Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)
1971-10-24 / No. 1142
Duminică 24 octombrie 1971 Banda nr. 1 montaj de la Fabrica „23 August“ din Satu Mare. Zilnic, aici se asamblează aproape 400 aragazuri. O sarcină de mare răspundere (Urmare din pag. 1) finele trim. III, cu 127 capete la bovine, cu 1.924 capete la porcine și 21.943 la păsări. Singura specie la care planul de efective nu este realizat la sfârșitul trim. III sunt ovinele, dar care se vor realiza până la sfîrșitul anului prin fătările de toamnă. Am prezentat câteva date statistice pentru a putea aprecia in mod just perspectivele de realizare a efectivelor de animale la finele anului curent, precum și pentru a atenționa unele unități agricole deficitare la acești indicatori de plan, pentru a lua toate măsurile necesare ca in cele două luni care au mai rămas pînă la finele anului să se realizeze integral acești indicatori. Așa după cum este cunoscut, principala sursă de realizare a efectivelor este reproducția proprie, căreia și in continuare trebuie să i se acorde importanța cuvenită. Paralel cu aceasta există Insă posibilități de a se completa efectivele și prin cumpărare. Unitățile care nu au folosit pină în prezent aceste posibilități trebuie să acționeze in perioada următoare cu toată răspunderea pentru completarea efectivelor de animale. Paralel cu asigurarea integrală a efectivelor planificate, acțiunea de îmbunătățire calitativă, in special a efectivelor matcă, trebuie să constituie o preocupare de bază a lucrătorilor din zootehnie. Așa cum a arătat tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului nostru, la consfătuirea de lucru cu cadrele de bază din agricultura județului Ialomița, nu trebuie să se aștepte ca problemele să se rezolve de la sine, ci fiecare județ, fiecare întreprindere agricolă de stat și cooperatistă să-și întocmească programul său concret de activitate, să se îngrijească și să asigure înnoirea într-o perioadă a întregului efectiv de animale, desigur, fără a renunța la ceea ce avem, ci pornind de la efectivele de care dispunem, astfel încît în cincinalul actual să obținem o cotitură în înnoirea efectivelor de animale. Urmînd îndemnul secretarului general al partidului, concentrarea tuturor eforturilor lucrătorilor din zootehnie trebuie să se îndrepte spre realizarea integrală a efectivelor, spre îmbunătățirea tehnologiilor de exploatare a animalelor, îmbunătățirea acțiunilor de selecție, paralel cu asigurarea unor cantități sporite de furaje, care vor determina o sporire producțiilor animaliere și implicit a o mai bună aprovizionare a populației. Săptămîna economiei (Urmare din pag. I) vinte pentru un concurs de dezlegări dotat cu 10 premii a 100 lei fiecare. Tragerea la sorți va avea loc la una din școlile din municipiu. Concursuri .Cine știe, cîștigă" pe teme de cultură generală — firește și acestea prevăzute cu premii, se organizează în număr sporit. — Pînă acum v-ați referit, ca să zic așa, la acțiunile întreprinse în mediul urban ... — Prin agențiile C.E.C. din mediul rural vom organiza întîlniri cu depunătorii, în cadrul cărora se vor aduce în discuție avantajele economisirii, ale depunătorilor C.E.C., care beneficiază de diversele instrumente de economisire. In toate oarașele și reședințele de comună, în 25 octombrie (ziua declanșării „Săptămînii economiei") se organizează deschiderea festivă a „Săptămînii economiei", acțiune la care am solicitat și primit ajutorul directorilor de cămine culturale. Patru filiale C.E.C., din cele patru orașe ale județului, sînt prevăzute cu ștampile avînd următorul text: „Emis cu prilejul Zilei Mondiale a Economiei — 31 octombrie" și se va urmări aplicarea ei pe toate libretele emise în data de 30 decembrie. Amintind că „Săptămîna economiei" se desfășoară între 25 și 31 octombrie, invit pe cititorii ziarului „Cronica sătmăreană" să sporească, cît mai mult, numărul depunătorilor la C.E.C. CRONICA SATMAREANA' iIMagazin iu Un Pompei al secolului XX Terra, în îndelungata sa istorie, din cele mai îndepărtate timpuri și pînă în zilele noastre, a cunoscut o serie de catastrofe naturale, multe dintre ele avînd urmări înfiorătoare. Despre catastrofa petrecută cu două milenii în urmă cînd anticul Pompei, în numai cîteva ceasuri, avea să dispară în întregime cu tot ceea ce pulsa în el, cu o civilizație a vremii dintre cele mai înfloritoare, s-au scris tomuri întregi care conțin, inclusiv, mărturii ale contemporanilor tragicului eveniment. De aceea, în rîndurile de față, vom încerca să amintim despre un alt Pompei, un Pompei al secolului XX, și anume orașul Saint-Pierre, fostă capitală a insulei Martinica. Cum s-au petrecut lucrurile vom vedea în cele ce urmează. Mica insulă Martinica, cu o suprafață de 1.090 km. p. și o populație de circa 300.000 avînd de locuitori se află în arhipelagul Antilelor Mici. Această bucată de pămînt, lungă de 60 km, a fost supusă de-a lungul vremurilor multor încercări, o serie de cicloane, de cutremure, inclusiv cele provocate de mișcările seismice ce au loc cu regularitate cotidiană în străfundurile Mării Caraibilor, distrugând numeroase bunuri materiale, făcînd să dispară tot pe atîtea vieți omenești. Dar, cea mai groaznică catastrofă care s-a abătut asupra insulei, considerată pînă la vremea respectivă a doua după cataclismul Pompeiului, s-a produs la începutul secolului nostru, cu aproape 70 de ani în urmă. ... Primăvara anului 1902, luna mai, ziua 8. Viața în insulă de Din istoria marilor catastrofe naturale curgea normal, locuitorii văzîndu-și liniștiți de treburile lor. Pînă atunci, vulcanul Montagne- Pelée, aflat în partea de nord a insulei, nu-și trădase niciodată intențiile. Deodată însă, în aceea zi de mai, se auzi un zgomot infernal, după care izbucni un teribil curent de gaze și o cupolă de stăvilire formată din lavă vîscoasă. Deasupra solului se ridică un nor incandescent, gros de peste 400 de m. Montagne-Pelée, acel vulcan destul de liniștit pînă la acea dată, care prin lentele ... fierberi nu păruse periculos, amenințător, se dezlănțui cu o forță nebănuit de ucigătoare printr-un crater ce pînă atunci forma un lac cu ape suficient de line. Se produsese erupția, teribila catastrofă. Priveliștea era înfiorătoare. Norul fierbinte și întunecos, în a cărui compoziție se aflau cantități imense de vapori supraîncălziți și gaze, pietre de diverse siuni, se ridică în înălțimi, dim înapoi deasupra insulei, după pluti care începu să depună lava incandescentă, substanțele vulcanică ucigătoare, distrugînd o serie de așezări, pustiind mari părți ale solului. Și astăzi încă mai dăinuie crusta formată pe insulă de lava necruțătoarei erupții. Dar, orașul asupra căruia s-a abătut catastrofa în modul cel neîndurător a fost SAINT PIERRE, ре atunci capitală a insulei Martinica. Așezat chiar la poalele vulcanului, acesta a fost distrus în numai cîteva minute, timp în care au pierit, acoperiți de cenușa fierbinte, 30.000 de oameni. Douăzeci de ani de muncă au trebuit pentru ca orașul pustiit să fie refăcut. Teama însă de a nu se repeta catastrofa a determinat autoritățile să mute capitala insulei undeva, mai departe de Montagne- Pelée, la Fort de France. Aceasta este tragica istorie a unui oraș care, la început de secol XX, a devenit cel de-al doilea Pompei. GH. B. RASCHIP TOAMNĂ ORIZONTAL: 1. Struguri, mere, castane etc. din amfora îmbelșugată a toamnei. — Deși a stat îmbrăcat toată vara, toamna se dezbarcă 2. La 15 ale lunii octombrie, noiembrie, decembrie — După mai multe căni de tulburet... (pl.)j Se văd în oglindă! — Se îmbracă în veștminte de toamnă ruginire, vîntul se-ntețește, diminețile sînt reci, dar ne oferă belșugul zilelor călduroase... — Noroi. 4. Pot fi și de lună. — Din anotimp. 5. Fată din Irina! — începutul toamnei! — Plumburii (fem.). 6. Vasile Alecsandri pentru „Toamna țesătoare", George Grigoriu pentru „Cea mai frumoasă toamnă" — Imaș după o pădure arsă. 7. Observație în muncă! (pl.) — Miez de castană. 8. Nume rusesc — Toamna, a cules, că a muncit toată vara. — In garderoba turcului. 9. Pronume posesiv. — Mangan — Se recoltează toamna. 10. Ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă. — Brumar. 11. Lat în spate. — Douăzeci de toamne. — Juma de must. — In fond. 12. In diminețile răcoroase de toamnă se ridică ceața deasupra lui. — Buchet parfumat, dulce și aromat. VERTICAL: 1. Trandafiri, crizanteme, hortensii, din paleta multicoloră a toamnei. dalii. — începe toamna, hibernează iarna și se încheie primăvara. 2. „Oxid“... de toamnă ce cuprinde frunzele care cad. — Cîntă în „Hora de la cramă". 3. Numeral. — Stricăciuni cauzate de ploi și vînturi. 4. In cele de lut mustul are un gust bun. — „Harnică și harnică" (pop.). 5. Iese mai și toamna la arat. — I s-au adunat multe toamne la tîmple și în păr (fig.). 6. Numele pictorilor în a căror opere întîlnim compoziții cu oșeni. — Consul roman. 7. A bate vîntul puternic. — Vine după fiecare toamnă. 8. Boltă plumburie de toamnă. — Vreme ploioasă și rece. — Mugur, mugurel! 9. Schelete — Răsturnă brazdele și la arăturile de toamnă 10. Două picături de ploaie! — Personaj legendar. — Descendent. 11. Cartofi, varză la butoi, murături, compoturi, provizii pentru iarnă. — Aduce ploaia! 12. E pustiu și dezolant, toate roadele lui au fost cărate în hambare și depozite. — Fructe de toamnă. DICȚIONAR: TIT. IRU I. ALEXE 10 // (Urmare din pag. 1) minus ce-l întemeiase ilegal. Intre timp, Gh. D. mai face unele matrapazlâcuri, iar amenzile cuvenite le trimite ... pe adresa soției legitime. In plus nu-și vizitează copilul cu lunile ... O căutăm pe Irina ... actualmente vînzătoare la un bufet. — Nu înțeleg ce aveți cu mine. Lucrurile ■ acestea s-au întîmplat acum trei ani. — Și credeți că s-au încheiat acum trei ani? Nu sunt posibile consecințe și peste 30? Credem că știți că bărbatul cu care trăiți și-a lăsat soția și o fetiță? —Da, dar plătește pensia alimentară, iar soția lui nu-l îngrijea, nu-l înțelegea. — Pretindeți că dumneavoastră îl iubiți și-l înțelegeți? — Eram tînără cînd l-am urmat și dacă l-am urmat atunci nu mai pot da azi înapoi. In curînd voi fi a doua oară mamă ... — Și cu fostul dumneavoastră soț cum rămîne ? Erați doar și dumneavoastră căsătorită? — O să divorțăm. Acum și el trăiește cu o altă femeie, să Ne-a mirat ușurința, împinpînă la iresponsabilitate, cu care această femeie de 21 de ani, în curînd mamă a doi copii, privește viața, actul căsătoriei. (Văd pe cineva, mă leg de el fără a ține seama de obligațiile pe care mi le-am asumat înainte ...) N căutăm pe Gheorghe D. la unitatea unde am aflat că lucrează un magazin alimentar. Aici aflăm că e în concediu. Ne interesăm la sediul O.C.L. Alimentara de unde aflăm că, în răstimpul scurt cit a condus această unitate alimentară, are o lipsă în gestiune de peste 5.000 de lei. Contabilul-șef ne spune că Gheorghe D. este bine pregătit profesional, băiat simpatic chiar, drept pentru care i s-a oferit un alt post deocamdată. Se mai știa doar despre el că e pus pe căpătuială și că a afirmat undeva că într-un an, la alimentara, își va cumpăra mașină. De complicațiile sale în familie nu se știa. Iată un om, ne-am gîndit noi, care nu se dezminte nici în muncă, fiind consecvent în atitudinea ușuratică atît față de familie cît și față de avutul obștesc. Auzind de vizitele pe care le-am făcut căutîndu-l, Gheorghe D. ne-a căutat la redacție. A recunoscut adevărul celor ce s-au spus despre el, afirmînd însă că o mare vină pentru cele întîmplate îi revine soției sale legitime, care i-a făcut adesea traiul imposibil. Ne putem opri aici cu relatarea faptelor. De altfel, n-am căutat ca noi, prezentîndu-le, să stabilim vina fiecăruia. Pentru că ei caută să o dovedească acum în fața tribunalului. Ne-a mirat însă un amănunt: din lista de inventar a lucrurilor comune ce urmează a fi împărțite n-a fost omisă nici săniuța în valoare de 300 lei făcută cadou de Gheorghe D. fiicei sale din clasa a IV-a ... Acel gest „părintesc“ îl acuză, credem, pe Gheorghe D. mai mult decât i-ar scădea vina propriile afirmații cum că își vizitează copilul și că ține la el. Iată cum nechibzuința cu care a fost legalizată această căsătorie (dacă ar fi să dăm crezare ambilor soți) se repercutează extrem de dureros și negativ asupra copilului. Viorica D. ne-a relatat că fetița a întrebat-o: „Mămica, tovarășul învățător mă întreabă unde lucrează tatăl meu. Ce-i pot spune eu ?“ Nu putem sugera un răspuns sau altul fetiței lui Gheorghe D. Ce va răspunde ea învățătorului, depinde numai de Gheorghe și Viorica D., de felul cum înțeleg ei să găsească soluția în creșterea și educarea acestui copil. La fel cum Vaier G. cadru tehnic la Uzina de reparații auto Satu Mare și Irina G., muncitoare la Coop. Igiena vor trebui să caute cu foarte mare răspundere soluția în cazul lor, care e la fel de grav din punct de vedere moral și social. Copiii Tiberiu și Rodica G. resimt neînțelegerea părinților într-un chip dureros. In primul rînd pentru că Tiberiu n-a fost îndrumat și ajutat consecvent de ambii părinți. Dar, după cum mărturisește tatăl însuși, știe să înjure la fel de bine atît pe maică-sa cît și pe tatăl său. Deși stau, cu intermitențe, sub același acoperiș, mama s-a ocupat de situația școlară a copilului, care termina clasa a VIII-a anul trecut, în luna mai, — iar tatăl său care stă tocmai în ... camera mică a aceluiași apartament — abia în luna octombrie ! Iată cît de mult i-a orbit ura pe acești doi părinți încît nu sînt în stare să-și educe propriile odrasle. Dar, trebuie s-o spunem, Valer G. găsește suficient timp să se ocupe de ... situația școlară a unor eleve de liceu, să le plimbe cu mașina la braseria din Livada, la diverse onomastici sau tururi. In timp ce copii săi sunt neglijați, tata găsea bani și timp spre a oferi buchete de flori unor eleve din oraș. Căci am găsit în persoana unei fete din cl. a XII-a a unui liceu sătmărean „victima“ instabilității sentimentale a acestui crai tomnatic. Fata și-a manifestat acum oroarea față de momentele cînd l-a întîlnit și cunoscut pe acel „băiat galant“, cu mașină, în vîrstă de 28 ani — cum i s-a prezentat. Dacă fetei nu i s-a întîmplat nimic rău și a rămas aceeași elevă cu note bune și cu aceeași încredere în viață, aceasta se datorește numai întîmplării, perspicacității ei și nu cinstei lui V.G. sau atenției familiei. „El spunea să nici nu discutăm de faptul că ar avea familie“, — mărturisește fata. „Dacă părinții mei mi-ar fi spus ce înseamnă un băiat simpatic și cu mașină, răsărit în față, știam să mă feresc. Dar cînd aminteam acasă despre băieți, dragoste, părinții mei schimbau vorba.“ Ceea ce ne-a mirat cu ocazia investigațiilor întreprinse, a fost atitudinea de necunoaștere (cocoloșire oare ?) a unor tovarăși din comitetul de partid al U.R.A. „Chiar așa stau lucrurile ? Noi n-am știut nimic, în fond e băiat simpatic, bun meseriaș“. Credem că este extrem de dăunătoare — și faptele o dovedesc — această optică de a privi lumea prin binoclu întors, unilateral. Omul nu poate fi disociat în individul de la serviciu, individul de pe stradă și individul de acasă. El este o rezultantă a tuturor acestor ipostaze. Din punct de vedere social și moral omul nu-și poate dezbrăca conștiința asemenea unui halat la sfîrșitul schimbului. A trăi și a munci în chip comunist, presupune nu numai a fi un bun meseriaș ci și a avea o conduită ireproșabilă în familie și societate. Organizația de partid, conducerile administrative ale unităților economice pot fi oare ultimele în procesul de educare socială a maselor ? Cum poate fi promovat un om ca Valer G. — care avea antecedente de această natură ? Sau poate anumiți tovarăși s-au lăsat impresionați de dosarul pe care ni l-a arătat și nouă, dosar cu care — eroarea — el încearcă să-și dovedească inocența, pozînd în victima abuzurilor soției ? Sau poate zîmbetul lui simpatic, dublat de mîinile sale meștere, au constituit cortina care a ascuns în fața tovarășilor săi omul cu marile lui lipsuri ? Nu intenționăm să pătrundem în intimitatea nimănui și nu acesta a fost scopul rândurilor de mai sus. Dar, considerăm că nu putem fi indiferenți și avem datoria de a nu fi, cînd oamenii dezertează deliberat de la obligațiile ce și le-au asumat în fața societății, ascunzîndu-și conștiința adesea maculată în spatele unor dosare, scuze străvezii, a responsabilității altora și mai ales cînd asemenea oameni inconștienți pot deveni un pericol moral nu doar pentru propria familie, ci și pentru societate. \ Umm\ CONDAMNABILE TPU )(* 14 ) Vifi Telefon fara fire La Leningrad s-a realizat un telefon optic în care rolul firelor revine razelor infraroșii, care transmit informația la distanță. Cu ajutorul electronicii, aparatul transformă vocea omului și alte sunete în semnale luminoase, focalizate de o lentilă. Fluxul direcționat de raze ajunge la aparatul abonatului și este captat de un receptor optic care transformă semnalele luminoase în sunetele corespunzătoare lor. Sus-amintitul telefon permite comunicațiile la o distanță de cîțiva kilometri. De greutate redusă, el este comod în expediții și rămîne insensibil la paraziții electromagnetici. .Fără profesor Rafturile unor librării din Marea Britanie expun la vedere, tot felul de cărți din care se poate învăța perfect cum se dinamitează un pod, cum se poate distruge un aeroport, sau — mai simplu — cum se poate tăia o linie telefonică. Un manual special de „tehnica demolării" explică cu lux de amănunte operațiile de confecționare a detonatoarelor sau a unor explozivi puternici. „Mini-manualul guerilei urbane" cuprinde tehnica și strategia ciocnirilor de stradă, metode de executare a spargerilor la bănci ș.a.m.d. Surprinzător este numai faptul că autoritățile sunt uimite de creșterea criminalității Е CALEIDOSCOP Publicitate sub generis Direcția poștelor din orașul suedez Göteborg a decis să proiecteze un film publicitar asupra securității serviciilor pe care le asigură și pe care te poți bizui în toată liniștea. Filmul a fost trimis prin poștă, dar proiecția anunțată nu a mai avut loc: coletul cu pricina dispăruse pe drum, nu se știe cum. Om —mașină de calcul = remiză Iozef Prihodki lucrează ca inginer la o întreprindere de construcții din orașul Malekess din regiunea Ulianovsk. El dispune de capacitatea uluitoare de a efectua mintal cele mai complicate operații de aritmetică, fără riglă de calcul, tabelă de logaritmi sau mașină de calcul. Pentru el este foarte ușor să ridice la pătrat sau la cub un număr format din trei sau patru cifre, să afle suma a 10, 15, 20 cifre. Specialiștii nu au reușit să găsească nici o explicație uluitoarelor capacități ale lui Prihodki, care, supus unei întreceri cu o mașină electronică de calcul, a obținut... o remiză. Л înțelepciunea gîștelor Un grup de zoologi americani a procedat la un test oarecum curios pentru a stabili cine se orientează mai bine pe stradă — oamenii, animalele domestice sau păsările. Probele au fost cît se poate de concludente: gîștele au cel mai dezvoltat simț al disciplinei; ele traversează străzile cu cumințenia înțelepților care nu se grăbesc niciodată, in linie dreaptă și evitînd atent vehiculele. Deci povestea cu Capitoliul nu a fost o întîmplare. După criza dolarului... In cîteva țări vest-europene, turiștii nord-americani au avut în momentul declanșării crizei financiare, nenumărate surprize de fel plăcute. „Dolarii noștri sînt priviți de parcă ar fi contagioși“, declara un turist, după măsurile „de salvare a dolarului“ luate de guvernul Nixon. Nu numai băncile, ci chiar și chelnerii și administratorii de hotel ezită la vederea dolarilor. Ziarul „Time“ relata în acest sens că un cerșetor de pe străzile Parisului afișase: „Nu accept dolar !“ Șoarecele — prietenul omului ? Vînzătorii de animale de casă din Sydney afirmă că sunt tot mai puțin căutate pisicile, preferințele recente mergînd spre un nou și neobișnuit prieten — șoarecele. Dacă ar fi să-i crezi pe negustori, clienții lor au cerut spre cumpărare sute de șoareci, dintr-un punct de vedere destul de domestici. Ei declară că interdicția de a avea, în cea mai mare parte a imobilelor urbane, crini sau pisici i-a determinat pe oameni să se consoleze cu aceste animale prea puțin costisitoare și cu se poate de liniștite. Vânzătorii de animale de casă au ținut să adauge, în sprijinul achiziționării noii „mărfuri", că șoarecii sînt foarte curați (pot căpăta deprinderi similare cu ale pisicilor „educate“) și că se hrănesc cu orice, pretinzînd numai să-i lași să circule nestingheriți prin apartament. Un computer dirijează pasagerii La începutul anului 1972 urmează să fie pus în funcțiune noul complex de pe aeroportul Rin-Main, din Frankfurt (R.F.G.) Pasagerul va intra în contact cu computerul de îndată ce va pătrunde cu automobilul în garajul subteran, prevăzut pentru 6.000 de autotovehicule. Un ingenios sistem de informație îi indică unul spre cel mai binapropiat loc liber de parcare. Bagajul, pe care l-a predat în sala de recepție, ajunge în mod precis la avionul dorit, printr-un sistem de transport complet automatizat. Așadar, în viitor vor dispare neajunsurile produse de faptul că pasagerul și bagajul fac cale separată, înșiși călătorii vor fi conduși la avion cu ajutorul electronicii. Pe drumul de la ghișeu la peroanele avioanelor, trecînd pe scări și pasarele rulante, ei vor fi permanent informați asupra situației de moment, prin intermediul unei instalații dirijate electronic.