Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1354-1431)

1972-07-01 / No. 1354

^ дтВПШдшшРш ШТ:1Щ|1]ДЯм шшЗ и 311ИЯ llllîlll В11 О hotărîre unanimă: CINCINALUL'nS - ж Шг* îmbunătățirea și lărgirea gamei de produse realizate în ultimul timp la Fabrica de mașini casnice emailate „23 August“, a determinat an­gajarea a tot mai numeroase comenzi pentru export, iar Contracte onorate exemplar respectarea termenelor con­tractuale de livrare a devenit pentru colectivul de lucră­tori al acestei întreprinderi, o problemă de onoare și prestigiu. De remarcat că în primul semestru al anului s-au livrat peste plan la curent port 440 mașini de gătit ex­cu gaze și 1.000 reșouri cu trei ochiuri. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ----------------------------­ m th ш [UNK] [UNK] k­i в лп",у'х [UNK] Ш [UNK] [UNK] LA BAZA REALIZĂRILOR ORGANIZAREA SUPERIOARĂ A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII La C.E.I.L. Satu Mare, anul 1­972 a debutat aidoma altor ani: lipsuri în aprovizionarea cu ma­terii prime și materiale, locuri albe pe harta posibilităților de desfacere a produselor, locuri în­guste, coeficienți reduși de utili­zare a mașinilor și a timpului de lucru, consumuri specifice ridica­te, coeficienți de schimb nefavo­rabili etc. Anul acesta pune însă sarcini sporite în fața colectivului de muncitori, ingineri și tehnicieni de la C.E.I.L. Trebuia făcută o cotitură radicală în modul de or­ganizare a producției și a mun­cii, să se asigure o ritmicitate optimă în producție, să se îm­bunătățească substanțial munca în toate sectoarele. Apropiatele evenimente de im­­por­tanță istorică în viața popo­rului, a țării nostre, Conferința Națională a P.C.R. și aniversarea Republicii, au constituit un pri­lej de mobilizare a tuturor for­țelor pentru obținerea unor reali­zări deosebite în muncă. Au fost întocmite studii privind îmbună­tățirea coeficientului de utiliza­re a mașinilor și agregatelor, a coeficientului­­ de­ schimb, și au fost luate măsuri în acest sens. A fost asigurată acoperirea cu trei schimburi a majorității lo­curilor de muncă­ și în­ special a mașinilor cheie, care determină gradul de folosire a unor întregi linii tehnologice. Paralel­­ cu ac­tivitatea organizației de partid, a consiliului oamenilor muncii, pentru mai buna organizare a activității productive a fost asigu­rată pregătirea cadrelor necesa­re extinderii schimbului III și generalizării schimbului Ii, ca și asistența tehnică în toate schim­burile. Măsurile întreprinse au dus la descoperirea unor importante rezerve interne în toate sectoare­le, facilitînd sporirea considera­bilă a angajamentelor, ca și con­dițiile de realizare a unor pro­ducții fără precedent la mobilă corp, cherestea, scaune, parche­te etc. Dar cea m­ai importantă rezervă au rămas oamenii, con­tribuția lor sporită la realizarea planului și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, munca plină de avînt, ca o ma­nifestare plenară a dragostei lor pentru­­ partid, pentru patria noastră socialistă, îmbunătățirea întregii activități din combinat a creat condiții op­time pentru realizarea angaja­mentelor lună de lună. Pe pa­noul de onoare și-au înscris nu­mele noi muncitori. La un ase­menea panou am văzut portre­tele lăcătușului Iosif Stranga, tîmplarilor Alexandru Negreanu, Teofil Calța, Valentin Matei, Io­sif Pálinkás, Ion Tătar și a mul­tor altora. Numeroși muncitori și- au înscris numele printre ino­vatori și raționalizatori, activita­tea lor creatoare apreciindu-se in zeci de milioane lei economii și pr­oducție peste plan. Organizarea științifică a pro­ducției și a muncii, hotărîrea și pasiunea în muncă nu se puteau solda decit cu realizări deosebi­te. Despre acestea, despre felul în care­­ oamenii, întregul colec­tiv au înțeles să-și aducă con­tribuția la traducerea in viață a angajamentelor luate în cinstea celor două evenimente impor­ (Continuare în pag. a 2-a) I. M. S. La Integrata din Negrești-Oaș, ca și în celelalte unități econo­mice ale județului, pulsul viu al întrecerii socialiste se materiali­zează în importante depășiri ale sarcinilor de plan și a angaja­­mentelor asumate___________ însemnări de reporter Semnificativul marș al generațiilor Locomotivele de mină „Die­sel“ reprezintă creația colec­tivelor de ingineri, tehnici­eni­­ și muncitori de la Unio, certificatul inteligenței crea­toare semnat de acest colec­tiv. Acești cărăbuși ce stră­bat galeriile din Valea Jiului, ori­ginele din Belgia, R. F. a Germaniei, Anglia și-au do­­bîndit notorietate în domeniul tehnic. Examenul riguros și, adeseori, sever al competiti­vității a fost absolvit într-un mod ce definește calitățile celor care s-au pregătit pen­tru această confruntare. Dacă ar fi să explicăm acest succes, această activitate din secții, am­enința adevărul fabricării locomotivelor de mină „Diesel“ : neîntreruptul flux al continuității. Aici, ca în atîtea uzine din țară, s-a realizat puntea de legătură între generații, între vîrste fără comunicarea ostentație. S-a conturat o continuitate în­țeleasă nu prin scurgerea ine­xorabilă a timpului, ci­­ prin una de o natură deose­bită, aceea a afectivității, sensibilității. Cred că acest fapt a elimi­nat vidul dintre generații, acel hiat ce se producea cînd­­va în defavoarea tinerilor. O tradiție comunistă,­rească a facilitat de muncit o­fiecare dată izbînda mlădițelor tine­re, un fel de altoi, ce s-a prins de fiecare dată. Generației lui Zoltán Halasz, generației eroice a începutului, maturizată într-un marș ne­maicunoscut la noi, cel in­dustrial, i se poate conferi oricînd titlul de ctitorie. Din mîinile lor au ieșit atunci la începutul primelor mașini, u­­tilaje care conturau profilul și personalitatea acestei u­­zine. Nu au fost scutiți nici ei de ceea ce se cheamă greu- GRIGORE SCARLAT (Continuare în pag. a 2-a) Sărbătorirea ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI in județul Satu Mare Ieri au avut loc în mai multe localități ale județului nostru adunări festive ale cadrelor di­dactice închinate Zilei învățăto­rului. La festivitatea de la Cărei, ca­re a întrunit slujitorii școlii din acest important centru urban și împrejurimile sale, a luat parte tovarășul Iosif UGLAR, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prim-secre­tar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele Comitetul­­ executiv al Consiliu­lui popul­a județean. Luînd c­uvîntul în fața partici­panților la festivitate, tovarășul Iosif Uglar a felicitat călduros cadrele didactice din școlile ju­dețului în numele Biroului Comi­tetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular județean, pentru suc­cesele dobândite in perfecționarea procesului instructiv-educativ, pentru competența și dăruirea profesională cu care aceștia își onorează nobila misiune educa­tivă încredințată de partid. Vor­bitorul a relevat faptul că re­zultatele bune obținute fac cins­te corpului nostru profesoral, ca­re, alături de toți oamenii mun­cii din patria noastră, intîmpină astfel după cuviință Conferința Națională a partidului și aniver­sarea a 25 de ani de la procla­marea Republicii. Referindu-se la succesele obținute pe frontul muncii educative în anul școlar încheiat, vorbitorul a spus: „Re­zultatele apreciabile obținute în cele 250 de școli din județul nos­tru, în activitatea de educare și instruire a celor peste 86.000 de elevi, sunt rodul muncii entuzias­te și competențe desfășurate de peste 4.000 slujitori ai școlii — educatoare, învățători, profesori și­ profesori-maiștri. Așa cum subliniază tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, secretarul nostru general — partidul și guvernul dau o înaltă apreciere Învățăto­rilor și profesorilor din întreaga țară, acordă toată cinstirea mun­cii de răspundere pe care o des­fășoară aceștia pentru instruirea și educarea tineretului patriei noastre, contribuției importante­­pe care ei o aduc la progresul României pe drumul civilizației socialiste“. Subliniind sarcinile sporite ca­re stau în fața lucrătorilor din școli, tovarășul Iosif Uglar a spus în continuare: „Trecerea societății noastre în etapa dez­voltării multilaterale impune schimbări importante în procesul de formare a tinerei generații, de adaptare a formelor și meto­delor de muncă la realitățile eco­nomiei, științei și culturii con­temporane, la mijloacele mo­derne de informare de care dis­punem, la noile achiziții ale teo­riei pedagogice. O latură insepa­rabilă de mare valoare a proce­sului de învățămînt este forma­rea elevilor în spiritul­ concepției marxist-leniniste, a politicii în­țelepte, științifice a partidului nostru, a moralei socialiste. Fie­care educator, învățător și pro­fesor din întregul sistem de învă­­țămînt — ne arăta la Plenara din noiembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu — trebuie să fie atît un bun specialist în dome­niul său, cit și un bun educator comunist. Numai îmbinînd aceste două calități cadrele didactice își vor putea îndeplini in bune con­­dițiuni sarcina de înaltă respon­sabilitate și onoare pe care o au in­formarea tinerei generații“. Au luat apoi cuvîntul educa­tori, învățători, profesori, care, relevînd succesele dobindite în anul școlar 1971 —1972, s-au an­gajat să-și sporească eforturile pentru o tot mai strînsă legare a învățămîntului de viață, pen­tru traducerea fidelă in fapte de instrucție și educație a sarcini­lor puse de partid în fața școlii. In încheierea adunării, cei pre­zenți au adoptat, într-o atmos­feră de puternic entuziasm, tex­tul unei telegrame adresate conducerii superioare de par­tid, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. Vii și însuflețite adunări fes­tive consacrate Zilei învățătoru­lui au avut loc ieri și în alte centre din județ. La aceste adu­nări au participat tovarășii: Ioan Ienciu, membru al Biroului Comitetului județean de partid, prim-vicepreședinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popu­lar județean — la Negrești-Oași Octavian Luțaș, secretar al Co­mitetului județean de partid — la adunarea de la Liceul nr. 2 din Satu Mare, Gheor­­ghe Govor, secretar al Co­mitetului județean de partid — la Tășnad; Vasile Gîta, membru al Biroului Comitetului județean de partid, primarul municipiului Satu Mare — la adunarea din sa­la Filarmonicii Satu Mare; Ioan Caița, membru al Biroului Comi­tetului județean de partid, pre­ședintele Consiliului județean al sindicatelor — la Halmeu; Iosif Tincu, membru al Biroului Co­mitetului județean de partid, vi­cepreședinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular ju­dețean — la Ardud, Ioan Vida, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean — la Valea Vinului. Sărbătorirea Zilei învățătorul lui a­­ prilejuit astfel slujitorilor școlii din județul nostru, o dată cu trecerea in revistă a rezulta­telor frumoase obținute în mun­ca instructiv-educativă, o caldă manifestare de adeziune la po­litica marxist-leninistă, ințeleap­tă, a partidului nostru de edifi­care a României socialiste. Sesiunea Consiliului popular al municipiului Satu Mare Jos, 29 iunie a.c., a avut loc cea de-a XIII-a sesiune ordina­ră a Consiliului popular munici­pal. La sesiune au luat parte deputați, conducători ai unor în­treprinderi și instituții, invitați. La lucrările sesiunii a parti­cipat tovarășul Iosif Tincu, vice­președinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular jude­țean. Participanții la sesiune — ale cărei lucrări au fost conduse de tovarășul Vasile Gita, prim-secre­­tar al Comitetului municipal de partid, președintele­ Comitetului executiv al Consiliului popular municipal — au dezbătut și aprobat următoarele­ materiale prezentate în cadrul ordinei de zi: Raport privind analiza reali­zării obiectivelor prevăzute în planul acțiunilor patriotice pe anul 1972; Informare cu privire la realizarea contribuției în bani și în muncă a populației pre­văzută de Legea nr. 20/1971; Coraportul comisiei permanente de gospodărire și înfrumusețare, Raport al comisiei de validare a mandatelor și proiectul de hotă­rîre privind validarea mandate­lor deputaților consiliului popu­lar municipal aleși la alegerile parțiale din 26 martie 1972. Pro­iect de hotărîre privind ratifica­rea deciziei Comitetului executiv al Consiliului popular municipal cu nr. 195 din 18 februarie 1971. PAGINA A 3-A VIAȚA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ Din numeroasele scrisori sosite pe adresa redacției precum și din constatările de pe teren, a ieșit în relief faptul că, cu pre­cădere în lunile din acest an, co­operativele din județul nostru în­registrează frecvent serioase neajunsuri în buna aproviziona­re a populației din județ. Aceste neajunsuri au fost constatate, de altfel, și de către brigăzi ale Centrocoop care au analizat ac­tivitatea cooperației de consum din județ. Analiza activității economico­­financiare și organizatorice des­fășurate de U.J.C.C. pe anul 1971 și primele luni ale acestui an, face obiectul articolului de față. In domeniul activității orale, cu toate că sarcina comer­de plap pe anul trecut a fost rea­lizată, la mărfuri nealimentare s-a înregistrat o serioasă rămî­­nere sub plan, răminere ce si­tuează, la acest capitol, coope­rația din județ pe locul 28 în sistema Centrocoop. Slaba preo­cupare, munca desfășurată fără o clară și competentă coordona­re, de care se face vinovată con­ducerea acestui important sec­tor, este ilustrată și de faptul că vînzările realizate pe cap de locuitor sunt mai mi­­cecît me­dia pe sistem Centroc­o>p Și, fapt curios, mai mică oin, decit me­dia realizată în județele limi­trofe. Decalajele mari existente între cooperative, în ceea ce pri­vește desfacerea mărfurilor nea­limentare, scot în relief lipsă de preocupare pentru sporirea vînzărilor a conducerilor de co­operative cit și a întregului apa­­rat Ijecoop, care nu se pot lău­da deloc cu desfășurarea unei activități satisfăcătoare. Coope­rative ca cele din Socond, Bic­­sad, Hodod, Orașu Nou, Turț au realizat vînzări de mărfuri nealimentare între 300 și 700 lei pe locuitor, pe întregul an 1971. Cauzele care au determi­nat­­ vînzarea unui volum de marfă atît de redus sunt în prin­cipal : contractarea unui volum sub necesarul real al populației la o serie de mărfuri cum sînt: detergenții de tip Perlan, sodă calcinată, cuie pentru construcții etc. Aceasta, în timp ce la alte articole — cazane pentru baie emailate, sodă caustică, săpun de rufe, cizme de cauciuc, sibir etc. — cantitățile de marfă con­tractate pentru anul în curs sunt cu mult peste posibilitățile de desfacere. Deficiențele își au originea în întocmirea la voia întîmplării a necesarului de mar­fă, care, cel mai adesea, se face total nefundamentat. In loc să se ia în calcul stocul pe zile desfacere, desfacerile medii pe locuitor, gradul de dotare la bu­nuri de folosință îndelungată, specificul cererii tradițional-lo­­cale etc., se ține seama doar de desfacerea din depozit... Nu se insistă, apoi, în suficientă mă­sură, pentru procurarea unor cantități suplimentare de artico­le la­ care se înregistrează go­luri în aprovizionare și care pot fi procurate de la furnizori (o­­glinzi, bureți pentru zugravi, an­tene televizor, inclusiv opace fabricate în județ globuri la Po­iana Codrului­­). Deficiențe s-au înregistrat în urmărirea executării la ten­si­men a graficelor de livrare de către furnizori. Astfel, la încăl­țăminte de sezon, deși necesarul stabilit era insuficient, nu s-a intervenit ferm la O.C.L. Produ­se industriale pentru remedierea situației. Aceasta cu toate că e­xistă oameni plătiți să facă acest lucru. Restanțe însemnate s-au înregistrat la diferite sortimente de confecții, cămăși, pantaloni de doc, frigidere, biciclete, plite electrice etc. In majoritatea ca­zurilor Ijecoop-ul nu acționează la arbitraj furnizorii restanțieri, acceptă cu ușurință schimbarea sortimentației din contracte, de­calarea termenelor de livrare. Oare acest lucru numai de dra­gul de a nu supăra furnizorii ? In acest mod apare cu evidență că golurile dese înregistrate în aprovizionarea magazinelor se datoresc în primul rînd lipsei de mărfuri din depozitele Ijecoop, cu toate că este vorba de articole curente, care se pot procura, relativ, cu ușurință. Un exemplu : în ziua de 14 iunie a.c. din depozitul de articole electri­ce și sport din Satu Mare au lipsit peste 170 de articole — tuburi Bergman P.V.C., antene pentru televizoare, frigidere cu compresor, o serie de corpuri de iluminat etc., iar din de fierărie — menaj au depozitul lipsit zeci de articole din care multe GAVRIL TONICA (Continuare în pag. a 2-a) Competență și spirit de responsabilitate, două resorturi de impulsionare a activității cooperației de consum Documentarul ) De o mare forță emoționa­­­­lă, cu vaste implicații sociale­­ și ample sugestii educative — așa poate fi caracterizat docu­­­­mentorul „Apoi­­ s-a născut­­ orașul.“ Un film succint, vor­bind emoționant despre dis­pariția unei Orșove și apari­ția alteia. Dar pentru ca noua Orșovă să se nască, a trebuit ca ape­le Dunării să-și găsească cul­cuș, fortuite de zăgazul omu­lui, întinzîndu-se peste vechi case și străzi, sau peste truda oamenilor locului, materiali­ I­za­tă de-a lungul anilor. Noua­­ Orșovă însă este un oraș al­­ bucuriei și tinereții, cu trecu­­­­tul înecat în apele vecine. 1 Orașul nou, așa cum afirmă­­ unul din anonimii eroi ai fil­­­­mului, n-ar fi bine, n-ar tre­­­bui comparat cu nimic, pen­­­­tru ca totul să-i fie specific­i numai lui. Dar ce este în fond acest specific? Este tocmai nașterea unei noi lumi, înnobilîndu-și esen­țele din dăruire și încredere, din grandoare și măreție, din sacrificiu și îndoială, din amintire și optimism, din în­­crîncenare și împlinire, din­­ satisfacție și triumf. Un con­glomerat de asemenea senti­mente te înlănțuie privind­­ acest film tulburător și veri­dic, nncit te întrebi pe drept unde ne sunt căutătorii de adevăr și frumusețe, chemați să dea glas artistic muncii aspre a poporului nostru, con­dus de partid, aspirației sale spre înalt? O, ce palidă le es­te încă felia de artă, față de adevărul vieții noastre coti­diene, față de tumultul socia­lismului și sentimentele nobile pe care le încearcă omul muncii, convingător exprimate în această valoroasă peliculă. Păcat! Avem apoi atît de puțini documentariști buni, sau noi vedem oare, la Satu Mare, atît de puține filme documen­tare? I. POP

Next