Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)

1974-04-25 / nr. 1916

€ [UNK] [UNK]1 Anul VII (XIV) Nr. 1916 (2555) Joi 25 aprilie 1974 4 pag. — 30 bani Feroviarii sătmăreni — mereu la datorie Cu toți indicatorii de plan depășiți Situîndu-se me­reu printre detașa­mentele fruntașe din județul nostru, lucrătorii feroviari ai Stației C.F.R. Satu Mare au ob­ținut rezultate edi­ficatoare în reali­zarea și depășirea sarcinilor de plan din anul curent. De la începutul anului și pînă în prezent au fost realizați și depășiți toți indi­catorii de plan; ce­feriștii întîmpină ziua de 1 Mai cu realizări deosebite. De pildă, cel mai semnificativ in­dicator, tone marfă expediate, a fost depășit cu 9.000 to­ne, ceea ce ar în­semna 12 trenuri de marfă expediate peste prevederile planului. Rezultate semni­ficative au fost ob­ținute și la alți in­dicatori. De exem­plu, la încărcătura statică, utiliza­rea vagonului de marfă a fost îmbu­nătățită cu 3,5 la sută ceea ce re­prezintă o econo­mie de 430 vagoa­ne. Staționarea la încărcare-descărca­­re în tranzit cu și fără manevră a fost îmbunătățită cu 2 la sută, creîn­­du-se posibilități de economisire 21.000 vagoane/ore.­­ Exprimată valoric economia se ridică la 75.000 lei. S-a realizat alimentar față sa­de angajamentul anual peste 3.000 tone marfă la tone ex­pediate, precum și o economie a va­goanelor de marfă de circa 80 vagoa­ne. De asemenea, la staționarea la încărcare-descărca­­re s-a obținut economie de 21.000­­ vagoane/ore față de un angajament anual de 28.700 va­goane/ore. In ace­astă perioadă re­gularitatea circula­ției a fost realiza­tă în proporție de sută la sută, Prestigioase înfăptuiri la Secția 1­6 A Secția L—6, întreținerea liniilor fe­rate, poduri și întăriri a reușit prin­­tr-o muncă bine organizată să reali­zeze toți indicatorii de plan. Succese­le obținute de către muncitorii din acest sector se materializează în înlo­cuirea a peste 200 m.l. șine peste plan, a 1.458 trifoane și peste 62 bucăți ecli­­se. In aceste zile, ne informează șeful secției, Gheorghe Ciucioiu se lucrează intens pentru îmbunătățirea aspectului construcțiilor din raza complexului și amenajarea spațiilor verzi. De asemenea, lucrătorii de aici co­laborează la acțiunea de înlocuire a șinelor și traverselor existente cu și­ne de tip superior și traverse din be­ton pe distanța Satu Mare — Cărei, pentru sporirea vitezei de circulație a trenurilor. I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ? ȚESĂTOARELE DE LA I.T.A. RAPORTEAZĂ Țesătoarele de la I.T. Ardeleanu întîmpină sărbătoarea pri­măverii, ca în fiecare an, cu importante succese în muncă. Da­torită bunei organizări a producției, și a muncii, unei mai aten­te aprovizionări tehnico-materiale și folosirii la capacitate a fie­cărui război de țesut, a fiecărei mașini, colectivul de aici ra­porta în dimineața zilei de 22 aprilie că, de la începutul anu­lui a livrat beneficiarilor interni și externi peste 63.000 m.p. țesături. Instantaneu din secția țesătorie a întreprinderii textile Ardeleana UN CISTIG DE ZECE ZILE In acest an, în toate unitățile productive din județul Satu Ma­re s-a acordat o atenție spori­tă realizării în timp cil mai scurt a sarcinilor de export. Ca urmare, la data de 20 aprilie s-a realizat planul de export pe județ, urmind ca sarcinile sa fie substanțial depășite in zilele care au mai rămas pînă la 1 Mai Cele mai frumoase rezultate le-au obținut colectivele între­prinderilor: Ardealul Cărei cu o depășire de 1.167.000 lei valută, I.L.F. cu o depășire de 351.000 lei valută și Tricotex cu o depă­șire de 293.000 lei valută. Lu­crările prioritare in agricultură contin de m­ai marea însămințării porumbului Irigatul culturilor Prevenirea înghețurilor Deși vremea in ultimele zile a continuat să rămină destul de răcoroasă, mecanizatorii, ță­ranii cooperatori și lucrătorii din întreprinderi­le agricole de stat au continuat în ritm sus­ținut semănatul porumbului, una din cele mai importante acțiuni la ordinea zilei. Din datele centralizate la nivel de județ, pînă la 22 aprilie a.c., rezultă că s-au semănat cu porumb pentru boabe, în cooperativele agri­cole de producție 26.800 ha, ceea ce reprezintă 60 la sută din suprafețele planificate, iar în în­treprinderile agricole de stat 3.650 hectare, ceea ce reprezintă mai bine de 83 la sută din plan. I.A.S. Dorolț și I.A.S. Odoreu au încheiat însămințatul acestei culturi. La I.A.S. Vetiș as­tăzi se va încheia semănatul porumbului pe cele 632 ha planificate. O mare parte din coo­perativele agricole de producție sînt și ele în faza de finalizare a acestei lucrări. I. CRISTEA (Continuare în pag. a 2-a) La Ferma legumicolă a I.A.S. Vetiș se erbicidează mazărea tu pag, a 4-a Vizita oficială de prietenie a președintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, in tara noastră Dezvoltarea întreprinderii de reparații auto din Satu Mare are o semnificație ceva mai largă decît simpla (de fapt, complicata) extindere și moderni­zare a activității de reparații capitale și generale la autove­hicule. De fapt, indirect, prin concretizarea primei etape din planul actual de investiții se asigură posibilitatea lărgirii producției pieselor de schimb — una dintre problemele dificile, pe plan național, ale activității de reparații. Specializarea unui număr restrîns de întreprinderi — de regulă, mari unități con­structoare de mașini — în pro­ducția pieselor de schimb nu mai poate face față sporirii con­siderabile a necesarului, din ultimii ani. Aminteam însă de semnifica­ția deosebită a planului curent de investiții de la I.R.A. Noua hală de producție precum și atelierele anexe au fost con­struite în zona depozitelor, deci în afara perimetrului urban lo­cuibil; rațiunea este desconges­tionarea centrului municipiului de o activitate industrială dublu poluantă: sutele de mașini gre­le care vehiculează zilnic în ! în cursul zilei de ieri TOVARĂȘUL I­ICOLAE CEAUȘESCU A LUAT PARTE LA LUCRĂRILE CELEI DE-A D­­A SESIUNI A COMISIEI ECONOMICE O.N.U. PENTRU EUROPA Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineața, prin participarea președintelui Re­publicii Socialiste România, to­varășul Nicolae Ceaușescu. Prezența șefului statului ro­mân la această importantă reu­niune internațională relevă, încă o dată, cu pregnanță, in­teresul viu pe care țara noas­tră îl manifestă față de activi­tatea acestui organism al O.N.U., față de rolul său însemnat în promovarea spiritului de coope­rare între țările membre ale Comisiei, între toate statele lumii, pe baze egale, durabile și reciproc avantajoase, în pro­cesul de edificare a unor ra­porturi noi de pace, securitate și colaborare fructuoasă între națiuni. Ea ilustrează, în ace­lași timp, în chip marcant, ho­­tărîrea României socialiste de a-și aduce și în viitor o contri­buție activă la diviziunea in­ternațională a muncii, la am­plificarea schimbului de valori materiale și spirituale, la tran­sformarea Europei într-o zonă de largă și rodnică conlucrare, în care relațiile dintre state, in­diferent de orînduirea lor so­­cial-politică, de mărimea sau ni­velul de dezvoltare, să fie așe­zate constant și temeinic pe principiile deplinei egalități în drepturi, respectului denței și suveranității indepen­tațio­nale, neamestecului în zile interne, avantajului trebu­iedi­(Continuare In pag. a 4-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Doamnelor și Domnilor. Stimați oaspeți îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un lut dumneavoastră, călduros sa­ților la cea de-a 29-a participan­sesiune a Comisiei Economice pentru Europa, care de 7 O.N.U. zile își desfășoară lucrările în Ca­pitala patriei noastre. Această reuniune are loc în împrejurări cînd popoarele europene, ca de altfel toate na­țiunile lumii, sînt confruntate cu probleme deosebit de grave determinate de perpetuarea u­­nor relații inechitabile între state, a unor forme și practici colonialiste și neocolonialiste, de prelungirea crizei monetare și accentuate în ultima vreme de criza energiei, de dificultățile asigurării materiilor prime, de alte aspecte ale vieții economi­ce. In aceste împrejurări sesiu­nea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sînt înscrise cooperarea în sfera produc­ției și schimburile de bunuri materiale, colaborarea în dome­niul științei și tehnologiei, este chemată să contribuie la enun­țarea unor soluții în unirii eforturilor țărilor vederea euro­pene pentru rezolvarea, cu for­țe comune, a problemelor eco­nomice de importanță majoră ale continentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este ne­cesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea că și tehnico-științifică, economi­schim­bul de valori materiale, de bu­nuri spirituale, de informații și de experiență reprezintă în lumea modernă o necesitate o­­biectivă a evoluției țări în pas cu cuceririle fiecărei pro­gresului universal și, în ace­lași timp, o condiție a mersu­lui înainte al întregii umani­tăți. Analizînd realitatea în a­­ceastă lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o am­ploare tot mai mare colabora­rea economică, tehnico-științi­fică și culturală între statele de pe continentul european. Via­ța demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite în acest domeniu, că mai per­sistă anacronisme care frînea­­ză desfășurarea plenară a cola­borării. Statele europene pun, după părerea noastră, dis­tre largi posibilități pentru a in­tensifica cooperarea pe tărîmul asigurării, folosirii și gospo­dăririi raționale a materiilor prime, al surselor de energie, al producției industriale, al a­­meliorării mediului ambiant, al perfecționării mijloacelor de comunicații și telecomunicații, precum și în alte domenii econo­mice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest sens așezarea raporturilor dintre națiuni pe principii noi de egali­­tate și democratice. Tocmai în această direcție apreciem că Co­misia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribu­ție deosebit de prețioasă, mili­­tînd mai activ pentru instaura­rea în întregul ansamblu al re­lațiilor intereuropene a princi­piilor egalității și echității, pentru înlăturarea oricăror dis­criminări ce mai impietează schimburile internaționale. în­lăturarea măsurilor discrimi­natorii, a taxelor și suprataxe­lor constituie o cerință obiec­ (Continuare In pag. a 4-a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET privind programul de lucru în zilele de 1 și 2 mai 1974 și stabilirea ca nelucrătoare a zilei de 4 mai 1974 Ținînd seama de dorința exprimată de nu­meroase colective de oameni ai muncii din u­­nitățile socialiste de a lucra în zilele de 1 și 2 mai, în scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activității economice, și de a avea ca zi ne­lucrătoare sîmbătă 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ART. 1. — Zilele de 1 și 2 mai 1974 sînt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate. ART. 2. — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităților productive în care se desfă­șoară proces continuu de muncă, precum și unităților agricole de stat și cooperatiste. ART. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pentru unitățile comerciale, de transporturi publice și alte asemenea unități, care să asigure ser­virea populației în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Republicii Socialiste România Willasigefraui REALIZAREA INVESTIȚIILOR?. Noua bază de producție a I.R.A. este gata. Cînd își va începe activitatea? această zonă produc mult zgo­mot și viciază atmosfera cu praf și gaze de eșapament. Bineînțeles, nu se pune pro­blema schimbării întregii în­treprinderii. După mutarea ac­tivității de reparații și a atelie­relor în noua bază de produc­ție, vechile hale vor fi reame­­najate și transformate în fabri­că de piese de schimb pentru autovehicule. Noua investiție s-a desfășurat conform graficului de execuție; la data de 28 februarie — data scadentă de predare — con­structorul a invitat beneficiarul să recepționeze întreaga lucra­re. Recepția a durat o lună și cele cîteva obiecții — la hala de reparații anexa P+2 finisaje de la etajul II nu erau reme­diate; instalația la grupul so­cial prezenta defecțiuni etc. — au fost rezolvate în mare parte, pe parcurs. S-a putut aprecia calitatea deosebită a celor mai multe lucrări efectuate de con­structor — Grupul de șantiere Cluj al întreprinderii drumuri MIHAI BABIȚCHI (Continuare în pag. a 2-al t

Next