Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)
1974-04-25 / nr. 1916
€ [UNK] [UNK]1 Anul VII (XIV) Nr. 1916 (2555) Joi 25 aprilie 1974 4 pag. — 30 bani Feroviarii sătmăreni — mereu la datorie Cu toți indicatorii de plan depășiți Situîndu-se mereu printre detașamentele fruntașe din județul nostru, lucrătorii feroviari ai Stației C.F.R. Satu Mare au obținut rezultate edificatoare în realizarea și depășirea sarcinilor de plan din anul curent. De la începutul anului și pînă în prezent au fost realizați și depășiți toți indicatorii de plan; ceferiștii întîmpină ziua de 1 Mai cu realizări deosebite. De pildă, cel mai semnificativ indicator, tone marfă expediate, a fost depășit cu 9.000 tone, ceea ce ar însemna 12 trenuri de marfă expediate peste prevederile planului. Rezultate semnificative au fost obținute și la alți indicatori. De exemplu, la încărcătura statică, utilizarea vagonului de marfă a fost îmbunătățită cu 3,5 la sută ceea ce reprezintă o economie de 430 vagoane. Staționarea la încărcare-descărcare în tranzit cu și fără manevră a fost îmbunătățită cu 2 la sută, creîndu-se posibilități de economisire 21.000 vagoane/ore. Exprimată valoric economia se ridică la 75.000 lei. S-a realizat alimentar față sade angajamentul anual peste 3.000 tone marfă la tone expediate, precum și o economie a vagoanelor de marfă de circa 80 vagoane. De asemenea, la staționarea la încărcare-descărcare s-a obținut economie de 21.000 vagoane/ore față de un angajament anual de 28.700 vagoane/ore. In această perioadă regularitatea circulației a fost realizată în proporție de sută la sută, Prestigioase înfăptuiri la Secția 16 A Secția L—6, întreținerea liniilor ferate, poduri și întăriri a reușit printr-o muncă bine organizată să realizeze toți indicatorii de plan. Succesele obținute de către muncitorii din acest sector se materializează în înlocuirea a peste 200 m.l. șine peste plan, a 1.458 trifoane și peste 62 bucăți eclise. In aceste zile, ne informează șeful secției, Gheorghe Ciucioiu se lucrează intens pentru îmbunătățirea aspectului construcțiilor din raza complexului și amenajarea spațiilor verzi. De asemenea, lucrătorii de aici colaborează la acțiunea de înlocuire a șinelor și traverselor existente cu șine de tip superior și traverse din beton pe distanța Satu Mare — Cărei, pentru sporirea vitezei de circulație a trenurilor. I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ? ȚESĂTOARELE DE LA I.T.A. RAPORTEAZĂ Țesătoarele de la I.T. Ardeleanu întîmpină sărbătoarea primăverii, ca în fiecare an, cu importante succese în muncă. Datorită bunei organizări a producției, și a muncii, unei mai atente aprovizionări tehnico-materiale și folosirii la capacitate a fiecărui război de țesut, a fiecărei mașini, colectivul de aici raporta în dimineața zilei de 22 aprilie că, de la începutul anului a livrat beneficiarilor interni și externi peste 63.000 m.p. țesături. Instantaneu din secția țesătorie a întreprinderii textile Ardeleana UN CISTIG DE ZECE ZILE In acest an, în toate unitățile productive din județul Satu Mare s-a acordat o atenție sporită realizării în timp cil mai scurt a sarcinilor de export. Ca urmare, la data de 20 aprilie s-a realizat planul de export pe județ, urmind ca sarcinile sa fie substanțial depășite in zilele care au mai rămas pînă la 1 Mai Cele mai frumoase rezultate le-au obținut colectivele întreprinderilor: Ardealul Cărei cu o depășire de 1.167.000 lei valută, I.L.F. cu o depășire de 351.000 lei valută și Tricotex cu o depășire de 293.000 lei valută. Lucrările prioritare in agricultură contin de mai marea însămințării porumbului Irigatul culturilor Prevenirea înghețurilor Deși vremea in ultimele zile a continuat să rămină destul de răcoroasă, mecanizatorii, țăranii cooperatori și lucrătorii din întreprinderile agricole de stat au continuat în ritm susținut semănatul porumbului, una din cele mai importante acțiuni la ordinea zilei. Din datele centralizate la nivel de județ, pînă la 22 aprilie a.c., rezultă că s-au semănat cu porumb pentru boabe, în cooperativele agricole de producție 26.800 ha, ceea ce reprezintă 60 la sută din suprafețele planificate, iar în întreprinderile agricole de stat 3.650 hectare, ceea ce reprezintă mai bine de 83 la sută din plan. I.A.S. Dorolț și I.A.S. Odoreu au încheiat însămințatul acestei culturi. La I.A.S. Vetiș astăzi se va încheia semănatul porumbului pe cele 632 ha planificate. O mare parte din cooperativele agricole de producție sînt și ele în faza de finalizare a acestei lucrări. I. CRISTEA (Continuare în pag. a 2-a) La Ferma legumicolă a I.A.S. Vetiș se erbicidează mazărea tu pag, a 4-a Vizita oficială de prietenie a președintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, in tara noastră Dezvoltarea întreprinderii de reparații auto din Satu Mare are o semnificație ceva mai largă decît simpla (de fapt, complicata) extindere și modernizare a activității de reparații capitale și generale la autovehicule. De fapt, indirect, prin concretizarea primei etape din planul actual de investiții se asigură posibilitatea lărgirii producției pieselor de schimb — una dintre problemele dificile, pe plan național, ale activității de reparații. Specializarea unui număr restrîns de întreprinderi — de regulă, mari unități constructoare de mașini — în producția pieselor de schimb nu mai poate face față sporirii considerabile a necesarului, din ultimii ani. Aminteam însă de semnificația deosebită a planului curent de investiții de la I.R.A. Noua hală de producție precum și atelierele anexe au fost construite în zona depozitelor, deci în afara perimetrului urban locuibil; rațiunea este descongestionarea centrului municipiului de o activitate industrială dublu poluantă: sutele de mașini grele care vehiculează zilnic în ! în cursul zilei de ieri TOVARĂȘUL IICOLAE CEAUȘESCU A LUAT PARTE LA LUCRĂRILE CELEI DE-A DA SESIUNI A COMISIEI ECONOMICE O.N.U. PENTRU EUROPA Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineața, prin participarea președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Prezența șefului statului român la această importantă reuniune internațională relevă, încă o dată, cu pregnanță, interesul viu pe care țara noastră îl manifestă față de activitatea acestui organism al O.N.U., față de rolul său însemnat în promovarea spiritului de cooperare între țările membre ale Comisiei, între toate statele lumii, pe baze egale, durabile și reciproc avantajoase, în procesul de edificare a unor raporturi noi de pace, securitate și colaborare fructuoasă între națiuni. Ea ilustrează, în același timp, în chip marcant, hotărîrea României socialiste de a-și aduce și în viitor o contribuție activă la diviziunea internațională a muncii, la amplificarea schimbului de valori materiale și spirituale, la transformarea Europei într-o zonă de largă și rodnică conlucrare, în care relațiile dintre state, indiferent de orînduirea lor social-politică, de mărimea sau nivelul de dezvoltare, să fie așezate constant și temeinic pe principiile deplinei egalități în drepturi, respectului denței și suveranității indepentaționale, neamestecului în zile interne, avantajului trebuiedi(Continuare In pag. a 4-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Doamnelor și Domnilor. Stimați oaspeți îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un lut dumneavoastră, călduros saților la cea de-a 29-a participansesiune a Comisiei Economice pentru Europa, care de 7 O.N.U. zile își desfășoară lucrările în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în împrejurări cînd popoarele europene, ca de altfel toate națiunile lumii, sînt confruntate cu probleme deosebit de grave determinate de perpetuarea unor relații inechitabile între state, a unor forme și practici colonialiste și neocolonialiste, de prelungirea crizei monetare și accentuate în ultima vreme de criza energiei, de dificultățile asigurării materiilor prime, de alte aspecte ale vieții economice. In aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sînt înscrise cooperarea în sfera producției și schimburile de bunuri materiale, colaborarea în domeniul științei și tehnologiei, este chemată să contribuie la enunțarea unor soluții în unirii eforturilor țărilor vederea europene pentru rezolvarea, cu forțe comune, a problemelor economice de importanță majoră ale continentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea că și tehnico-științifică, economischimbul de valori materiale, de bunuri spirituale, de informații și de experiență reprezintă în lumea modernă o necesitate obiectivă a evoluției țări în pas cu cuceririle fiecărei progresului universal și, în același timp, o condiție a mersului înainte al întregii umanități. Analizînd realitatea în această lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea economică, tehnico-științifică și culturală între statele de pe continentul european. Viața demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite în acest domeniu, că mai persistă anacronisme care frînează desfășurarea plenară a colaborării. Statele europene pun, după părerea noastră, distre largi posibilități pentru a intensifica cooperarea pe tărîmul asigurării, folosirii și gospodăririi raționale a materiilor prime, al surselor de energie, al producției industriale, al ameliorării mediului ambiant, al perfecționării mijloacelor de comunicații și telecomunicații, precum și în alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest sens așezarea raporturilor dintre națiuni pe principii noi de egalitate și democratice. Tocmai în această direcție apreciem că Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribuție deosebit de prețioasă, militînd mai activ pentru instaurarea în întregul ansamblu al relațiilor intereuropene a principiilor egalității și echității, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai impietează schimburile internaționale. înlăturarea măsurilor discriminatorii, a taxelor și suprataxelor constituie o cerință obiec (Continuare In pag. a 4-a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET privind programul de lucru în zilele de 1 și 2 mai 1974 și stabilirea ca nelucrătoare a zilei de 4 mai 1974 Ținînd seama de dorința exprimată de numeroase colective de oameni ai muncii din unitățile socialiste de a lucra în zilele de 1 și 2 mai, în scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activității economice, și de a avea ca zi nelucrătoare sîmbătă 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ART. 1. — Zilele de 1 și 2 mai 1974 sînt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate. ART. 2. — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităților productive în care se desfășoară proces continuu de muncă, precum și unităților agricole de stat și cooperatiste. ART. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pentru unitățile comerciale, de transporturi publice și alte asemenea unități, care să asigure servirea populației în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Republicii Socialiste România Willasigefraui REALIZAREA INVESTIȚIILOR?. Noua bază de producție a I.R.A. este gata. Cînd își va începe activitatea? această zonă produc mult zgomot și viciază atmosfera cu praf și gaze de eșapament. Bineînțeles, nu se pune problema schimbării întregii întreprinderii. După mutarea activității de reparații și a atelierelor în noua bază de producție, vechile hale vor fi reamenajate și transformate în fabrică de piese de schimb pentru autovehicule. Noua investiție s-a desfășurat conform graficului de execuție; la data de 28 februarie — data scadentă de predare — constructorul a invitat beneficiarul să recepționeze întreaga lucrare. Recepția a durat o lună și cele cîteva obiecții — la hala de reparații anexa P+2 finisaje de la etajul II nu erau remediate; instalația la grupul social prezenta defecțiuni etc. — au fost rezolvate în mare parte, pe parcurs. S-a putut aprecia calitatea deosebită a celor mai multe lucrări efectuate de constructor — Grupul de șantiere Cluj al întreprinderii drumuri MIHAI BABIȚCHI (Continuare în pag. a 2-al t