Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)

1974-04-23 / nr. 1914

il contribuție importantă la înfăptuirea angajamentului И~:г~:3 .CINCINALUL-ÎN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE! . Economii de energie și combustibil Pe agenda întrecerii so­cialiste de la I.F.E.T. Satu Mare se înscriu noi și noi succese. încă de la începu­tul anului, aici s-a pus un accent deosebit pe reduce­rea consumurilor specifice și valorificarea superioară materiei prime și materiale­a lor, precum și pe gospodă­rirea cât mai eficientă a re­surselor energetice și­bustibililor. Ca urmare, cum­în practică s-au aplicat o serie de măsuri eficiente ca: folo­sirea deșeurilor din lemn pentru fabricarea de plăci a­­glomerate, izolarea celor termice pentru conduc­redu­cerea pierderilor de abur etc. De asemenea, s-au luat mă­suri pentru recuperarea con­densului, măsură soldată cu o eficiență economică anuală de 50.000 lei. După cum ne informează inginerul Iosif Klotzchir, în prezent se află în studiu re­cuperarea căldurii gazelor de ardere prin instalarea de economizoare. Economiile ce se vor realiza se ridică la 20.000 lei anual. De notat a­­poi că economizoarele vor fi confecționate în cadrul în­treprinderii. Fină în prezent, prin mă­surile aplicate s-au econo­misit aici peste 240 tone com­bustibil convențional. De a­­semenea, prin sectorizarea iluminatului în halele de pro­ducție, reducerea puterii in­stalate la iluminatul exterior, încărcarea optimă a utilaje­lor, eliminarea funcționării în gol a motoarelor electri­ce — s-a realizat o econo­mie de la începutul anului și pînă în prezent de peste 42.000 kWh energie electrică. La întreprinderea „TRICOTEX“ Roadele strădaniei colectivului de creație Printre preocupările celor de la „Tricotex“ se numără și asimilarea de produse noi. In acest scop, colectivul de creație și-a adus o con­tribuție deosebită, confecționînd 30 modele noi de tricotaje. Dintre acestea majoritatea au fost introduse pe benzile de fabricație în cursul acestei luni. Noile produse — pulovere pentru femei și copii, cămăși și pulovere pentru bărbați etc. — vor fi destinate în bună parte unor beneficiari din U.R.S.S., R.F. Germania, Franța și Austria. Un nou detașament de muncitori calificați ■. Ea „Tricotex“ se acordă, de asemenea, o grijă deosebită pregătirii viitoarelor cadre. In acest scop au fost înființate cursuri de califi­care de scurtă durată, fără scoatere din pro­ducție, tinzîndu-se ca să se realizeze calificarea tuturor salariaților într-un timp cît mai scurt. La 15 aprilie au absolvit cursurile de cali­ficare de 4 și 5 luni în meseriile de tricotori și confecționeri un număr de 600 de muncitori Acțiuni edilitar­­gospodărești la Săuca Mobilizați de Comitetul executiv al Consi­liului popular, de deputați, cetățenii comunei Săuca își propun realizarea unor ample lucrări edilitare menite să îmbunătățească estetica așe­zărilor comunei. Pentru amenajarea șoselei din localitatea reședință a comunei — circa 800 m.l. — s-a transportat întreaga cantitate de piatră necesa­ră, urmînd să se mai transporte nisipul și balas­tul trebuitoare acestei lucrări. Pe o lungime relativ similară — de peste 800 m.l. — se vor construi noi trotuare. Circa 600 m.l. la Becheni, 200 m.l. la Cean, 150 m.l. la Chisău. De mare însemnătate in viața comunei este și construirea celor trei poduri de beton Săuca, Silvaș și spre Becheni, lucrare ce va de­ja buta nni peste multă vreme. Intr-o perspectivă apropiată, la Săuca, se va înălța pentru elevi o nouă școală cu patru săli de clasă. Cetățenii comunei au votat suma necesară construirii acestui edificiu, urmează să se obțină proiectul, materialele etc. Avînd asigurată, prin contribuția cetățeni­lor, suma necesară, lucrările de electrificare a satului Cean vor putea debuta în curind. Și încă o notă bună pentru edilii din Săuca: cișmelele aflate în perfectă stare de funcționare pe strada principală a comunei Săuca. I I.P.L. Satu Mare: noi biblioteci tip „Oșana” sînt pregătite pentru livrarea la export VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE A PREȘEDI­NTELUI REPUBLICII COSTA RICA, JOSE BIGUERES FERRERAID ȚARA NOASTRĂ Sosirea la București La invitația președintelui Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, luni a sosit în țara noastră, într-o vizită oficială de prietenie, președinte­le Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Această vizită se înscrie în cadrul bunelor relații de prietenie și colaborare statornicite între Republica So­cialistă România și Costa Rica, relații care cunosc un curs as­cendent pe baza respectării principiilor independenței și su­veranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. In istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însemnătate primordială l-a constituit vizita efectuată în Costa Rica de președintele Nicolae Ceaușescu, în Septem­brie 1973. Dialogul la nivel înalt româno-costarican, desfă­șurat la San Jose, a constituit, prin rezultatele sale rodnice, o contribuție de seamă la întă­rirea raporturilor bilaterale. Tratatul de prietenie și coope­rare între Republica Socialistă România și Republica Costa Rica — document de o deose­bită semnificație internațională — și celelalte acorduri comune, semnate, în timpul vizitei șefului statului român, au deschis noi perspective legăturilor bilaterale pe o perioadă mai îndelungată, în diferite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt româno-costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două țări, în inte­resul reciproc, să contribuie la cauza înțelegerii internaționale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la Bucu­rești a președintelui Jose Figueres Ferrer. Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, ale căror falduri încadrează por­tretele celor doi șefi de stat. Pe mari pancarte sînt în­scrise urările în limbile spa­niolă și română: „Bun sosit în Republica Socialistă Excelenței Sale, domnul România Jose Figueres Ferrer, președintele Re­publicii Costa Rica“, „Trăiască prietenia dintre poporul român și poporul costarican“. La ora 15:40, aeronava cu care a călătorit președintele Re­publicii Costa Rica aterizează. In întîmpinarea distinsului oaspete au venit președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu tovarășii: Emil Bod­­naraș, Ștefan Voitec, vicepreșe­dinți ai Consiliului de Stat, Ma­nea Mănescu, prim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe. E­­rau de față alți membri ai guvernului, conducători ai unor instituții centrale, generali, zia­riști. Era prezent, de asemenea, Constantin Stănescu, ambasado­rul României la San Jose. La coborîrea din avion, pre­ședintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cei doi șefi de stat își string mîinile, se îm­brățișează cu căldură. Președintele Jose Ferrer prezintă șefului Figueres statu­lui român persoanele oficiale care i1 însoțesc: dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al (Continuare in pag. a 4-a) Un­ Pil JUDICIOS DE IRIGARE, RIGUROS RESPECTAI — CALE SIGURA DE REALIZARE A DIR PRODUCȚII AGRICOLE SPORITE m90.000 tone de masă verde nu se pot obține fă­ră apă suficientă în sol . Experiența irigațiilor din anii trecuți înseamnă și 10 tone de fin la hectar, 45 tone de masă verde, sau 130 tone de sfeclă . „Absolut toate agregatele funcționează la capacita­tea maximă!“ Graficele de udare sînt urmărite minuțios . Mergem pe norme mari de udare: 800—1.000 metri cubi la hectar. După cum se știe, condițiile climaterice ale acestei primă­veri au făcut ca irigațiile să de­vină una dintre problemele de cea mai acută actualitate. Ală­turi de atenția ce se acordă ce­lorlalte măsuri agrotehnice în toate unitățile economice ale a­­griculturii noastre socialiste, bă­tălia pentru apă constituie unul din punctele prioritare pe orice agendă de lucru. Ea e, desigur, calea sigură spre obținerea unor recolte mari, indiferent de con­dițiile de climă, destul de ne­prielnice, de pînă acum. Indica­țiile conducerii superioare de partid, hotărîrile luate pe plan național, legislația elaborată în acest sens au o finalitate bine­cunoscută de noi toți: impulsio­narea lucrărilor de irigare, folo­sirea la întreaga capacitate a sistemelor existente, extinderea lor, mobilizarea tuturor forțelor și mijloacelor în acest scop. Ele au generat așa cum se știe amplă acțiune patriotică, care a­u contracarat în mare măsură efectele deosebite ale lipsei de apă în sol. Despre modul cum se organi­zează și conduce această largă acțiune pentru potolirea pămîntului, prin aplicarea setei mă­surilor cuprinse în planul de mă­suri al Biroului Comitetului ju­dețean de partid și al Comitetu­lui executiv al Consiliului popu­lar județean la situația concretă a I.A.S. Dorolț, am purtat recent o convorbire cu tovarășul Vaier Sichet, inginerul-șef al acestei unități, convorbire pe care redăm în rîndurile ce urmează: o — Sintem­ cu toții convinși de importanța deosebită ce o au irigațiile în această primăvară. V-aș întreba totuși, o dată mai mult, aici la I.A.S. Dorolț în ce constă rațiunea acestor ample măsuri ce le-ați luat și a căror îndeplinire o urmăriți atît de minuțios și insistent, așa cum ne-am putut convinge și la re­centa ședință a conducerii I.A.S.? Rațiunea măsurilor luate de noi stă în aceea că pentru 7.000 capete de animale, oricum, tre­buie să asigurăm o imensă can­titate de furaje: în masă vedre, fîn, suculente ... Vedeți, numai la masă verde, pentru aceste animale e nevoie nu mai puțin decît de 90.000 tone. Și cantita­tea aceasta nu se poate obține ușor. De aceea, din cele 1.550 hectare cu culturi pentru fura­je — îndeosebi lucernă, ierburi perene și sfeclă — cu posibilită­țile ce le avem, am irigat 1.118 ha. Prin aceste măsuri ce le luăm pe linia irigațiilor, cre­dem că vom putea să rezolvăm, în bune condițiuni, esențiala problemă pentru noi, cea a fu­rajelor. Avem, de altfel, în acest sens experiența anilor tre­cuți, cînd am obținut în medie cîte 10 tone de fîn la cite 45 tone masă verde, hectar, sau cîte 100—130 tone sfeclă furaje­ră. In afară de baza furajeră mai trebuie să ne irigăm și culturile de cîmp: cartofi, sfec­lă seminceră, orz, porumb, so­ia — Față de toate aceste sarcini deosebite, cum v-ați organizat sistemul de irigare? — Pentru cele 2.481 hectare suprafață de irigat, avem un număr de 51 de agregate, agre­gate ce funcționează absolut toa­te. Fiecărei ferme i-am reparti­zat, în funcție de necesitățile ce le are și de ponderea culturilor, un număr de agregate mergînd de la 8 pînă la 16—17. Am ur­mărit ca prin repartizarea aces­tor mijloace să existe posibili­tatea ca în cel mult 25 de zi­le fiecare fermă să-și poată cu­prinde o dată toată suprafața ce o are de irigat. Vă putem spune că toate lucrările de irigare culturilor sînt planificate și ur­a mărite minuțios. Ați văzut gra­ficele noastre săptămînale de udare a culturilor. Fiecărei fer­me i s-au stabilit precis culturi, fiecare agregat, orele de udare, volumul de apă. Absolut totul, precis1 — Care este ritmul curent de udare' - Săptămîna trecută am iri­gat 460 hectare. Pentru această săptămînă ne-am planificat 565 ha. Modul de lucru este urmă­torul: stația noastră plutitoare funcționează zilnic cîte 16 ore. Pe la ora 5 dimineața este apă în toate canalele și putem porni agregatele. Acestea lucrează de B. ALEXANDRU (Continuare in pag. a 2-a) Convorbire cu tovarășul Vaier Sichet, inqiner-seî ia !AS. Dcrolț Vizită protocolară Președintele Jose Figueres Ferrer a făcut luni seara, la Pa­latul Republicii, o vizită proto­colară președintelui Nicolae Ceaușescu. La întilnire au participat to­varășii Emil Bodnaraș, Voitec, Manea Mănescu, Ștefan Emil Drăgănescu și George Macoves­cu. A fost de față Constantin Stănescu, ambasadorul Româ­niei la San Jose. Oaspetele a fost însoțit de dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim­­vicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Os­car Arias Sanchez, ministrul planificării, și Franklin Aguilar, ambasador. Vizita protocolară a într-o atmosferă de caldă decurs cor­dializate. Un criteriu de competitivitate Calitatea superioară a execuției utilajelor, mașinilor și instalațiilor Cunoscută pe toate meridiane­le lumii — produsele puternicei întreprinderi constructoare de mașini din Satu Mare se expor­tă în 24 de țări — marca m­o“ s-a impus pretutindeni „U- nu numai prin caracteristicile teh­­nico-funcționale ale utilajelor, mașinilor și instalațiilor fabri­cate, ci și pentru că ea consti­tuie o garanție a calității a­­cestora. Planul de producție al între­prinderii cuprinde 15 mari gru­pe de produse — utilaje minie­re, utilaje pentru industria chi­mică, material rulant feroviar, mașini și utilaje de ridicat și transportat, utilaje pentru in­dustria metalurgică etc. — în cadrul cărora sînt asimilate peste 4.500 tipodimensiuni. Spe­cificația este absolut necesară mai ales dacă se are în vedere că nomenclatoarele de comenzi evidențiază că circa 60 la sută din produsele solicitate sînt u­­nicate. De aici necesitatea uti­lizării unor sisteme particulare de organizare a controlului de calitate, diferite de metodele cu­noscute în unități cu profil pre­cis stabilit și producție de se­rie. Pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor sînt ela­borate măsuri cuprinse în pla­nuri anuale, măsuri care sînt urmărite și, în general, reali­zate cu suficientă bine. De pildă, pentru promptitu­trimes­trul I al anului curent au fost stabilite 11 măsuri, din care 10 au fost transpuse în practică, ultima fiind și ea în curs de concretizare. Extrem de utile s-au dovedit consfătuirile pe­riodice ale întreprinderii cu principalii săi beneficiari. Su­gestiile oferite de cei care utili­zează nemijlocit utilajele pro­duse de „Unio“ au contribuit substanțial la direcționarea căi­lor de îmbunătățire a parame­trilor tehnici și, implicit, la creș­terea calității execuției aces­tora. Amintim, spre exemplu, că dacă la consfătuirea din mar­tie 1972 au fost semnalate 40 deficiențe la locomotiva Diesel de mină, 14 la locomotiva cu troleu de 7 tf, 9 la locomotiva cu acumulatori de 4 tf și 30 la transportorul cu racleți TR-3, numărul deficiențelor reieșite cu ocazia analizei din noiem­brie 1973 a fost de numai 1 la locomotiva Diesel 4 la transportorul de mină și cu racleți AntICHETĂ ECONOMICĂ TR-3, în timp ce la celelalte produse acestea au scăzut, prac­tic, la zero. De altfel, tocmai promptitudinea cu care se aduc îmbunătățiri tehnologice mași­nilor și instalațiilor fabricate este aceea care a determinat competitivitatea binecunoscută a produselor purtînd marca „U­­nio“. De mare importanță pentru funcționarea ireproșabilă a uti­lajelor livrate, conform exi­gențelor stipulate de clienți, sînt verificările preliminare, efec­tuate de C.T.C. asupra caracte­risticilor tehnice, îndeosebi aco­lo unde au fost aduse modifi­cări în documentațiile de exe­cuție. Fără îndoială, verificări­le preliminare sînt făcute, în general, cu minuțiozitate; mai sînt cazuri, totuși — foarte ra­re, este adevărat, dar mai sînt — cînd abia supracontrolul e­­fectuat de I.G.S. a descoperit unele deficiențe la un lot de mașini pregătite pentru livra­re. Deși era modificat esențial, subansamblul ungător la mașina respectivă a fost introdus în fabricația de serie fără semnificative de fiabilitate probe și siguranță în exploatare. Peși, în urma intervenției Ev­­or­ganelor I.G.S. au fost operate modificările de rigoare, dar o parte din mașinile comandate de beneficiar ieșiseră deja de pe banda de montaj. Oricît de rare sînt astfel de cazuri, ele însemnează risipă de manoperă și materiale, risipă care se ri­dică uneori la valori importan­te. MIHAI BABIȚCHI (Continuare în pag. a 2-a) Fascina a 3-a W ßVTSI 44= „Exegi monumentum" Omenirea cunoaște con­strucții care durează de mii de ani și care vor mai în­frunta, probabil, multe mile­nii, suscitind interes, provo­­cînd uimire și admirație, consternînd prin dimensiuni, forme și tehnica execuției ca­re continuă să rămînă o enig­mă pentru specialiști. N-aș dori să fiu etichetat drept un troglodit — departe de mine intenția de a nega valoarea acestor monumente istorice care încorporează în ele mun­că și geniu — dar nu mă pot reține de la un sentiment ca­re-mi ultragiază conștiința, inutilitatea lor. Piramidele egiptene grandioase, dar au servit sînt ele și altceva decît vanitatea fa­raonilor? Constructorul este prezent în întreaga istorie a omenirii și contemporaneita­tea îl solicită la maximum. Dar îi cere altceva decît pi­ramide. Zidarul GHEORGHE NI­­COARĂ construiește nu o pi­ramidă, ci, împreună cu tova­rășii săi, înalță blocul-turn cu nr. 40 in cartierul „Someș" din Satu Mare. Și înalță mereu clădiri de 9 ani. Nu știe exact la cîte blo­curi a lucrat, multe, teci [ш] Tur] Dar știe pentru ce o face. Construiește pentru oameni, pentru ca oamenii să aibă lo­cuințe omenești moderne, confortabile. De 9 ani lucrea­ză numai în Satu Mare. In care cartiere ? Nu și le-a no­tat. In toate există blocuri de locuințe în care zidarul Gheorghe Nicoară a pricepere profesională, investit hăr­nicie, entuziasm, dragoste și o mare dorință de a fi cit mai folositor oamenilor. Nu l-am întrebat dacă îl încearcă sen­timente orgolioase. Dar cred că da și îl înțeleg și îl justi­fic. Poetul spunea, avînd conștiința valorii și a pere­nității operei sale, „Exegi mo­numentum“ („Am durat un monument"). Zidarul Gheorghe Nicoară poate și el să spună — fără să fie acuzat de infatuare­­: „Exegi monumentum". Și opera continuă A. SEVEREANU

Next