Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)

1974-05-03 / nr. 1923

С [UNK]Н [UNK] Anul VII (XIV) Nr. 1923 (2562) Vineri 3 mai 1974 4 pag. 30 bani Din agenda entuziastei întreceri a cincinalului de patru ani Clocotul muncii in subteranele turțului Există un Turț al prunilor albi și al tulburătoarei licori de poamă brumată; există un Turț al oamenilor cu nume scurt, ca o trpuritură guturală, și al coconilor sănătoși — cumințenii ale pămîntului, cu cravate roșii peste cojocul înflorat. Dar mai există și un alt Turț. Un Turț al adîncurilor adinei, unde puteri fabuloase păstrează înlănțuite comorile lumii. Ioan Cinta și Onica Pavel, loan Bura și Vasile Herman sunt mineri de nădejde. Iosif Dragoș și Alexandru Moraru sunt maiștri renumiți, coborîți din livezile de pruni in floare, în plămînii filor oșeni, transferînd mundin soarele adunat în clondire bătrine, stîncilor cu vene de filon celebritatea de veacuri a Turțului și a turțenilor. Luna aceasta de armindeni, de pajiști și de soare mult, de prea mult soare, se înscrie sus, pe dealurile in floare ale Turțului cu o neasemuită vigoare. Iar jos, undeva foarte adine, abatajele s-au cutremurat de explozii, și timpul ferecat în stîncă a erupt spre lumină, greu de luciri și greu de sensuri. Perforatoarele au măcinat inima munților, exploziile au sfîrtecat negurile negre, iar oamenii, mineri coborîți în adîncuri din floarea de prun și de măr, au scris cu flacără la ieșirea din deal, alături de tradiționalul „NOROC BUN“, însemnele victoriilor obținute pînă la 1 Mai, și le-au adăugat lor pe cele mai fierbinți cucerite pămîntului în această zi de armindeni, cu coroană de flori de măr peste casca de miner și peste salopetă: „Ne-am făcut planul la producția globală și la metal echivalent, în proporție de 113,5 la sută, și am realizat economii la cheltuielile de producție, 162.000 lei. Cu acestea ne-am apropiat cu 48 de zile finele cincinalului și am pus temelii solide împlinirii lui înainte de soroc“. Stăm la gura minei și ascultăm glasul pămîntului. Acolo, în adîncuri, a domnit liniștea milioane de ani. Nu mai e liniște. Erele încremenite în stînci adinei sunt scoase la lumină. Devin în fiecare zi „astăzi". I. M. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! La secția prese, arminden a fost acum vreo două săptămîni, la acoperiri a început din seara de 30 aprilie, așa că, de fapt, 1 Mai, calendaristic, se situează undeva în aprilie pe întreprindere, pentru că, după cum rezultă din datele de la planificare, sarcinile pe aprilie au fost depășite cu 600.000 lei la producția globală, cu 700.000 lei la producția marfă, cu 1 la sută la productivitatea muncii și cu 318.000 lei valută la export. Doar la montaj acest 1 Mai deosebit, zi a muncii sărbătorită la noi prin muncă, a debutat in prima oră a schimbului I. La banda nr. 1 de montaj aragazuri, maistrul Ștefan Tași și-a asigurat unitatea muncii contrîn așa fel încît cea din aprilie treceîn mai să însemne, de fapt, un urcuș, pentru ca intr-adevăr aceste zile să aducă mai aproape de împlinire angajamentul de a înfăptui cincinalul înainte de termen, și de a întîmpina cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei și cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. cu cele mai frumoase realizări. Munca a început cu deosebit elan, astfel incit la ora 9 brigada lui Ștefan Tași raporta că terminat de montat,a în două ore, 70 de aragazuri G 422 și că din acel minut trece la montarea pe bandă a aragazului „Carpați 3“ pentru export. La banda nr. 3 lucra brigada lui Augustin Lupșica. Și aici s-a muncit in mod deosebit în acești zori de 1 Mai, pînă la ora 10 terminîndu-se montajul a 130 sobe de încălzit „Super“. Banda lor pentru aragazuriexport a început să „curgă“ pe la ora 10 cu viteza ei sincronizată, obișnuită. A trecut un minut și de pe bandă a coborit, gata ambalat, verificat, frumos, elegant, primul aragaz destinat exportului în U.R.S.S. Apoi au ieșit alte și alte mașini, cîte fiecare minut, unul în pînă la terminarea schimbului. A sosit brigada maistrului Traian Popovici și munca s-a desfășurat în continuare în ritmul benzii, apoi a intrat schimbul III al maistrului Rakos, care a Ernest încheiat cel 1000-lea aragaz de-al al zilei, toate pentru export, după care a început pregătirea benzii pentru darea unui alt monttp de aragaz pentru piața internă. 1000 de aragazuri pentru export Forfota gării sătmărene în orele matinale ale INTÎIULUI DE MAI a avut, fără îndoială o atmosferă aparte pe care nu poți să nu o remarci în toate cîte se fac la Complexul C.F.R., și la „Mișcare“, și la Depoul C.F.R. și la Revizie. Oamenii — e impresia cea mai copleșitoare de aici — muncesc și simt, dincolo de acestei zile , obișnuitul festiv al marii sărbători muncii. Festiv ce înseamnă nu numai flamurile purpurii tricolore înălțate preșitutindeni încununînd prin realizarea angajamentelor luate în cinstea măreței zile a muncii. Iată cîteva date, mai semnificative, pe care ni le oferă șeful stației, tovarășul Valentin Monastîrski: depășirea planului de transport cu 121 la sută la total încărcătură, cu 104 la sută la încărcătură statică, reducerea indicatorului de staționare și tranzit în manevră pînă 98 la sută, iar acela lui de încărcare-des din forfota firească a gării cărcate pînă la 97 la sută. Dacă mai adăugăm realizarea unei economii de energie electrică de peste 80.000 kWh, ca și alte considerabile economii la celelalte categorii de combustibili, avem în față un exemplu elocvent al mobilizatorului bilanț de întrecere cu care colectivul Complexului C.F.R. Satu Mare încheie această importantă etapă în realizarea mărețului angajament patriotic de realizare a criscinalului înainte de termen. Pentru harnicii feroviari, festivul zilei de 1 Mai a însemnat însă, înainte de orice, dăruire și conștiinciozitate în toate faptele lor de muncă circumscrise aceluiași efort firesc de fiecare zi, de a-și face la posturile lor cu cinste datoria, de-a putea spune mereu, cu satisfacția datoriei împlinite: „La noi totul e în ordine. Am vegheat în cele mai bune condițiuni siguranța feroviare și circulației rea normală a realizacului de mărfuri trafiși 1 [UNK]М [UNK]1 călători“. E ceea ce puteau raporta cu mîndrie, oricînd, impiegatul de mișcare Ioan Neagu, șefii de manevră Băbășan, și Dumitru Gheorghe Dobrican, ori revizorii Ion Moldovan, Gheorghe Lup și Vasile Marinescu. Intre atîtea momente de activitate febrilă ce preced plecarea fiecărui tren de aici, din gara Satu Mare, am consemnat nenumărate vențe de muncă secce ilustrează convingător modul cum înțeleg să-și facă datoria și tovarășii de muncă ai șefului turei de la revizie, comunistul Petru Necșa. Rînd pe rînd, la trenurile 4405, 4063, 4344, 45241, 49603 și încă la toate cîte mai urmau, ca întotdeauna, toate lucrările de revizie, întreținere și pregătire a trenului se executau cu promptitudine, la acea cotă de calitate pe care comuniștii de aici o numesc simplu și firesc „IREPROȘABIL!“. După cum ne-a mărturisit secretarul uiei de partid organizade la revizie, tovarășul Cornel Șuta, peste 80 la sută din oamenii colectivului sînt comuniști și lucrul acesta se vede cu Cîteva prisosință, scurte cifre de plan notate merită a fi consemnate: depășirea planului de osii revizuite de la 24.500 la 26.640, depășirea planului la ungere osii trenuri călători — cu desfacere — de la 80 la 268 de osii. De asemenea, la trenuri de marfă o depășire de la 600 la 748, iar la ungeri — cu completare — de la 80 la 153 osii. Dar cifrele de depășiri cuprind realizări inficative la toate semoperațiunile executate. ... Dar începutul de mai, în forfota firească a gării sătmărene, e prea bogat în secvențele însuflețitoare de mujică și dăruire cu care oamenii de aici, în haine de lucru și într-o atmosferă de cinstire, prin fapte, prin hărnicie, fac ca solemnele flamuri purpurii și tricolore să pentru ei ca însemne pretutindeni azi, în România, deopotrivă, drapele înalte ale marii întreceri socialiste. AL. BODEA ȘEDINȚA GUVERNULUI A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA .In ziua de 1 Mai a avut loc ședința guvernului, care a analizat modul cum se realizează măsurile cu privire la dezvoltarea bazei energetice și gospodărirea rațională a combustibilului și energiei și a hotărît o serie de acțiuni imediate pentru respectarea riguroasă a Decretului Consiliului de Stat. Au fost stabilite măsurile concrete ce trebuie întreprinse la ministere, centrale, întreprinderi și consilii populare pentru încadrarea strictă în normele de consum planificate, recuperarea surselor energetice, creșterea randamentelor reîn utilizarea acestora și înlăturarea risipei denergie de orice fel. Guvernul a examinat, de asemenea, stadiul îndeplinirii programului de optimizare a transporturilor pe calea ferată, auto și fluvial. In continuare s-a dezbătut și aprobat programul pentru pregătirea și desfășurarea în bune condițiuni a activității turistice din sezonul 1974. De asemenea, guvernul a analizat rezultatele preliminare pe primele 4 luni ale acestui an și a stabilit acțiuni ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Dotarea tehnică superioară a Filaturii de bumbac din Cărei asigură o continuă creștere a productivității muncii înnoiri la Borlești In satul Borlești s-a construit mult în ultimii ani. Din 1967 încoace s-au înălțat peste 50 de noi case spațioase, încăpătoare, 3—4 camere, mobilate cu cîte modern, după cerințele zilelor noastre. Concomitent, au fost ridicate și alte clădiri de utilitate publică, de care satul nostru avea absolută nevoie In centrul localității, făcînd parte dintr-un tip civic aspectuos și pe numemodern, se poate vedea noua clădire a magazinului universal, bine dotat. Gestionarul acestui magazin este un tînăr се-și cunoaște bine meseria, comportîndu-se cu clienții în mod civilizat, neavînd abateri în muncă. Este vorba de Ioan Glodan, pe care-l respectă întregul sat. De cealaltă parte a șoselei, vizavi de magazinul universal, pe un teren viran, este amplasat noul sediu al căminului cultural, în construcție încă, la căruia cetățenii, în ridicarea tineretul, au participat special intens, prin muncă patriotică. Datorită acestui fapt se vor putea încheia în curînd lucrările de tîmplărie și tencuit. O nouă clădire, de alături, adăpostește trei din sălile de clasă și alte dependințe ale școlii generale, în care se țin cursurile claselor mari. Și edificarea acestei clădiri a însemnat eforturi unite din partea consătenilor mei, oameni harnici, dornici să sporească frumusețea așezării. La înălțarea acestor obiective o contribuție de seamă în mobilizarea energiilor cetățenești a dovedit-o tovarășul Ilie Cuza, consăteanul nostru și vicepreședintele Comitetului executiv al Consiliului popular comunal Pomi. Și dacă românul are o vorbă, cum că omul sfințește locul, și dacă vom mai spune că omul are valoare în primul rînd prin calitățile sale umane și profesionale, atunci aceleași cuvinte de laudă le merită și directorul școlii generale din satul nostru, tovarășul profesor Dan Chișu. El s-a îngrijit ca, pe lîngă ridicarea calității învățămîntului și întărirea disciplinei, să înfrumusețeze și cadrul în care învață elevii. In curtea școlii au fost astfel plantați arbuști de specii valoroase, au fost amenajate ronduri de flori. Calitățile de bun gospodar ale directorului s-au evidențiat în această primăvară și prin plantarea, în grădina școlii (în suprafață de circa un ha) a peste 400 de pomi fructiferi. Noua livadă a prejmuită cu un gard fost îmlung de peste 300 m.l. Pe lîngă clădirea școlii elevii au amenajat o bază sportivă, pe care, de asemenea, au împrejmuit-o. Merită să ționăm că toate aceste menlucrări au fost executate exclusiv de pionierii școlii, care-și cultivă și elevii astfel respectul față de muncă. v. băințan pensionar fflifl - CAll NA ȘI SEMNIFICA!N La origini ca și azi, sîmbra semnifică o înțelegere, o reglementare gospodărească, un protocol asupra treburilor majore ale oieritului. Cîteva zeci, dacă nu sute, de asemenea înțelegeri au loc în fiecare primăvară în toate cele 23 de sate oșenești, la date diferite în aceeași localitate și în zile ale săptămînii socotite optime: marți, joi, sîmbătă — fără a mai pune la socoteală sîmbrele mezine dinspre toamnă, survenite în ani de mare belșug, cînd învoielile din primăvară au fost integral și pretimpuriu satisfăcute, cînd iarba-i încă verde și neaua departe. Pregătirile pentru însîmbrarea oilor la stînă încep din vreme, de îndată ce se pornește vînt dulce dinspre munte și pîraiele dau a bolboroși înciudate. Ciclul naturii e resimțit adînc de întreaga ființă a oșanului, dornic să se apede în primăvară, să se bucure de sănătate și muncă. Codanele se vor destăinui curînd. Tot aceia-m așteptat Să margă neaua din sat S-and oile zgherînd și pe mîndru fușcăind. Se produce în acest timp „tomnițu“ — tatonare și convenție între diverși proprietari de oi („văjnicari“) ce urmează să alcătuiască „boteie“, apoi între șefii acestora, sînt aleși ciobanii, locul stînii trebuitoare întocmirii și și cele gospodăririi ei. Prin aceeași consultare colectivă și cu asentiment general se alege șeful, se stabilește ziua sîmbrei. Evenimentul e așteptat cu ardoare, „botesele“ ajutate de „prunce“ se pregătesc febril cu bucate de tot felul dar și cu straie mîndre, proaspăt albite. In matca Sîmbrei s-a născut și s-a desăvîrșit un armonios cod etic. Pătrunși de sentimentul respectării și permanentizării lui, sîmbrașii so- VASILE SAVINESCU Unul din momentele folclorice specifice sărbătorii (Continuare în pag. a 2-a) Pe teme comerciale Deservirea populației între ce este și ce se așteaptă să fie Consiliul municipal al femeilor a organizat recent o masă rotundă care și-a propus o dezbatere pe o temă de cea mai mare actualitate: măsuri trebuiesc întreprinse, în urma ce eforturilor conjugate a factorilor răspunzători din industria locală, cooperația meșteșugărească și comerț — pentru sporirea gamei articolelor de uz gospodăresc și casnic, de creștere a exigenței în îmbunătățirea și diversificarea deservirii populației. Care sînt cerințele? Chiar de la începutul dezbaterii s-a apreciat ca fapt pozitiv preocuparea care există în primul rînd din partea întreprinderilor comerciale I.C.L.S. pentru alimentație publică, I.C.L.S. mărfuri industriale în a adăuga rețelei comerciale noi unități de deservire, în creșterea exigenței în deservire. Dar, faptul a fost clar precizat, încă se face destul de puțin pentru ca într-adevăr, așa cum sublinia tovarășa Doina Donuțiu, aceste măsuri să fie pe măsura cerințelor. Drept pentru care în cuvîntul lor mai multe vorbitoare au pus în dezbatere cerințe asupra cărora reprezentanții comerțului trebuie să-și concentreze mai mult eforturile. Astfel, tovarășa Aurelia Foriș, arăta că este absolut necesar ca toate cadrele care răspund de alimentația publică să-și delimiteze clar noțiunea de... cofetărie. Cumularea cofetăriilor cu birturile și bufetele este, categoric, în detrimentul cumpărătorilor, a tinerilor în special. Este imperios necesar ca la aceste unități (mai sperăm încă să avem și cofetării veritabile nu numai bufete care vînd și prăjituri!) să se servească micul dejun, să existe o atmosferă de cofetărie... La fel, restaurantele ar trebui să extindă inițiativa de a crea pentru elevi meniuri tip pensiune. Ceva s-a inițiat în acest sens dar mult prea timid. Servirea mesei pentru un număr cît mai mare de elevi, la restaurante anume desemnate, ar scuti gospodinele de un volum mare de muncă. In altă ordine de idei, reprezentanții comerțului ar trebui să fie mult mai consecvenți în a contracta noi articole uz casnic cărora să le facă de o popularizare corespunzătoare, astfel ca publicul cumpărător să fie avizat, încunoștințat de eficiența noilor articole achiziționate Tovarășa Viorica Onea marca dezinteresul de care rese „bucură“ copiii la raioanele de confecții. Pur și simplu unitățile comerciale din municipiu nu oferă o sortimentație adecvată celor mici, cu toate că avem în oraș o mare fabrică profilată exact pe confecții pentru copii. Regretabil este faptul că nici cooperația meșteșugărească nu suplinește acest neajuns. In goana după o anume rentabilitate atelierele cooperației meșteșugărești nu primesc și comenzi pentru copii. De fapt, s-a făcut remarcat și comenzile de confecții pentru adulți se onorează după luni de zile de așteptare. Nu există, apoi, pus la punct un sistem care să ofere cumpărătorului posibilitatea de a se îmbrăca cu gust, la un preț convenabil și mai ales, într-un timp cît mai scurt. Ar fi foarte util, ca la nivel de U.J.C.M. să existe o preocupare T. GAVRIL (Continuare In pag. a 3-a)