, care, supus unei între­ceri cu o mașină electronică de calcul, a obținut... o remiză. Л înțelepciunea gîștelor Un grup de zoologi ameri­cani a procedat la un test oarecum curios pentru a sta­bili cine se orientează mai bi­ne pe stradă — oamenii, ani­malele domestice sau păsări­le. Probele au fost cît se poate de concludente: gîștele au cel mai dezvoltat simț al discipli­nei; ele traversează străzile cu cumințenia înțelepților care nu se grăbesc niciodată, in linie dreaptă și evitînd atent vehiculele. Deci povestea cu Capitoliul nu a fost o întîmplare. După criza dolarului... In cîteva țări vest-europene, turiștii nord-americani au a­­vut în momentul declanșării crizei financiare, nenumărate surprize de fel plăcute. „Do­larii noștri sînt priviți de par­că ar fi contagioși“, declara un turist, după măsurile „de salvare a dolarului“ luate de guvernul Nixon. Nu numai băncile, ci chiar și chelnerii și administratorii de hotel ezită la vederea dolarilor. Ziarul „Time“ relata în acest sens că un cerșetor de pe străzile Pa­risului afișase: „Nu accept dolar !“ Șoarecele — prietenul omului ? Vî­nzătorii de animale de casă din Sydney afirmă că sunt tot mai puțin căutate pisicile, preferințele recente mergînd spre un nou și neobișnuit prie­ten — șoarecele. Dacă ar fi să-i crezi pe negustori, clien­ții lor au cerut spre cumpă­rare sute de șoareci, dintr-un punct de vedere destul de do­mestici. Ei declară că inter­dicția de a avea, în cea mai mare parte a imobilelor ur­bane, crini sau pisici i-a deter­minat pe oameni să se con­soleze cu aceste animale prea puțin costisitoare și cu­ se poa­te de liniștite. Vânzătorii de animale de casă au ținut să adauge, în sprijinul achizițio­nării noii „mărfuri", că șoa­recii sînt foarte curați (pot căpăta deprinderi similare cu ale pisicilor „educate“) și că se hrănesc cu orice, pretinzînd numai să-i lași să circule ne­­stingheriți prin apartament. Un computer dirijează pasagerii La începutul anului 1972 urmează să fie pus în funcțiune noul complex de pe aero­portul Rin-Main, din Frankfurt (R.F.G.) Pasagerul va intra în contact cu compu­terul de îndată ce va pătrunde cu au­tomobilul în garajul subteran, prevăzut pentru 6.000 de auto­tovehicule. Un inge­nios sistem de infor­mație îi indică unul spre cel mai bin­a­­propiat loc liber de parcare. Bagajul, pe care l-a predat în sa­la de recepție, a­­junge în mod precis la avionul dorit, prin­tr-un sistem de trans­port complet automa­tizat. Așadar, în vii­tor vor dispare nea­junsurile produse de faptul că pasagerul și bagajul fac cale separată, înșiși călă­torii vor fi conduși la avion cu ajutorul electronicii. Pe dru­mul de la ghișeu la peroanele avioanelor, trecînd pe scări și pasarele rulante, ei vor fi permanent in­formați asupra situa­ției de moment, prin intermediul unei ins­talații dirijate electro­nic.

Next